ACTUALITATE
Mai poate să fie Florin Cîţu premier dacă a fost condamnat penal? Ce spun avocaţii
Funcţia de premier a lui Florin Cîţu nu este afectată, din punct de vedere juridic, de cele 2 zile de arest în SUA, de acum 21 de ani, spun avocaţii specializaţi în drept penal, care susţin că ar trebui făcuţi o serie de paşi pentru a stabili exact dacă mai poate sau nu să fie premier.
„Pot fi membri ai guvernului persoanele care nu au suferit condamnări penale“, spune un fragment din Legea 90/2001 (modificată în 2004) care este în vigoare şi care nu precizează în ce stat sunt generate aceste condamnări.
Totuşi, o altă lege spune că e nevoie de o hotărâre prin care să fie recunoscută de autorităţile din România o faptă penală săvârşită în altă ţară. „Pentru ca o hotărâre judecătorească în materie penală, pronunţată de o instanţă din afara României, să îşi producă efectele în România, trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 302 din 26 iunie 2004 (republicată) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Această procedură există tocmai pentru că pot apărea situaţii ce ţin de diferenţele existente între sistemele de drept din cele două ţări. Titlul V din această lege (începând cu art. 136) reglementează procedura şi condiţiile de recunoaştere ale unei hotărâri străine“, a spus Doru Cosmin Ursu, managing associate la casa de avocatură Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners (ZRVP).
Tehnic, instanţele din România trebuie să recunoască fapta. Cu alte cuvinte, pentru a stabili dacă premierul mai poate ocupa funcţia, ar trebui în primul rând urmată procedura recunoaşterii în România a hotărârii penale străine.
„La acest moment noi nu avem un act oficial emis din partea SUA, respectiv o hotarare judecătorească, care hotărâre judecătorească să fie recunoscută pe teritoriul României“, a spus avocatul Cristian Ene.
După această hotărâre, al doilea pas ar fi dacă acest document a fost sau nu recunoscut de instanţele din România; ulterior, se decide dacă fapta se încadrează la fapte penale sau nu şi judecătorul decide dacă fapta era la acel moment/este în prezent infracţiune în România.
„Ulterior, intervine discuţia reabilitării de drept. Dacă erai condamnat de exemplu de instanţele din România pentru conducere sub influenţa alcoolului în anul 2000 şi aveai doar amenda penală, nu administrativă, în 3 ani de zile erai reabilitat de drept. Adică după trei ani de zile ţi se ştergea cazierul, dacă erai condamnat până la un an cu suspendare“, a mai spus Cristian Ene.
În opinia lui, în acest moment, premierul Florin Cîţu nu ar avea nicio problemă pentru a-şi exercita în continuare funcţia, din punct de vedere juridic.
Nu de aceeaşi părere este avocatul Constantin Durgheu, care susţine că fapta este penală şi este recunoscută de către cel care a făcut-o, indiferent de statul în care aceasta a fost săvârşită.
„Fără discuţie Florin Cîţu nu ar mai trebui să ocupe funcţia de premier. Vorbim de o condamnare penală, chiar dacă nu este făcută în România, nu putem să nu luăm în considerare o condamnare penală. Domnul Cîţu a recunoscut fapta, a fost sesizată de universitatea la care învăţa, iar asta spune multe. Din această perspectivă, ca să nu umblăm cu ocaua mică şi cu două jumătăţi de măsură diferite, una pentru Dragnea sau oricine altcineva şi alta pentru Cîţu, minima decenţă ne obligă să tragem aceeaşi concluzie“, a spus avocatul Constantin Durgheu.
O analiză a informaţiilor din spaţiul public realizată de avocatul Doru Cosmin Ursu de la ZRVP arată că fapta săvârşită în Iowa de Florin Cîţu este incriminată ca infracţiune în Iowa Code, secţiunea Criminal Law (Codul Penal) (https://www.legis.iowa.gov/docs/code/321J.2.pdf), putând fi pedepsită cu minim 48 ore şi maxim 1 an închisoare.
În Iowa, nesocotirea dispoziţiilor legale este evaluată şi încadrată pe trei niveluri de gravitate: felony (pedepse de peste un an închisoare), misdemeneaor – cazul de faţă (pedepse până într-un an de închisoare) şi infractions (nu se pedepsesc cu închisoare).
