Connect with us

EDUCATIE

Ministrul Educației: Manualele de clasa a IX-a nu vor ajunge la timp la începutul noului an școlar

Publicat


Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat joi, 21 ianuarie, că manualele școlare pentru clasa a IX-a nu vor ajunge la timp în toamnă.

„Planuri cadru au fost realizate de către comisii de lucru în luna august și au și fost validate în luna august. Acum cei care le-au lucrat și cei care le-au validat înțeleg că nu mai sunt de acord cu ele.

O opinie personală, fără să îmi depășesc limitele de competență, nici eu nu sunt de acord cu forma lor, îndeosebi pe filiera teoretică. (…) Sub nicio formă, am anunțat încă din prima zi de mandat, procesul nu se poate încheia până la începerea școlii în anul școlar 2021-2022.

Iarăși nu vom avea manuale la clasa IX-a”, a spus ministrul în cadrul Forumului Bunei Guvernări Locale în Educație, organizat de Societatea Academică din România.

Ministrul a solicitat 530 de milioane de lei în bugetul învățământului pentru bursele școlare din 2021

„Hotărârea de Guvern din decembrie privind cuantumul minim al burselor pentru elevi 100 de lei este binevenită, necesară. Nu este deloc îndeajuns, pentru că în anul 2020 cuantumul total al acestor burse la nivel național a fost de 270 de milioane de lei. Împărțiți cele 270 de milioane de lei la 9 luni, asta înseamnă 30 de milioane. Împărțiți la cei aproape 3 milioane de elevi și o să vedeți că veți obține un cuantum de 10 lei pe luna/elev”, a afirmat Cîmpeanu.

El a spus că a solicitat 530 de milioane de lei în buget pentru bursele școlare.

„Am insistat că aceste sume, de dată această 530 de milioane de lei, să fie cuprinse în buget, să se plătească prin autoritățile locale, dar să vină din buget. (…) 530 de milioane de lei am cerut pentru bursele școlare, (…) la care se adaugă o creștere absolut necesară pentru costul standard per elev destinat cheltuielilor materiale.

Această creștere trebuie să fie semnificativă și trebuie să fie acoperită. (…)

Este mult mai importantă creșterea acestei componente destinate cheltuielilor materiale decât cea destinată creșterilor salariale, fără să neglijez importantă creșterilor salariale. Această suma ar trebui să fie de aproape 600 de milioane de lei și să fie distribuită prin bugetele autorităților locale”, a declarat ministrul.

Cîmpeanu a susținut că urgență zero în educație o reprezintă deschiderea școlilor în condiții de siguranță și recuperarea pierderilor.

Sursa: Alba24.ro

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


EDUCATIE

Prof. Mircea Miclea: Consiliul de Administrație ar trebui să fie responsabil pentru funcțiile de directori de școli

Publicat

O problemă a sistemului de învățământ din România adusă în spațiul public este politizarea directorilor de școală, acest lucru face ca o comunitate să simtă că școala este o responsabilitate externă și cetățeanul simte că nu face parte din acest cerc, cu toate că îl afectează în mod direct. O posibilă soluție ar fi ca directorul școlii să aibă contractul de muncă încheiat cu Consiliul de Administrație, nu cu Inspectoratul Școlar Județean, susține Mircea Miclea, profesor universitar și fost ministru al educației în guvernul Tăriceanu, într-o dezbatere publică.

Este un proces de învățare care, firește poate avea și erori, dar scopul acestuia este de a învăța comunitățile că trebuie să aibă grijă de școlile lor, că le aparțin.

„Altfel, o să considere școala ceva în exteriorul lor. De aceea, mereu e ușor să dai vina pe școli, să spui mereu că școala e de vină, pentru că nu simt că școala e a lor. Simt că școala e undeva separată de ei ca comunitate, le prestează un serviciu, ei nu o controlează în niciun fel și acum nici nu au control asupra școlii. Dacă tu ca părinte te duci la școală și ai toate dovezile că profesorul respectiv nu-și face datoria și nu poți face nimic, ce control? E o gargară să spună că controlează”, susține Mircea Miclea în dezbaterea organizată pe această temă.

Descentralizarea conducerii, autoritatea școlii, revenind beneficiarilor

Școala ar trebui să fie condusă de Consiliul de Administrație pentru a fi vizibil că este cel mai important actor în sistemul de educație, iar acest lucru depinde și de faptul că profesorii nu sunt angajații școlii, ci ai sistemului, iar în fața unor probleme afirmate de părinții elevilor, directorul nu are ce să facă.

„Altfel spus, un cadru didactic era angajatul școlii, astfel încât dacă Consiliul de Administrație – părinții prin intermediul CA semnalau că un profesor este incapabil, întrucât el este angajatul școlii, atunci școala îl putea demite. Or în momentul de față, și înainte de lege, și după ce s-a modificat din nou legea, practic acest director este fără prea mare putere. Profesorii sunt angajații sistemului național de educație, degeaba părinții semnalează că un profesor este incapabil, directorul nu poate decât să ridice din umeri. Nu e angajatul lui”, a precizat Mircea Miclea.

