Connect with us

ECONOMIE

Magazin Hornbach, inaugurat la Cluj-Napoca după o investiție de 27 de milioane de euro. Unde este situat

Publicat


Hornbach, unul dintre principalii retaileri de materiale de construcții și grădinărit, a inaugurat oficial la Cluj-Napoca un magazin în urma unei investiții de 27 de milioane de euro.

Noul magazin de pe strada Plevnei nr. 1-7 ocupă o suprafață de 23.000 mp, este amplasat pe un teren de 4,1 hectare și are 335 de locuri de parcare.

”Continuăm strategia de expansiune pe piața locală în urma unei investiții de 27 de milioane de euro, care include și stocul inițial de marfă.

Decizia de a deschide un nou magazin în Cluj-Napoca a fost determinată de faptul că este un oraș cu peste 300.000 de locuitori, cu o evoluție economică pozitivă și cu un potențial constant de atragere a fondurilor europene”, a spus Mugurel-Horia Rusu, director general Hornbach România.

Noul magazin cuprinde și zone speciale, cum sunt cele dedicate produselor de grădină și zoo, dar și zona de Drive-In, care ocupă aproape 7000 de mp.

Consiliere profesională pentru clienți

De asemenea, magazinul cuprinde departamente pentru un sortiment de produse destinate construcțiilor sau amenajării de locuințe, de la produse electrice, materiale de construcții, feronerie, gresie și pardoseli până la decorațiuni interioare, un centru de înrămări tablouri, unul de mixat vopsele și o expoziție cu articole destinate băilor.

”Un alt aspect este serviciul de consiliere profesională oferit de personalul din magazin. Cei 120 de angajați au competențele necesare pentru a oferi clienților sfaturi utile și servicii extinse.

Noul magazin pune la dispoziția clujenilor servicii de montaj, debitare lemn, confecționare perdele, înrămări tablouri și transport”, a mai spus directorul general al Hornbach România.

Deschiderea pentru public, din 15 iulie

La inaugurare a participat și primarul Emil Boc care a spus că Hornbach a fost înființat în 1877, anul în care România și-a câștigat independența.

”Prin ceea ce oferiți Clujului, ne permiteți să creștem nivelul calitativ al vieții, grădinăritul și construcțiile nu au vârstă. Nu trebuie să mergem în afara granițelor și avem servicii pe măsură aici, acasă”, a spus Boc.

Deschiderea pentru public a magazinului va avea loc în dimineața zilei de joi, 15 iulie, iar clienții pot intra cu animalele de companie.

Grupul german Hornbach deține 165 de magazine în 9 țări din Europa – Germania, Austria, Olanda, Cehia, Luxemburg, Elveția, Suedia, Slovacia și România.

În 2007 s-a deschis primul magazin în București, iar cel din Cluj-Napoca este al 8-lea din România.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

PLĂȚILE pentru Măsura 2 au fost DEBLOCATE. 241 de milioane de euro vor ajunge la BENEFICIARI

Publicat

De

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a anunțat că a obținut toate avizele aferente finanțării Măsurii 2 şi deblochează a treia tranşă de plăți din această schemă de ajutor de stat din fonduri UE. 241 de milioane de euro vor ajunge la beneficiari, de săptămâna viitoare.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a semnat joi ordinul privind procedura care deblochează plățile, care a și apărut în Monitorul Oficial. Ministerul va începe de vineri să trimită contractele către beneficiari.

„Atenționăm beneficiarii să semneze în timp util contractele de finanțare. Reamintim că termenul de semnare a contractului de finanțare este de 20 de zile de la data sosirii contractului la bancă.

În cazul în care contractele sunt semnate în cel mai scurt timp de către beneficiari, primele plăți se vor face începând de la mijlocul săptămânii viitoare”, au precizat reprezentanții ministerului.

Cum se fac plățile

Ordinea plăţilor se face în ordinea numerelor de identificare în Registrul Unic Electronic (număr RUE). Numărul RUE estimat să fie depăşit la această tranșă este în jur de 16.000.

Până în prezent, plățile au fost făcute până la RUE 9.633.

Încă din luna ianuarie ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a avertizat că bugetul acestor măsuri a fost suplimentat în 2020 fără acoperire.

Sumele pentru Măsura 2 au fost majorate de la 265 de milioane de euro, din fonduri europene, la 765 de milioane de euro, tot din fonduri UE, fără a exista un contract de finanțare europeană care să acopere acea sumă.