„Pentru fapta săvârşită în luna decembrie 2000, dl. Florin Cîţu a primit în martie 2001 o condamnare penală pronunţată de un judecător al statului Iowa, la 2 zile închisoare (executate deja cel mai probabil în contextul reţinerii de către organele de poliţie în seara zilei de 3 decembrie 2000), fiind totodată obligat la plata unei amenzi de 1.000 USD, fiind prima faptă de acest fel. Hotărârea judecătorească a instanţei din Iowa nu a produs efecte directe în România, inclusiv în ceea ce priveşte interdicţiile şi decăderile, existând o procedură de urmat în acest sens, potrivit Legii 302/2004, care nu s-a parcurs“, a mai spus avocatul Doru Cosmin Ursu.
El a mai precizat şi că o decizie a Curţii Constituţionale (nr. 304/ 2014) limitează în timp consecinţele unei condamnări, în ipoteza în care hotărârea de condamnare a premierului din SUA ar produce automat efecte în România.
„Sistemul de drept românesc prevede la art 165 Cod penal reabilitarea de drept în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune. Chiar şi în lipsa considerentelor exprimate de CCR, este total deplasată ideea că pentru o faptă ca cea pentru care a fost condamnat dl. Cîţu să opereze eventuale decăderi, interdicţii sau incapacităţi extrapenale, la peste 20 de ani de la momentul condamnării. Din nefericire, în locul unei analize punctuale pe aspectele relevante din chestiunea discutată, trăim un nou episod al psihozei „fără penali“ şi constatăm cu toţii situţiile absurde în care o astfel de retorică publică ne poate duce“, a mai spus Doru Cosmin Ursu.
Ce a completat Florin Cîţu la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat?
Totuşi, avocatul Adrian Toni Neacşu, spune, într-o postare pe Facebook, că premierul Cîţu nu poate fi revocat din funcţia de premier şi că îndeplinea la data numirii, din punct de vedere tehnic, condiţia de a nu fi suferit vreo condamnare penală. Totuşi, el subliniază un alt aspect al acestei speţe, al unui potenţial fals în declaraţii.
„O hotărâre judecătorească penală pronunţată în străinătate nu produce în principiu nici un efect, nicio consecinţă şi nicio obligaţie pentru persoana condamnată până în momentul recunoaşterii ei de către autorităţile române potrivit unei proceduri penale. Cu toate acestea, faţă de caracterul general al informaţiilor pe care trebuie să le furnizeze pe proprie răspundere beneficiarul certificatului ORNISS- Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – (dacă a fost reţinut, arestat condamnat VREODATĂ) aparent se poate pune în discuţie existenţa unei infracţiuni de fals în declaraţii, dacă aceste informaţii au fost omise“, a spus avocatul Adrian Toni Neacşu. El a mai precizat că, din punct de vedere moral şi politic, Florin Cîţu „ar trebui să-şi respecte propriile standarde de responsabilitate pe care le-a promovat demagogic ca om politic şi să demisioneze din funcţie“.
Sursa: Mediafax
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Clujeanul Csoma Botond, reales lider al grupului UDMR din Camera Deputaților. Un alt clujean e secretar la Senat
UDMR și-a constituit, sâmbătă, grupurile parlamentare. Doi clujeni au funcții importante atât la Camera Deputaților, cât și la Senat
Parlamentul nou ales și-a început activitatea, iar grupurile UDMR din Senat și Camera Deputaților și-au ales conducerea și au desemnat membrii comisiilor de specialitate la începutul noului ciclu parlamentar.
Clujeanul Csoma Botond, reales lider al grupului UDMR din Camera Deputaților. Un alt clujean e secretar la Senat
În funcția de lider al grupului UDMR din Camera Deputaților a fost reales Csoma Botond, deputat din județul Cluj.
De asemenea, deputații Szabó Ödön din județul Bihor și Miklós Zoltán din județul Covasna au fost desemnați vice-lideri ai grupului, iar Nagy Szabolcs, deputat din județul Satu Mare, va îndeplini rolul de secretar al grupului, arată reprezentanții UDMR.
Parlamentarii Uniunii i-au acordat lui Magyar Lóránd, deputat din județul Satu Mare, responsabilitatea pentru îndeplinirea atribuțiilor de chestor al Camerei Deputaților.
Tasnádi Szilárd, senator de Cluj, va îndeplini rolul de secretar al grupului UDMR
Liderul grupului UDMR din Senat va fi Turos Lóránd, senator din județul Satu Mare.
