Luni începe Postul Paștelui 2025: Pregătirea SPIRITUALĂ pentru Învierea Domnului. Tradiții și OBICEIURI

Luni, 3 martie, începe Postul Paștelui sau Postul Mare, cum mai este cunoscut. Postul Paștelui este o perioadă de pregătire spirituală și fizică pentru sărbătoarea Învierii Domnului, fiind un moment de reflecție, rugăciune și disciplină. În tradiția ortodoxă, postul durează 40 de zile și include zile de post negru, dar și zile în care este permis consumul de alimente de post (fără carne, lactate și ouă).

Tradiții și obiceiuri legate de Postul Paștelui:

– Curățenia casei și a sufletului – În această perioadă, oamenii se dedică nu doar curățeniei fizice a casei, dar și unei curățări spirituale, prin spovedanie și rugăciune. Este considerat un moment pentru a lăsa deoparte conflictele și a-ți împăca sufletul cu cei din jur.

Postul Paștelui 2025: Pregătirea SPIRITUALĂ pentru Învierea Domnului. Tradiții și OBICEIURI

– Postul și rugăciunea – Creștinii ortodocși respectă restricțiile alimentare impuse de post, iar în același timp își dedică mai mult timp rugăciunii și citirii Scripturii. Mulți merg la biserică mai des, participă la slujbele speciale și se roagă pentru iertarea păcatelor.

– Spovedania – Este o practică esențială în perioada Postului Mare. Credincioșii se mărturisesc preotului pentru a-și curăța sufletul înainte de Înviere.

– Iertarea și împăcarea – În săptămâna dinaintea Postului Mare, se practică ritualul iertării. Oamenii cer și oferă iertare celor din jur, iar acest lucru simbolizează pregătirea pentru un suflet curat în fața lui Dumnezeu.

– Sărbătorile tradiționale – În această perioadă se țin diverse tradiții și obiceiuri regionale. De exemplu, în unele zone ale României, femeile coc colaci pentru biserică sau pentru familie, iar sâmbăta dinaintea duminicii Floriilor se face o curățenie generală.

„Săptămâna Mare include slujbe speciale care amintesc de Patimile lui Hristos”

– Săptămâna Patimilor – Ultima săptămână a Postului, cunoscută și sub numele de Săptămâna Mare, include slujbe speciale care amintesc de Patimile lui Hristos. De asemenea, în acest timp, se țin procesiuni religioase și se păstrează o atmosferă de rugăciune și pocăință.

– Mâncăruri tradiționale de post – De-a lungul perioadei, preparatele tradiționale de post sunt consumate, cum ar fi supă de legume, mâncăruri din pește (mai ales în zilele în care este permis), zacuscă, plăcinte cu dovleac, fasole sau cartofi.

– Vinerea Mare – Această zi este marcată de o abținere mai severă, iar mulți oameni se adună la biserică pentru a participa la slujba Prohodului, care rememorează moartea lui Iisus.

– Pregătirea pentru Paște – În apropierea Sărbătorii Paștelui, tradițiile se intensifică. Se vopsesc ouăle roșii, simbolizând sângele lui Hristos, și se pregătesc bucate pentru masa de Paște, care va include miel, cozonaci, ouă roșii și alte preparate tradiționale.

– Învierea Domnului – Pe parcursul nopții de Înviere, credincioșii se adună în biserică pentru a sărbători învierea lui Hristos prin slujba de Paște. După slujbă, oamenii se îmbrățișează și își spun „Hristos a înviat!” iar răspunsul este „Adevărat a înviat!”

Aceste tradiții și obiceiuri sunt învățăminte spirituale ce vin din tradiția bisericească și sunt strâns legate de credința ortodoxă. Fiecare localitate poate avea obiceiuri proprii, care dau o culoare aparte acestei perioade speciale din an.

Paștile se sărbătoresc în acest an în 2o aprilie, atât de ortodocși, cât și de greco-catolici.