În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Fundația ”Doina Cornea” a lansat o petiție online în care se cere intervenție autorităților centrale și locale pentru salvarea Muzeului de Artă Cluj-Napoca, fostul Palat Banffy, inițiatorii sperând să adune 3.000 de semnături.

În petiția intitulată ”Să nu ucidem cultura! Să nu ucidem Muzeul de Artă Cluj-Napoca!” adresată preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, preşedintelui Senatului, Nicolae-Ionel Ciucă, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Alfred-Robert Simonis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului Culturii, Raluca Turcan, preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, și vicepreședintelui Vakar Istvan, primarului Emil Boc, se cere acestora să intervină de urgenţă şi să găsească formula legală pentru salvarea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

Citește și ALERTĂ! Muzeul de Artă Cluj, RETROCEDAT. Somație să predea 2/3 din spațiu unei ipotetice moștenitoarea a fostului baron Banffy

”Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, înfiinţat în anul 1951, a avut la bază fondul Muzeului Ardelean, dar şi pinacoteca donată de către colecţionarul de artă Virgil Cioflec Universităţii Clujene. Din anul 1956 Muzeul de Artă a funcţionat neîntrerupt în palatul Bánffy, fostă reşedinţă a Guvernatorului Transilvaniei.

Chiar dacă istoria Muzeului de Artă clujean nu este una de lungă durată acesta a intrat în peisajul cultural al urbei devenind păstrătorul unui important fond artistic şi locul central al unor evenimente culturale fără de care Clujul ar deveni mult mai sărac.

Nu este rolul nostru să evaluăm sau contestăm deciziile instanţelor din România. Până la proba contrarie acestea sunt juste, temeinice şi legale.

Expropriere în interes public

Dar rolul nostru, atât al cetăţenilor cât şi al întregii clase politice, este acela de a face tot ceea ce este legal posibil pentru a salva Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Chiar dacă, pe baza sentinţei judecătoreşti definitive şi irevocabile, noii proprietari vor intra în posesia unei părţi importante din Palatul Bánffy statul român are posibilitatea să decidă o expropriere în interes public, plătind bineînţeles proprietarilor justa valoare a părţii din imobil ce le va aparţine. Oare cultura nu se poate pune pe acelaşi plan cu lucrările de infrastructură pentru care se fac exproprieri?

Nu credem că este o soluţie viabilă şi sigură luarea in chirie de către muzeu a părţii pierdute din palatul Bánffy. Există numeroase exemple în istoria recentă de instituţii care şi-au pierdut astfel, după câţiva ani de închiriere, sediile.

Ce ar face francezii şi clasa lor politică dacă, prin absurd, o instanţă pariziană ar fi dat câştig de cauză unui biet personaj care, pe baza unei hârtiuţe de nimeni expertizată şi autentificată, şi-ar fi adus brusc aminte că este singurul urmaş dintr-o lungă listă succesorală a unei curtezane căreia, ca recompensă pentru serviciile sale, Regele Ludovic al XIV-lea i-ar fi făcut cadou vreo trei camere din Palatul Versailles?

Prin această petiţie vă cerem să acţionaţi cu maximă urgenţă şi să Salvaţi Muzeul de Artă din Cluj-Napoca!”, se arată în petiția care poate fi semnată AICI.

Rezultatele etapei a zecea

Clasament

CFR Cluj a pierdut meciul derby din Superliga la fotbal cu Rapid Bucureşti, jucat în Capitală, cu scorul de 1-3.

Au marcat: Albion Rrahmani (5, 51), Claudiu Petrila (71), respectiv Ciprian Deac (10). Albion Rrahmani a ratat un penalty în min. 5 (a apărat Răzvan Sava)