Conform UDMR, funcțiile de vice-lideri ai grupului vor fi ocupate de Fejér László Ödön, senator din județul Covasna, și Császár Károly Zsolt, senator din județul Mureș, iar Tasnádi Szilárd, senator din județul Cluj, va îndeplini rolul de secretar al grupului.
Atribuțiile de chestor al Senatului au fost încredințate senatorului Novák Levente din județul Mureș de către grupul UDMR din Senat.
Foto: UDMR
EVENIMENT
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales, sâmbătă, în funcția de vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului, până la alegerea unui președinte plin. Abrudean a fost până acum Secretar General al Guvernului condus de Marcel Ciolacu.
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Sâmbătă a avut loc ședință de plen la Senat pentru validarea mandatelor de senator. Tot astăzi, în plen, Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului, conform Hotărârii Biroului Permanent al acestui for.
“Aceasta este o responsabilitate majoră, într-un moment în care echilibrul și deciziile bine gândite sunt esențiale pentru țara noastră. Am acumulat experiență importantă în toate pozițiile deținute, de la prefect în plină pandemie, la Secretar General al Guvernului, în contextul unui război la granițe. Sunt hotărât să folosesc tot ce am învățat și realizat în slujba voastră, într-o perioadă plină de provocări.
Acest mandat mă onorează, dar mă și obligă să acționez ferm, cu echilibru și dedicare totală”, a transmis Mircea Abrudean.
EVENIMENT
Criza politică prelungită din Bulgaria și lecțiile pentru România. Șapte runde de alegeri parlamentare în trei ani
În timp ce Bulgaria traversează o criză politică prelungită, incapabilă să formeze un guvern stabil din 2021, România se confruntă cu propriile provocări în negocierile pentru formarea unui guvern după alegerile din 1 decembrie. Parcursul tumultuos al țării vecine oferă un exemplu al riscurilor cauzate de fragmentarea politică și de lipsa consensului, o situație care ar putea deveni realitate și în România dacă actualele negocieri politice nu vor duce la o soluție stabilă.
Bulgaria se află într-o criză politică profundă încă din 2021, iar incapacitatea partidelor de a forma un guvern stabil a dus la organizarea a nu mai puțin de șapte runde de alegeri parlamentare în doar trei ani. Această instabilitate a avut efecte profunde asupra economiei și încrederii publice în democrație.
România, în pragul unei crizei politice prelungite?
În România, după alegerile din 1 decembrie, formarea unui guvern stabil a devenit o provocare. Contextul din țara vecină arată un parcurs posibil și pentru România, în eventualitatea în care negocierile pentru formarea unui guvern nu vor duce la o propunere agreată în parlament. Inițial dorită ca o coaliție a forțelor proeuropene din țară – între PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, negocierile au fost marcate de tensiuni și blocaje. Primul care au făcut un pas în lateral a fost USR, care a impus o listă de opt condiții pentru a face parte din viitoarea guvernare, inclusiv adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații. De asemenea, Elena Lasconi a spus că toate partidele din coaliție trebuie să ceară demisia Președintelui Klaus Iohannis la data finalizării mandatului legitim.
Negocieri pentru guvern fără USR
Ulterior, Marcel Ciolacu a anunțat că PSD se retrage de la masa negocierilor, dar va sprijini din parlament un guvern de dreapta. Ulterior, vineri seara, PSD ar fi reluat negocierile cu PNL ș UMDR pentru formarea unui guvern, de data aceasta fără USR. „Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e „silă” să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se „murdăresc”, a spus Marcel Ciolacu. Sâmbătă dimineață, negocierile pentru formarea unui guvern au continuat între PSD, PNL, UDMR și minorități. Luni se așteaptă anunțarea oficială a componenței guvernului PSD-PNL-UDMR-minorități.
Tensiunile politice și lipsa unui consens puternic sugerează însă riscul unei instabilități pe termen lung, similar cu ceea ce se întâmplă în Bulgaria.
Ce s-a întâmplat în Bulgaria?
Începând cu 2017, Bulgaria a fost guvernată de o coaliție condusă de Boiko Borisov, liderul partidului conservator GERB. Guvernarea sa a fost însă afectată de numeroase scandaluri de corupție și acuzații de deturnare a fondurilor europene. În vara lui 2020, protestele anticorupție au izbucnit în plină pandemie de COVID-19, continuând până în primăvara lui 2021.
