Mucenicii sau „măcenicii”. Semnificația sărbătorii în lumea satului clujean. Cum se preparau

9 martie este ziua în care se sărbătoresc cei 40 de mucenici. Ca în aproape toate sărbătorilor din timpul anului, în lumea satului și în această zi se preparau produse speciale din aluat.

Aproape toate sărbătorile din timpul anului erau însoțite de produse speciale din aluat. Astfel, alimentele ritualice sunt numeroase, precum colaci, colăcei, colivă sau mucenici.

Mucenicii sau „măcenicii”. Semnificația sărbătorii în lumea satului clujean. Cum se preparau

Mucenicii sau „măcenicii” aveau semnificații legate de începutul primăverii, de un nou ciclu calendaristic, de echinocțiul de primăvară. Ei se mâncau doar în ziua de 9 martie, când în calendarul creștin ortodox sunt pomeniți cei 40 de mucenici, arată specliașiștii clujeni de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Mucenicii erau preparați din aluat din făină de grâu și aveau forme antropomorfe (asemănător, ca formă, cu omul). Mucenicii reprezintă spiritul grâului, sacrificiul unei zeități solare și agrare, spune etnologul Aurel Bodiu, în volumul „Dorul fără obiect”.

Tradiții și obiceiuri

În lumea satului, înainte de această sărbătoare femeile curățau casa și toată gospodăria. „Lucrurile muierești”, precum torsul, țesutul sau cusutul, dar și cele „bărbătești” (aratul, semănatul) era un interzise în această zi, deoarece „toți sfinții lui Dumnezeu se adună astăzi la Liturghie și țin sobor, dezghețând pământul și apa, spre folosul oamenilor”, spuneau bătrânii.

Astfel, „mucenicii sunt cei care alungă frigul iernii și aduc căldura”. Se făceau focuri prin grădini și după această dată se începea aratul, se pornea plugul, spun cei de la CJCPCT Cluj.

Era îngăduit în această zi doar semănatul cepei și al usturoiului, ca plante alimentare și cu valențe magice, împotriva forțelor răului.

Totodată, se îndătina să dea de pomană „de sufletul morților”, după cum aflăm din volumul „Obiceiuri tradiționale din Transilvania”, semnat de cercetător Maria Bocșe, editat în anul 2006 de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

FOTO: Colac ritualic – Orman, jud. Cluj/Cercetare CJCPCT Cluj