Inițial, a precizat ministrul, în Măsura 2 exista finanțare pentru 4.000 de firme. Însă, după modificările legislative fără acoperire în bani, făcute în timpul campaniei electorale din 2020, numărul înscrierilor a ajuns la 22.000, din care 19.000 au rămas în lista de finanțare.

Astfel, Ministerul a întreprins anul acesta mai multe acțiuni de deblocare a resurselor de fonduri UE necesare încheierii cu succes a acestei scheme de ajutor de stat și pentru grăbirea plăților.

Acoperirea sumelor lipsă implicate de majorarea schemei, prin lege, s-a făcut în urma multor eforturi administrative întreprinse de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului alături de Ministerul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru mutarea banilor europeni din Măsura 3, întreruptă din cauza fraudării acesteia.

Sursa: Mediafax

Foto: Arhivă

Citește mai departe

ECONOMIE

Circa 22% dintre angajaţii înalt calificaţi din România au plecat la muncă în alte țări

Publicat

De

Circa 22% dintre angajaţii înalt calificaţi din România au plecat la muncă în alte ţări membre ale UE, conform datelor din raportul anual al Comisiei Europene privind mobilitatea forţei de muncă intra-UE pentru anul 2020.

Angajaţii cu înaltă calificare sunt cei care lucrează cel mai frecvent ca profesionişti în afaceri şi administraţie, ştiinţă şi inginerie sau în învăţământ.

Astfel, 456.000 de români înalt calificaţi lucrau în altă ţară membră a Uniunii Europene în anul 2019.

„Uitându-ne la persoanele cu mobilitate cu înaltă calificare ca proporţie din cetăţenii cu înaltă calificare care încă trăiesc în ţara lor de origine, apar câteva modele interesante. Proporţia este cea mai mare în România, unde imigranţii români cu înaltă calificare reprezintă 22% din numărul cetăţenilor cu calificare înaltă din România. Al doilea cel mai mare astfel de grup este cel din Bulgaria (13%), urmat de Portugalia (10%) şi Polonia (8%)“, explică raportul Comisiei Europene.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Datoria externă a ajuns la 127 mld. euro, echivalentul a 55% din PIB-ul estimat

Publicat

De

Datoria externă a României a crescut puternic din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021), scrie ZF.

O creştere mai puternică s-a petrecut în criza financiară precedentă, cu deosebire că azi nu companiile private sunt responasabile de creşterea puternică a datoriei externe, ci statul.

Potrivit balanţei de plăţi, o statistică publicată lunar de BNR, datoria publică externă era în decembrie 2019 de 39,5 miliarde de euro, adică de 17,5% din PIB-ul de 222 mld. euro. În mai 2020 ea era de 57,5 miliarde de euro Dacă în trecut datoria externă a statului se limita cam la o treime din totalul datoriei externe, în această criză ponderea datoriei deţinută de stat a crescut puternic.

Statul are în prezent o datorie externă reprezentând 45% din totalul datoriei externe de 127 de miliarde de euro. În total, datoria internă şi externă a statului a ajuns la 50% din PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză, pentru 2021, la 1.143 mld. lei (228 mld. euro). Ce este diferit faţă de trecut? În 2009, primul an al crizei financiare globale resimţite în România, datoria externă totală era de 78,6 miliarde de euro, adică 66% din PIB, dar datoria statului însemna spre 10% din aceasta, adică 11,9 miliarde de euro.

A venit criza, a venit împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, de aproape 20 de miliarde de euro.

În raportările BNR (balanţa de plăţi şi datoria externă), împrumutul de la FMI este consemnat separat la rublica „împrumuturi”, nu ca datorie a statului. Doi ani mai târziu, în 2011, BNR consemnează o datorie publică externă de 19,5 miliarde de euro (în creştere cu 8 miliarde de euro faţă de 2009), dar care reprezintă doar 19,8% din datoria totală de 98,6 miliarde de euro a României.

Separat, este consemnat un împrumut de la FMI de 10,2 miliarde de euro (banii din împrumutul de la FMI au mers în majoritate la BNR pentru susţinerea băncilor şi a cursului şi doar cinci miliarde de euro au ajuns la guvern pentru acoperirea deficitului bugetar). Ceea ce este interesant în ultimul an şi jumătate este că ponderea împrumuturilor statului în total datorie externă creşte cum nu a mai crescut până acum. Chiar şi cu împrumutul de la FMI, împrumuturile statului de pe pieţele externe (guvern şi BNR) nu au sărit de 30% din PIB în criza precedentă. Astăzi, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 45% din PIB-ul estimat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

BNR: Un român trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere

Publicat

De

Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019.

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate