Un clujean semnalează o problemă gravă și constantă din zona Piața Gării din Cluj-Napoca unde zilnic, mai mulți oameni ai străzii dorm pe băncile publice, consumă alcool sau substanțe suspecte și își fac nevoile fiziologice direct pe trotuare sau în fața porților locuințelor.

”Este o situație care afectează grav siguranța, igiena și imaginea orașului. În ciuda sesizărilor anterioare făcute către Poliția Locală, Direcția de Asistență Socială și Primărie, problema persistă, iar intervențiile par inexistente sau ineficiente.

Nu mi se pare normal ca într-un oraș care se dorește civilizat și european, autoritățile să nu poată gestiona o astfel de problemă de ordin social și public”, a spus clujeanul.

ISU Cluj anunță că a emis, miercuri, un mesaj de avertizare RO-Alert, cod portocaliu, fiind preconizate ploi și grindină, în intervalul orar 15:25-16:00 în județul Cluj.

Sunt vizate localitățile Apahida, Cojocna, Feleacu, Căianu, Suatu.

Vom reveni cu detalii.

Un palaneț uriaș, cu un diametru de 1,2 m, va fi pregătit la sfârșitul acestei săptămâni în comuna clujeană Ceanu Mare pentru a intra în Cartea Recordurilor. În compoziție vor intra doar ingrediente bio.

Primarul comunei, Virgil Păcurar, a declarat pentru Cluj24 că palanețul este un produs tradițional din zonă, pentru care se va organiza sâmbătă și duminică un festival special.

”Anul trecut am intrat în Cartea Recordurilor cu un palaneț care a avut un diametru de un metru, iar anul acesta vrem să facem unul cu un diametru mai mare, de 1,2 m. Va fi un palaneț uriaș, pregătit de  trei femei, care se pricep, coordonate de dna Nicoleta Filipov.

Va fi un palaneț umplut cu brânză pe care îl vom expune, duminică, într-o sală de clasă a școlii gimnaziale din Ceanu Mare. Palanețul uriaș va fi copt în altă parte, pentru că nu avem un cuptor pe măsură, după care va fi adus și expus la noi”, a spus Păcurar.

Doar ingrediente bio

Potrivit acestuia, rețeta palanețului este una simplă și conține doar ingrediente bio: apă, făină albă, brânză de casă, un amestec de brânză de oaie și vacă, cam 10 kg, ouă de casă, sare și drojdie.

”Vrem să omologăm acest palaneț uriaș în Cartea Recordurilor. Vom face fotografii și vom filma tot procesul de pregătire.

După ce palanețul va fi expus duminică, acesta va fi tăiat și va putea fi împărțit și degustat de cei prezenți”, a explicat Virgil Păcurar.

Va sta în cuptor 40 – 50 de minute

Nicoleta Filipov, coordonatoarea echipei care se va ocupa de pregătirea palanețului uriaș, a declarat la rândul său pentru Cluj24 că acesta va fi frământat la mână, după care aluatul va fi lăsat la dospit 40 de minute, va urma o refrământare, după care se va lăsa alte 20 de minute.

”Apoi va începe întinsul în tavă, foarte puțin cu sucitorul și mai mult din mână. Va avea o formă rotundă.

Pregătim umplutura, dintr-un amestec de brânză de oaie cu brânză de vacă, și îl punem la copt într-un cuptor special. Va sta în cuptor 40 – 50 de minute la o temperatură de 135 de grade, ca să fie rumenit ca lumea”, a precizat Nicoleta Filipov.

Spectacol folcloric

La Festivalul Palanețului de la Ceanu Mare va fi organizat și un concurs de palanețe, la care vor participa 12 – 14 producători locali, dar va avea loc și un spectacol folcloric, pe scena căruia vor urca vedete precum Carmen de la Sălciua sau Ioan Dordoi, dar și interpreți locali, printre care și ”tezaurul viu”, Traian Balcău.

De asemenea, va avea loc, duminică, și o ceremonie de depunere de coroane de flori la Monumentul Eroilor din comună.

Într-un moment în care statul aplică măsuri fiscale tot mai dure, inclusiv asupra pensiilor veteranilor de război, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, atrage atenția asupra dezechilibrelor profunde din sistemul de impozitare. Printre acestea, regimul aplicat câștigurilor din jocuri de noroc ridică semne de întrebare, atât din perspectiva echității sociale, cât și a eficienței.

„Nu putem accepta ca un domeniu cu potențial uriaș de venituri pentru bugetul de stat să fie tratat în continuare cu blândețe fiscală, în timp ce cetățeni care muncesc cinstit sau beneficiază de drepturi câștigate sunt impozitați fără rezerve. E nevoie de o abordare echilibrată și responsabilă”, a declarat parlamentarul clujean.

Conform formei legislative care o să fie asumată, câștigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate astfel:

4% pentru sume de până la 10.000 lei;
400 lei + 20% pentru ce depășește 10.000 lei (până la 66.750 lei);
11.650 lei + 40% pentru ce depășește 66.750 lei.
Impozitul se reține la sursă, dar nu se aplică contribuții sociale sau alte forme de solidaritate fiscală, cum se întâmplă în cazul salariilor, pensiilor sau veniturilor din activități independente.

Mai mult decât atât, în practică sunt frecvente situațiile în care câștigurile mari sunt retrase în tranșe sub 10.000 lei, tocmai pentru a evita pragurile superioare de impozitare, fie de către jucători, fie cu acordul tacit al organizatorilor.

Impozitarea, tratată superficial

„Acest comportament, deși aparent legal, sfidează spiritul legii și subminează încrederea în sistemul fiscal. Dacă vorbim despre echitate, atunci nu trebuie să închidem ochii când se ocolește impozitarea corectă prin artificii procedurale”, a adăugat Remus Lăpușan.

Deputatul PSD de Cluj consideră că, în paralel cu aplicarea unui sistem progresiv de impozitare, este necesară și o monitorizare riguroasă a aplicării acestuia, astfel încât bugetul public să nu piardă venituri importante din cauza acestor practici.

„Impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc este în continuare tratată superficial, iar prin diverse portițe o parte dintre aceste câștiguri scapă parțial de la impozitare.

Nu este corect să cerem solidaritate fiscală doar de la pensionari și salariați, în timp ce aceste practici persistă. Este o chestiune de echilibru, de responsabilitate și de bun-simț fiscal”, a concluzionat Remus Lăpușan.