Alegerile din aprilie 2021 au fost câștigate de partidul GERB, condus de Boiko Borisov, dar care nu a reușit să creeze o majoritate, toate celelalte partide refuzând să intre la guvernare alături de fostul premier. Rezultatul a fost o nouă rundă de alegeri în luna iulie a aceluiași an. Acesta avea să fie începutul unui șir lung de alegeri parlamentare câștigate de diferite partide, dar incapabile să coaguleze o majoritate și să formeze un guvern stabil.
Un nou partid, aceleași probleme
În noiembrie 2021, un partid antisistem nou înființat numit Continuăm Schimbarea (PP) a dus o campanie anticorupție de succes și a reușit să câștige alegerile și să formeze o coaliție împotriva GERB alături de Partidul Socialist Bulgar (urmaș al fostului Partid Comunist), partidul liberal Bulgaria Democrată (DB) și de partidul de centru-dreapta Există un Astfel de Popor (ITN). În urma certurilor din coaliție, guvernul a căzut în iunie 2022, după prima moțiune de cenzură trecută în istoria modernă a Bulgariei.
A urmat o nouă rundă de alegeri fără succes în octombrie 2022, iar în aprilie 2023, un nou scrutin a marcat revenirea partidului GERB în fruntea clasamentului. De această dată, a reușit formarea unui guvern prin rotație cu opoziția PP-DB. În cadrul negocierilor, a fost stabilită desemnarea unui prim-ministru al PP-DB pentru primele nouă luni de guvernare, urmată de nouă luni cu un prim-ministru desemnat de GERB. La finalul primelor nouă luni, însă, coaliția s-a rupt și a urmat o nouă rundă de alegeri, în iunie 2024. Nici aceste alegeri nu au condus la formarea unui guvern, a șaptea undă de alegeri fiind organizată în octombrie 2024. Nici acest scrutin nu a adus o schimbare majoră în distribuția locurilor din parlament – GERB a luat cele mai mult voturi, 26,4%, urmat de PP-DB și de partidul ultranaționalist Renașterea.
Scandal la ultima rundă de alegeri
Cel mai recent scrutin a fost marcat de scandaluri de fraudă electorală și de cumpărare a voturilor, similare cu cele dezvăluite în Republica Moldova la alegerile prezidențiale și referendumul din această toamnă. Totodată, partidul centrist cu susținere a minorităților, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, o prezență stabilă și puternică pe scena politică bulgară în ultimii 30 de ani, s-a destrămat., cele două facțiuni rezultate intrând separat în parlament.
Consecinței socio-politice și economice grave
Criza care afectează Bulgaria de mai bine de 3 ani are o serie de consecințe negative pentru țară. În primul rând, succesiunea de alegeri anticipate fără succes în a oferi o majoritate stabilă a subminat încrederea cetățenilor bulgari în instituțiile democratice. Lipsa încrederii este sugerată și de prezența tot mai mică la vot, care a scăzut de la 49,10% în aprilie 2021 la 33,40% în iunie 2024.
Pe fondul prefigurării continuării instabilității politice, există posibilitatea ca o parte dintre cetățenii care se vor prezenta la urne să susțină formațiuni politice extremiste pentru a încerca să pună capăt impasului în care se află Bulgaria. Partidele ultranaționaliste și de extremă dreaptă din Bulgaria au reușit pentru prima dată să treacă pragul simbolic de 20% din voturi, ceea ce complică și mai mult formarea unei coaliții stabile de guvernare. De asemenea, criza politică face Bulgaria și mai vulnerabilă la interferențe ale Rusiei în politica națională.
Amânarea adoptării euro este o altă consecință a situației din țară. Bulgaria face parte din mecanismul ERM II, care permite reducerea fluctuației ratei de schimb valutar în raport cu euro, asigurând astfel o mai mare stabilitate monetară. Adoptarea monedei unice, preconizată inițial a avea loc pe 1 ianuarie 2024, a fost amânată cu un an datorită neîndeplinirii criteriului inflației și a neadaptării legislației din cauza lipsei unui parlament. Între timp, legislația a fost revizuită, însă criteriul inflației rămâne în continuare neîndeplinit, după cum rezultă din raportul de convergență al Băncii Centrale Europene. Astfel, adoptarea euro pe 1 ianuarie 2025 este imposibilă. Rămâne de văzut dacă va fi posibilă schimbarea monedei în 2026, sau va fi o nouă amânare.
Criza politică din Bulgaria este un avertisment serios pentru România, marcată la rândul său de fragmentare politică, lipsă de consens și polarizare.
Președintele Klaus Iohannis a convocat duminică partidele parlamentare la consultări
Sâmbătă, 21 decembrie, continuă negocierile între partidele pro-europene care vor forma guvernul. Totuși până la această oră nu se cunoaște numele celui care fi propus ca premier.
Asta în condițiile în care președintele României, Klaus Iohannis, a convocat la Palatul Cotroceni, duminică, 22 decembrie, partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului pentru funcția de premier.
PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale vor merge împreună la discuții.
Potrivit Administrației Prezidențiale, „în temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) și ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru”.
Consultările vor avea loc duminică, 22 decembrie 2024, după următorul program:
- Ora 12:00:
– Partidul Social Democrat (PSD);
– Partidul Național Liberal (PNL);
– Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
– Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale. - Ora 12:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
- Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR);
- Ora 13:30 – Partidul S.O.S. România;
- Ora 14:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT).
EVENIMENT
FOTO. Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
Asociațiile de revoluționari, urmași ai eroilor – martiri și a luptătorilor a organizat, sâmbătă, comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 la Monumentul Stâlpi Împușcați din Piața Unirii din Cluj-Napoca.
“Să nu îi uităm niciodată”. Coroane de flori au fost depuse în mai multe locuri din Cluj-Napoca unde și-au pierdut viața cei care au luptat pentru libertate. Au fost oficiate și slujbe de comemorare a eroilor Revoluției de la Cluj.
Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
La comemorarea de la monumentul Stâlpii Împușcați au participat, printre alții, și primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea.
„Suntem aici pentriu a spune ‘nicodată sa nu se mai întâmple așa’, ca oamenii să-și vrese sângele pentru ca noi să putem avem libertate și democrație… Drumul pe care am plecat este infinit mai bun decât cel pe care l-am avut înainte de Decembrie 1989”, a spus Emil Boc.
Coroane de florii au fost depuse, sâmbătă, la Podul Astoria, dar și în Piața Unirii, la Monumentul Stâlpii Împușcați.
Eroii, comemorați și la Cimitirul Central din Cluj-Napoca
Eroii Revoluției au fost comemorați și în locul unde își dorm somnul veșnic.
Coroane de flori au fost depuse în Cimitirul Central, unde au fost prezenți reprezentanți ai Armatei Române, dar și în Cimitirul Mănăștur, pe Calea Moților nr. 102 și la Troița din Piața Mărăști.
La 21 decembrie 1989, la Cluj-Napoca au avut loc o serie de manifestații după evenimentele de la Timișoara.
La Cluj, revolta a început cu o manifestație a muncitorilor care se întorceau acasă după schimbul de tură de la fabricile din oraș. 27 de persoane au fost ucise la Cluj-Napoca de forțele armate. 14 persoane au fost ucise în centrul orașului, în Piața Unirii, 9 la fabrica de bere Ursus, 3 la Hotelul Astoria și o persoană în Piața Mărăști.
În Piața Unirii, în fața librăriei Universității și a hotelului Continental, era deja, în jurul orei 15.00, o prezență militară puternică, formată în principal din tineri recruți conduși de căpitanul Carp Dando. Mulțimea a strigat lozinci anticomuniste și anti-Ceaușescu, iar militarii au deschis focul la comandă.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Clujeanul Csoma Botond, reales lider al grupului UDMR din Camera Deputaților. Un alt clujean e secretar la Senat
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Criza politică prelungită din Bulgaria și lecțiile pentru România. Șapte runde de alegeri parlamentare în trei ani
FOTO. Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
FOTO. INCEDIU la o gospodărie din Aghireșu Fabrici. A ars o anexă plină cu lemne
FOTO. 200 de kilograme de articole PIROTEHNICE, confiscate de polițiști. Valoarea pe piață e de 25.000 de lei
Clujean după gratii, după ce a spart geamul unei mașini și a furat un telefon mobil. Sub ochii șoferului
FOTO. Cum s-a produs accidentul de pe Splaiul Independenței din Cluj. Doi șoferi au fost răniți și transportați la spital
