Marii dezvoltatori imobiliari din Cluj, forțați să rezolve problemele comunității, în locul Primăriei. Cum văd ei situația?

Pentru nimeni nu e surprinză că în Cluj-Napoca sunt probleme mari legate de trafic, creșe și grădinițe, școli, cu toate că administrația Boc are mai multe mandate la activ în municipiu, după cum nu e niciun secret că avem cea mai fierbinte piață imobiliară din România, în continuă expansiune. Cu toate că beneficiază de un buget anual consistent, de peste 430 milioane de euro, Primăria obligă în continuare marii dezvoltatori imobiliari să realizeze drumuri late, creșe și chiar școli, dacă doresc ca proiectele lor să obțină avizele Comisiei de Urbanism, cu toate că Primăria deja beneficiază de pe urma proiectelor imobiliare cel puțin prin taxe și impozite. Totul este făcut la mica înțelegere, pe un fir roșu care merge la limita legii. Cine ar ceda pur și simplu din profitul său – și vorbim despre sume uriașe – doar de dragul comunității?

Cum se face că investitori privați precum Vasile Salanță, care a modernizat complet accesul în Parcul Rozelor, Dorin Bob, care construiește cel mai scump sens giratoriu din România pe strada Frunzișului, Chimu Căpușan – care va construi o școală pe 2 etaje în zona Bulevardului Muncii, Dorin Așchilean și Iosif Pop, sunt puși să lucreze în domenii care ar trebui să fie gestionate de către autoritățile locale?

Marii investitori TREBUIE să ajute

Inginerul Dorin Așchilean nu mai trebuie să fie prezentat nimănui. A urbanizat multe zone din România, iar de numele imperiului pe care l-a clădit se leagă obiective precum Salina Turda, Cluj Arena, Stadionul Ion Oblemenco din Craiova, Stadionul din Tg. Jiu, Restaurarea Parcului Central și Clădirii Casino din Cluj-Napoca, Clădirea FSEGA din Cluj-Napoca.

Acesta este de părere că investitorii mari din toată lumea trebuie să participe la dezvoltarea comunității, într-o oarecare măsură.

”Trebuie să revină în comunitate cu anumite ajutoare, sub diferite forme. Depind multe și de comunitate și de situația din comunitatea respectivă, dar demersul este bun, impactul este bun și investitorii nu cred că trebuie să se plângă.

Nu este vorba de un ajutor. Nu este obligație, poate fi o propunere. Și așa sunt puține creșe, de exemplu. Este un ajutor și pentru toți cei care vor locui acolo, să aibă o creșă, să aibă un drum mai lat, să aibă acces mașina de pompieri, măcar un trotuar. Nu trebuie luată ca o condiție, este benefică pentru comunitate și nu trebuie să fie tratată strâmb”, a precizat Dorin Așchilean pentru Cluj24.

Administrație pe model european

Deja practica Primăriei Cluj-Napoca este preluată și în alte mari orașe din România, chiar și în București.

Viceprimarul Dan Tarcea spune că au trecut de acele vremuri în care faci blocuri și apoi te gândești dacă faci creșă sau dacă faci un drum din asfalt. Este și prevedere în Planul Urbanistic General, trebuie să menționezi care este interesul public al proiectului tău imobiliar.

Acesta atrage însă atenția asupra faptului că Primăria nu duce acasă toate aceste facilități create pentru cetățeni, ci până la urmă totul s-ar traduce și printr-un beneficiun pentru dezvoltatori, care pot să își valorifice mai rapid proiectele.

”Într-adevăr, punem condiții de calitate și cred că se și vede în ultimii ani cum a crescut calitatea lucrărilor. Lucrurile astea nu le-am inventat noi, funcționează de ani buni în societățile dezvoltate, se întâmplă și în Germania, Austria, țări cu putere economică mai mare decât cea a României. Este și o economie pentru noi, cetățenii, pentru că nu mai trebuie să facem acele exproprieri de exemplu, vin ei și le donează. Nu este un avantaj al Primăriei, este un avantaj al comunității în cele din urmă.

Vrem să eliminăm situațiile în care dezvoltatorul își ia banii și lasă lumea cu ochii în soare”, a precizat viceprimarul Dan Tarcea pentru Cluj24.

Vă rugăm să nu lucrați după ora 22:00

Administrația Boc a mers mai departe și a restricționat orice construcții în unele zone de intravilan până la darea în funcțiune a Centurii Metropolitane, estimată pentru anul 2026. Ei bine, nu chiar orice construcții, pentru că este permisă mai nou realizarea clădirilor de servicii, urmând ca recepția zonei de locuit din ansamblu să se facă doar după anul 2026.

Unii dezvoltatori au găsit însă soluții și la această problemă și încearcă să scurteze oarecum termenele prin combinarea unor funcțiuni. De exemplu, se face la parter zonă de servicii, iar la etajele superioare zona de locuire, iar din moment ce sunt același corp de clădire, se poate construi și înainte de 2026.

”Din punct de vedere administrativ am făcut tot ce ne-a stat în putere ca să limităm traficul în aceste zone intens circulate. De exemplu în Borhanci tot traficul se descarcă pe doar două străzi, așa că am blocat partea de locuire până în anul 2026”, declară viceprimarul Dan Tarcea.

Însă practica arată că aceste noi blocuri vor fi deja finisate și chiar locuite înainte de a se face recepția.

Un exemplu este proiectul Wings. Și aici blocul va fi recepționat doar după realizarea sensului giratoriu. Însă deja apartamentele sunt finisate, iar prin mesaje aplicate pe lifturi muncitorii sunt rugați să numai muncească după ora 22:00. Oare pentru că nu stă nimeni acolo?

Artificii se vor găsi mereu, însă aceste ”frâne” aplicate de administrația locală nu sunt văzute cu ochi buni de către toți investitorii.

E pe lângă lege

”Niciun investitor n-are obligație să cedeze – eventual pentru drumul care trebuie amenajat, asta se face în mod curent, dar nici acolo nu există obligație în lege, pentru că dacă un drum e privat, el nu trebuie să fie transferat la Primărie. Dar majoritatea, după ce au construit și au văzut că pretențiile proprietarilor sunt să aibă un drum amenajat, s-au adresat Primăriei să le cedeze proprietatea pentru a fi trecută în domeniul public, să poată să o amenajeze. Dar asta nu poate să o impună. În rest, legea nu-i dă dreptul să facă treaba asta. Că se mai realizează câte un troc din acesta: dă-mi autorizația, că eu vreau să ajut comunitatea, asta e la înțelegere, dar nu e legal.

Este la mâna Primăriei ca în lipsa unui Plan Urbanistic General foarte exact, care definește cu multe inexactități coeficienții, nivelul de utilizare al terenului și câte nivele se poate construi – și investitorul are șansa de a obține un câștig: ia un etaj în plus, îl valorifică și își spune: cedez profitul pe acea suprafață și obțin mai repede autorizația și termin mai rapid investiția. Interesele sunt reciproce, dar o reglementare legală, care să-l oblige pe investitor să cedeze, nu există.

Primăria ar trebui să fie interesată ca investitorul să predea cât mai repede investiția, iar Primăria poate să încaseze mai rapid taxele și impozitele, poate să înlesnească tranzacțiile”, a declarat Iosif Pop pentru Cluj24.