Mircea Miclea consideră că actuala formă a Legii nr.1/2011 nu este viabilă

Profesorul Mircea Miclea susține că legea educației naționale nr.1/2011 gândită fără modificările ulterioare prezenta condiții de dezvoltare credibile în sensul acesta.

„Ideea de bază a fost de a apropia cât mai mult decizia de locul unde are loc procesul, adică de a apropia decizia la nivelul directorului de școală, nu la nivelul inspectoratului, și ca jucătorii principali în educație să fie școlile, nu inspectoratele. Inspectoratele pot să aibă o anumită numire, poate inspectorul general să facă politica unui guvern în teritoriu”, susține Mircea Miclea.

„Întâi trebuie să întărești școlile. Dacă nu întărești școlile și desființezi inspectoratele, e o greșeală majoră.“

În cadrul dezbaterii Mircea Miclea susține că autonomia școlii se poate realiza dacă școala își alege singură conducerea. Consiliul de Administrație al școlii era conform Legii nr. 1/2011 format mai bine de jumătate din oameni din exteriorul școlii format din părinții, aceștia fiind beneficiari și reprezentanți direcți. Consiliul de Administrație să organizeze concursul, nu inspectoratul, pentru a întări școlile, iar pasul următor să fie reorganizarea inspectoratelor.

„Școala trebuie să fie actorul principal în sistemul de educație”

„Inspectoratul Școlar poate să facă un audit, găsește o greșeală, dintr-o dată directorul respectiv e demis sau demisionează pentru că i se spune că o să i se găsească alte greșeli, iar concursul este organizat de inspectorat care este numit politic. Și aici se rostogolește totul așa cum dorește un anumit factor politic la un moment dat.

(…) Însă cred că principiul rămâne acela că școala trebuie să fie actorul principal în sistemul de educație, școala condusă în primul rând de Consiliul de Administrație care e descentrat ușor, nu e lăsat la nivelul școlii, și acest director de școală este independent de orice imixtiune politică”, spune Mircea Miclea.

Discuția a avut loc pe baza dezbaterii live pe Facebook ce a avut ca temă „Profesionalizarea și depolitizarea funcției de director școlar” moderată de Ștefan Pălărie, senator și fost ministrul al educației.

Dana Coțovanu

Citește mai departe

CULTURA

Clădirea Facultății de Litere din Cluj-Napoca ar putea fi retrocedată Parohiei Romano-Catolice „Sfântul Mihail”

Publicat

Impunătoarea clădire din Cluj-Napoca în cadrul căreia se desfășoară cursurile Facultății de Litere ar putea fi retrocedată Parohiei Romano-Catolice „Sfântul Mihail”. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va lua decizia la mijlocul lunii martie.

Sediul Facultății de Litere din cadrul UBB ar putea fi retrocedat. Procedura la care a apelat Biserica este acționarea în judecată Comisia Specială de Retrocedare a Bunurilor care au aparţinut Cultelor religioase.

UBB a intervenit

Universitatea de care aparține Facultatea a intervenit în cauză pentru a-și apăra patrimoniul.

Procesul a început la Curtea de Apel Alba-Iulia iar în urma administrării probelor, instanţa a respins solicitarea Parohiei Romano-Catolice ”Sf. Mihail”. Sentinţa a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând ca în 17 martie să se anunţe soluţia definitivă în această cauză care durează de mai bine de cinci ani.

Clădirea din punct de vedere istoric

Clădirea a fost ridicată pentru a servi Institutului de fete romano-catolic. Din 1919, Marianum s-a întreţinut din venituri provenite din taxele şcolare, chirie de la tipografie, donaţii, ajutor de la oraş, subvenţii de stat, venituri din gospodăria proprie.

Aceasta a fost clădirea statului. Ulterior, Biserica romano-catolică a luat rolul de proprietar al regelui apostolic al Ungariei şi rolul de supraveghere a şcolii, dar a refuzat după 1919 să accepte acelaşi rol al statului român şi al regelui României.

A cui este clădirea?

Un document oficial în limba maghiară de la începutul secolului XX obținut de ziarul Făclia confirmă încă o dată că întreaga clădire de pe strada Horea din Cluj nu a aparținut Bisericii Romano Catolice ci statului ungar. Prin urmare, dreptul de proprietate asupra imobilului trebuie să-l aibă statul român deoarece în Tratatului de Trianon, bunurile fostului stat ungar au intrat în posesia României.

Karla Fanea

Foto: Cluju.ro

Citește mai departe

EDUCATIE

Orban va susține un amendament referitor la gratuitate pentru studenți pe căile ferate

Publicat

Liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat luni că va susţine amendamentul referitor la călătoriile gratuite cu trenul pentru studenţi, în cazul în care coaliţia de guvernare va lua o decizie în acest sens.

„Eu voi face ce se hotărăşte în cadrul coaliţiei”, a afirmat Orban la Parlament, întrebat dacă va susţine amendamentul depus de liberalul Florin Roman la legea bugetului de stat pe anul 2021.

Orban a precizat că amendamentul a fost depus fără semnătura sa.

„A depus amendamentul, vedeţi că l-a depus fără semnătura mea. Dacă se va lua o decizie în coaliţie de a susţine acest amendament, îl voi susţine şi eu”, a precizat preşedintele PNL.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spunea vineri că ar vota propunerea ca studenţii să primească gratuitate pentru 12 călătorii dus-întors cu trenul între localitatea de domiciliu şi cea unde studiază.

„Da, sunt convins că această propunere ar putea să treacă. Ea prevede un număr de 12 călătorii dus-întors între localitatea de domiciliu şi universitate, călătorii care să se facă, bineînţeles, pe durata anului universitar, la care să se adauge reducerea standard de 50% pentru întreg anul calendaristic fără limită de călătorii”, a afirmat Cîmpeanu la Parlament, întrebat cum comentează o propunere în acest sens a unui coleg din PNL.

El a adăugat că sumele necesare ar fi prevăzute în bugetul Ministerului Transporturilor.

Întrebat dacă ar vota o astfel de propunere, ministrul a spus: „Da, eu voi vota, îmi voi exercita dreptul de vot”.

Sursa: Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cîmpeanu: Componenta online trebuie introdusă după terminarea pandemiei cu multă înţelepciune

Publicat

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat, în emisiunea Interviurile lui Cristoiu de la Aleph News, că pandemia şi-a pus amprenta asupra elevilor şi profesorilor, a avut efecte şi pozitive, şi negative, iar unul dintre beneficii ar fi accelerarea procesului de digitalizare în învăţământ.

Sorin Cîmpeanu spune că şcoala nu va mai fi ca înainte de pandemie, urmând ca ponderea învăţământului online să crească, dar numai acolo unde se potriveşte acest sistem de predare.

„Componenta online trebuie introdusă după terminarea pandemiei cu multă înţelepciune şi acolo unde se potriveşte. Pandemia ne-a obligat să o introducem şi unde se potriveşte, şi unde nu. Partea de digitalizare a educaţiei presupune nu numai investiţia în echipamente şi conectivitate. Investiţia în softuri presupune şi investiţia în formarea resursei umane. Este cu totul şi cu totul altceva să predai online faţă de predarea clasică.

Eu m-am pregătit pentru învăţământul la distanţă, noţiune care seamănă, dar nu se suprapune cu învăţământul online, încă de acum 20 de ani. Am şi certificări în acest sens, certificări care mă îndreptăţeau să cred că sunt priceput în acest domeniu. Însă în vara anului trecut am format 40 de grupe cu toate cadrele didactice din universitatea pe care am condus-o pentru predarea online, module de 16 ore cu fiecare grupă. Am intrat şi eu într-o astfel de grupă ocazie cu care am văzut, eu care mă credeam priceput, cât de puţin priceput eram de la alcătuirea conţinutului şi până la evaluare, o evaluare care să fie relevantă, care să fie specifică modului de predare online”, a declarat ministrul Educației.

În perioada pandemiei mulți profesori, dar și elevi și studenți, și-au îmbunătățit competențele digitale

„Deci profesorii români, fără să aibă această formare, cea mai mare parte dintre ei au reuşit să ducă la bun sfârşit anul şcolar trecut şi îl vor încheia cu examenele naţionale, inclusiv acest an şcolar. Cum au reuşit? Dobândind competenţe digitale, mult mai multe decât aveau până acum. Nu numai profesorii şi-au îmbunătăţit aceste competenţe digitale, ci şi elevii şi studenţii. Paradoxal sau nu, este un plus, o oportunitate a acestei pandemii. (…) Dacă cineva îşi imaginează că după ce se va termina această pandemie vom relua lucrurile de unde le-am lăsat în luna martie anul trecut, se înşeală amarnic. Că ne place sau nu ne place, că dorim sau nu dorim vom merge mult mai mult către teleşcoală, către predare online. Activităţile practice sunt activităţi practice, nu pot fi făcute în online. Grădiniţa e totuşi grădiniţă, copiii merg totuşi să se joace… partea de medicină”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

În opinia sa, un rol important pentru digitalizarea învăţământului îl vor avea fondurile europene primite prin PNRR şi pentru care Ministerul Educaţiei a pregătit deja proiecte. Condiţia ar fi ca fiecare din cele 17.000 de şcoli în România să prezinte situaţia reală a accesului la tehnologie şi să nu recurgă la raportări fictive.

Sorin Cîmpeanu admite că principalul efect negativ al pandemiei au fost pierderile la învăţătură ale elevilor şi susţine că acestea trebuie recuperate rapid şi eficient, prin identificarea lor de la caz la caz.

Mediafax

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate