Artistul Tudor Chirilă, cunoscut și pentru activismul său civic, a postat, marți, un text despre actuala situație din România legată de protestele violente cauzate de respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.

Redăm integral textul:

În 2012 am ieșit în stradă pentru Roșia Montană, pentru ca exploatarea cu cianuri să nu se facă. Cu zeci de mitinguri pașnice oamenii au reușit să atragă atenția asupra cauzei.

În 2015 am ieșit după Colectiv și am mărșăluit pașnic împotriva statului eșuat care mințea că are de toate și a ratat să salveze niște vieți care ar fi putut fi salvate în străinătate. Atunci Ponta și-a dat demisia și a venit un guvern tehnocrat. Acum regretă și candidează din nou.
În 2017 am militat pașnic împotriva ordonanței 13 și într-un final a fost retrasă. Am ieșit apoi în stradă împotriva modificărilor la legile justiției și am pierdut.
În 10 august 2018 am ieșit în stradă zeci de mii de români din țară și din diaspora pentru stat de drept și împotriva regimului Dragnea (acum mare izolaționist și patriot. Atunci jandarmeria a atacat cu gaze lacrimogene participanții la miting care au fost loviți, agresați și în cele din urmă dispersați. Un miting pașnic cu zeci de mii de oameni.
Niciodată în zecile de mitinguri de mai sus nu s-a recurs la violență. Ba mai mult, incidentele violente, au fost izolate chiar de mulțime.

A fost o seară cu galerii prin ianuarie 2017 când s-a dat foc la mobilier stradal pe modelul de acum două zile, dar cam atât. Iar alea erau mișcări care să justifice dispersarea întregului miting.

Nu voiam violența

Niciodată nu ne-am gândit să pichetăm instituțiile publice să ne adunăm acolo înainte de marile decizii care ne afectau pe toți. Nu ne-am gândit să smulgem pavele, să facem Molotoave și să ocupăm niște instituții. Pentru că era simplu: violența s-ar fi întors împotriva noastră. Oricum eram linșați zi de zi la televiziunile penalilor. „Soroșist” e un cuvânt vechi deja. E din anii nouăzeci și se activează mereu la nevoie, cum e și acum. Se pare că România are milioane de sorosiști.
Nu voiam violență pentru că o dată apucată calea aia mișcarea noastră era pierdută. Ce făceam după ce am fi intrat în instituțiile alea? Ne înscăunam în funcții publice? Monarhie? Sau cum? Pe noi nu ne organiza nimeni oricât s-a bătut monedă pe asta, a fost un singur organizator, indignarea. Și atunci ni s-a sugerat că numai cu violență se rezolvă, dar am reușit să nu mușcăm.

Platformele sociale au ajuns o scenă a violenței

Cum înlocuiește violența un sistem întreg? Te duci peste mii de primari de la PSD și PNL? Peste ăia care au fost votați de majoritatea românilor? Păi cine i-a votat dacă ne dorim alt sistem? Io știu că nu i-am votat. Ce faci, închizi toate instituțiile publice din România? Intri cu mitralierele peste toți?
Platformele sociale au ajuns o scenă a violenței. Să iei morții cuiva în organ a ajuns ceva normal. Să ameninți familia cuiva, copiii, soția, a devenit ceva normal. Anormal ar fi să ai un dialog. Oamenii văd asta peste tot în jurul lor și scuipă cuvinte ca pe semințe. Au și modele. În parlament, în politică, la televiziuni, în social media. Scriu despre societatea noastră și despre clasa politică din 2012 și chiar mai devreme. Primul blog l-am avut în 2006.
Și observ că în ultimele luni zeci, sute de „influenceri” au devenit comentatori politici. Nu e rău, e chiar foarte bine să faci asta, e un drept și e superbine să fii implicat, mai grav e când o faci fără absolut nicio responsabilitate, fără să-ți bați capul să te uiți un pic înapoi, fără să-ți fie prea clar despre ce vorbești, grav e când n-ai nicio problemă să operezi cu sferturi de adevăr, cu informații neverificate, cu distribuiri ciudate, când singura ta preocupare e să-ți decredibilizezi adversarul cu orice preț. Să-l calomniezi fără argumente.

„Ești plătit” e noul refren

Dar oamenii au modele. Și modelele lor instigă la violență. Se fac liste. Liste cu oameni despre care se spune că au luat bani ca să mintă, ca să manipuleze. Acuzații grave, fără probe. E de ajuns afirmația și e adevărat. Adică se minte despre alți oameni cu nonșalanță. Și mint chiar ăia care au fost finanțați de cei despre care spun că i-au finanțat pe alții ca să mintă.
„Ești plătit” e noul refren. Dacă nu sunt de acord cu tine sunt plătit. Dacă nu vreau să accept să mă conducă unul care vrea să mă scoată din Europa, care amenință că desființează partidele, care cere bani de la cel care voia pe nimic aurul de la Roșia Montană și îi promite minele României, sunt plătit. Dacă nu vreau PSD-PNL, dacă nu vreau Ciolacu și șlehtele lor de mafioți cu Vicol, Nordis și portul Constanța și toți câți mai sunt, trebuie să vreau musai ce vor alții? Trebuie să cred în ce cred ei? Logica asta duce la violență.
George Simion, liderul partidului AUR, spune că ar „trebui jupuiți oameni de vii în piață publică”. Sunt zeci de episoade în Parlamentul României pline de violență verbală, de agresivitate. El luptă împotriva sistemului ticăloșit îndemnând la violență din fotoliul de parlamentar, cheltuind salariul și indemnizațiile de acolo, partidul lui este finanțat din banii noștri, are consilier juridic la Parlament, dar fix cu mijloacele cu care ar putea să lupte, nu o face. Adică să facă legi care să schimbe țara. PSD a măcelărit legile justiției. Ați văzut vreun partid extremist care să propună modificarea lor în forma dinaintea lui Toader, Nicolicea și compania? I-ați văzut chemându-i pe ăștia de la USR să facă majoritate și să schimbe legile justiției? Nu, nu i-ați văzut, cum n-ați văzut nici casele alea de 35 de mii bucata.

Fă tu mitingul de la BEC din față la Moscova să vezi ce pățești

„În România e dictatură, în Europa e dictatură”, zice domnul Călin Georgescu pe X. Păi dacă în 1985 în vremea lu’ Ceaușescu te adunai mai mult de trei persoane pe stradă te lua miliția pe loc, aia e dictatură. Când l-au omorât securiștii în bătaie pe Gheorghe Ursu că ținea jurnal despre mizeriile lui Ceaușescu aia era dictatură. Nu scoteai tu pietre din pavaj și dădeai foc la mașini de presă. Pentru așa ceva riscai cam totul. Dar e important să alimenteze cineva tensiunea din societate. Fă tu mitingul de la BEC din față la Moscova să vezi ce pățești.
Dacă partidele extremiste vor, pot să schimbe împreună cu USR felul în care se fac numirile la CCR. Pot să desemneze experți independenți care să avizeze judecătorii în comisiile juridice din Parlament și care să facă recomandări pe bază de competență, nu pe criterii politice cum e acum, iar parlamentul să dea după aia un vot la recomandarea experților independenți care analizează dosare. Dar noi avem altă treabă, vrem să servim pe tavă România rușilor.
Lumea prin stradă striga „jur să-mi apăr țara chiar cu prețul vieții”, dar aceeași oameni probabil că îi disprețuiesc pe ucrainenii care chiar își apără țara cu prețul vieții. Există români care acceptă vrăjeala rusească cu Ucraina nu e țară. Rușii ne-u omorât poporul și în numele istoriei oricine vrea să ne predea unui dictator vechi de 26 de ani trădează suferința acestui popor. Nu, nu noi ce vrem în Europa suntem trădătorii.

Nu Europa ne-a adus problemele

Sunt convins că la protestul de la BEC care a degenerat în violențe nu au fost doar oameni violenți. Sunt convins că sunt oameni care cred sincer că domnul Georgescu sau domnul Simion sunt soluții pentru țară. E treaba lor. Eu zic că domnii de mai sus sunt oameni ai sistemului. Bine, nu o zic eu, o zice evidența.
Alți oameni au dreptul să zică și să creadă altfel. Dar violența nu poate impune nicio credință. Nu mă deranjează convingerile tale. Dar lasă-mă să le am pe ale mele. Dacă eu nu vreau să mă las convins de discurs fascist, legionar (pedepsite prin lege), de mercenari membri PSD, de dragoste pentru Putin, de fals patriotism, de naționalizare (revenire la comunism), de desființarea partidelor politice (anti-constituțional), lasă-mă-n durerea mea să nu convins de asta, iar dacă vrei să-mi schimbi părerea vino cu argumente, nu cu amenințări și înjurături. Iar dacă credința mea, nu e a ta, nu înseamnă că automat știi ce cred eu. Sunt chestiuni de logică, e trist că trebuie să ne explicăm așa.
Așteptam ca cel/cei în numele căror se comit violențe să dea un mesaj de delimitare de aceste violențe. Nu s-a întâmplat. Ce să înțelegem? Că așa se unește un popor? Validând prin tăcere violența unora împotriva altora? Asta e unirea? Sunt mort în conștință dacă nu mi se pare normal?
Avem o țară coruptă. Avem instituții slabe. Avem mafie transpartinică. Avem traseiști. Avem muncă la negru. O bună parte din populație muncește afară. Nu avem spitale, sistem de educație performant, suntem din ce în ce mai needucați (statistic) și ușor de manipulat.
Nu Europa ne-a adus toate astea. Nu NATO. Noi, noi am tolerat asta și tragem încă după comunismul care ne-a schilodit țara că așa am fost tranzacționați la Yalta. Europa ne-a dat bani nerambursabili (am primit mai mult decât sumele cu care am contribuit) care au mai scos țara asta la lumină. Europa le-a dat milioanelor de români drept de muncă. Unora le-a devenit casă pentru totdeauna. Europa asta e singura care mai luptă cu giganții tech pe care îi doare-n cur de individ. Peste capul nostru se fac alegeri care vor influența viața copiilor noștri.
Cine ne vrea afară din Europa trădează visul tuturor celor care au așteptat cu ochii spre cer o salvare începând cu 1946. În timp ce românii erau deportați în penitenciarele de muncă. Putin își omoară oponenții. Asta își doresc românii? Eliminarea celor care nu gândesc ca ei? Nu cred, România e mult mai mult de atât. Se va demonstra.

Muzica folk este o ocupație artistică minimalistă: o voce, o chitară și un text. Nu ai cum înșela publicul. Ducu Bertzi , alături de Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Nicu Alifantis ori Alexandru Adrieș, este printre ultimii patriarhi ai muzicii folk, genul de artist care „vinde”, care aduce publicul în sala de spectacol. Pe scenă este ca un zeu al Nordului înfășurat în muzici și versuri. Căci numai folk-ul are puterea de a apropia poezia de marele public. Un dialog cu Ducu este tonic și fascinant. Povestirile artiștilor sunt, sau ar trebui să fie, parte din fenomenul cultural pe care îl reprezintă. Mai jos câteva dintre acestea. Restul îl puteți asculta și vedea în podcastul „Contraste” de pe Cluj24. (Florin Danciu)

„I-am spus lui Ioan Luchian Mihalea, domnule, vin, mă încadrez în disciplina ta. Și asta am și făcut. Chiar mi-a prins bine școala cu el acolo, în grupul SONG.”

„ Jurnalistul și scriitorul Adrian Dohotaru de la Flacăra se ocupa atunci în zilele alea, de preselecții. Și m-a ascultat și mi-a spus băi, dar tu ești din Maramureș, nu știi un cântec de acolo, unul esențial? Să fac o paranteză, eu nu știam că Dohotaru era tot maramureșean. Și am spus,  știu cântecul  „Când s-o-mpărțit norocu”.

„Păunescu a spus când cânți„dau cu cuțitu-n piatră”, păi dă domnule cu cuțitul în piatră să iasă scântei! Hai, încă o dată.De vreo trei ori l-am cântat… Băi, zice Păunescu, dacă nu ți-a intrat în minte cum să-l faci, nu mai cânți. Pleci acasă.”

„Imn naţional! Așa mi-au spus românii din Canada despre „Când s-o-mpărțit norocu” Domnule, ăsta trebuie să fie imnul nostru național!”

Turneu cu Cenaclul Flacăra

„Lucram la fabrică în București și ne-au tăiat salariile. Eu aveam rate la mobilă. A doua zi m-am urcat în autocar cu Cenacul Flacăra și am plecat. Când am venit înapoi, șefii de la fabrică zic, te dăm afară, ai plecat 10 zile absent nemotivat!Și am adus hârtie cu antet la revista Flacăra, semnată de Păunescu, prin care mă cerea la spectacole. Bine, bine, du-te câte zile vrei, mi-au răspuns!”

„Eram în turneu cam 2-3 luni. Plecam cu haine de iarnă și când veneam înapoi era primăvara. Și invers.”

„La Păunescu era clar economie de piață. Dacă nu veneai cu lucruri noi  care să atragă publicul, să-l țină în sală, puteai să pleci acasă. Scurt.”

„Repertoriul de Maramureș m-a ajutat mult de tot.Asta vreau să zic, era filonul folcloric, tradițional. Și care m-a ajutat mult în carieră, și în perioada Cenaclului și după aceea.”

Piesă interzisă

„În perioada Cenaclului Flacăra am înregistrat piesa „Cântec bătrânesc” la Radio. S-a înregistrat și nu s-a mai difuzat. Nu am dat atenție de ce nu s-a mai difuzat, mă rog.

După 90 m-am dus să mă interesez și am găsit cutia la fonotecă, era pusă la arhivă departe de tot, am găsit-o până la urmă, și pe aia era un bilet că nu se difuzează, cică eu zic acolo de legionari, de jandarmi verzi etc! Era vorba, în cântec, de fir de măieran verde.

O fi spus că e maior verde, cine știe? Ce o fi fost în mintea lor? Habar n-am.

Și zic, da, dom’le, hai  că a fost o prostie, hai să-l difuzăm. L-au difuzat, după care îmi spun, nu putem să-l dăm. De ce?Păi că tu zici acolo:„săraca lumea de mult, bun-o fost și s-o trecut” și o să creadă lumea că tu plângi după comuniști, după Ceaușescu!”

Fără cenzură

„În Cenaclu în live nu se cenzura niciodată! Nu, niciodată. Nici nu s-au interzis piese, pentru că eu acolo am ascultat prima dată, Treceți batalioane române Carpații, care era un cântec interzis!”

„Păunescu era foarte cu picioarele pe pământ! Țin minte că eram undeva la Beiuș, undeva prin Bihor, și a fost o zi de 1 decembrie, 2 decembrie, mă rog, începutul iernii. Și a venit Păunescu și ne-a spus să…M-au sunat de la București, 1981 era asta, în Polonia s-a dat legea marțială.

Și ce treabă avem noi cu Polonia, am zis? Dacă în Polonia va fi rău și la noi va fi rău! Au fost grevele de la Gdansk, ei au dat legea marțială și atunci, pe calea de consecință, și în România, lucrurile au început să se strângă, știi? El a presimțit chestia asta, a prevăzut-o, da.”

Interzis în 1985

„La Ploiești, în 1985, Păunescu a spus la microfon, că a rămas în înregistrarea respectivă, uitați, este primarul aici și trebuie să încheiem spectacolul acum din cauza vremii! Lumea, nu, nu, mergem mai departe. Și în jumătate de oră a venit o furtună de n-a mai rezistat nimic, nici acoperișul scenei,  o rupere de nori, de nu se poate.

A căzut tot curentul electric, au trebuit să închidă tot, noi am sărit de pe scenă în apă. Era apă până la genunchi în câteva minute. Și în noaptea aia Cenaclul Flacăraa fost interzis. După părerea mea ăla a fost un pretext, pentru că devenise Cenaclul un fenomen și Păunescu atât de popular că rivaliza cu imaginea  Conducătorului Suprem!”

„Imediat după 90  a fost destul de greu, că toată lumea spunea că vrea muzică străină.”

„Nu m-am certat cu Adrian Păunescu, dar după 1990 nu am participat la nici un eveniment cu el. Nu, niciodată. Nici măcar așa, ca invitat, pentru o piesă. I-am spus că eu mi-am ales drumul meu, merg pe drumul meu. Am păstrat relația cu el, cu Andrei, cu copiii lui, dar în rest mă ocup eu de mine și gata!”

Folclor autentic

„Oamenii care au crescut cu muzica noastră, foarte mulți și-au educat și copiii care, la rândul lor au copii și foarte mulți vin și ne spun că au învățat cântecele din perioada când erau mici. S-au transmis lucrurile astea din om în om, ca să spun așa. Noi în momentul ăsta suntem ca și folclorul autentic, adică muzica noastră nu se pierde.”

„Mă bucur de câte ori vin la Cluj, fiindcă Clujul pentru mine este, ca să spun așa, prima dragoste. Aici mi-am dorit să fac facultatea, dar mecanică fină era la București și m-am dus încolo”.

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, marți, contestațiile la respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, după ce duminică Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Călin Georgescu, arată Mediafax care citează surse Digi24.

Curtea Constituțională a luat în dezbatere mai multe contestații la decizia BEC de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu și altele față de acceptarea candidaturii lui Nicușor Dan.

”Contestatiile au fost respinse cu unanimitate de voturi”, au transmis reprezentanții CCR, care au anunțat că în cursul serii de marți va fi emis un comunicat de presă.

Decizia CCR este definitivă, astfel că Georgescu nu va putea candida la alegerile prezidențiale din 4 mai.

În fața sediului CCR s-au adunat sute de susținători ai lui Georgescu care protestează.

UPDATE 1. Unanimitate în CCR

”În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a respins contestațiile formulate împotriva:

-Deciziei Biroului Electoral Central nr.17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Nicușor-Daniel Dan și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025;

-Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului
electoral”, se arată într-un comunicat al CCR..

Conform acestuia, hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central.

CCR precizează că argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de plen vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României.

UPDATE 2. Ministrul Justiției: Decizia CCR trebuie să fie respectată

Decizia CCR „este o decizie care trasează un aspect privitor la o candidatură la președinția României”, una obligatorie, care „trebuie să fie respectată și asumată ca atare”, declară, marți seară, ministrul Justiției, Radu Marinescu.

„În primul rând, ar trebui menționat faptul că este o decizie a CCR, care nu ține propriu zis de activitatea justiției. Cu toate acestea, este o decizie care trasează un aspect privitor la o candidatură la președinția României. Nu pot să o interpretez decât ca pe o decizie obligatorie, în consecință ea trebuie să fie respectată și asumată ca atare”, spune el, marți seară, la Antena 3 CNN.

El adaugă că, în opinia sa, România este un stat de drept, este o democrație funcțională, unde drepturile și libertățile politice sunt respectate, pot să fie valorificate, „însă întotdeauna cu stricta respectare a legii și, evident, a deciziilor pe care entitățile cu abilități în domeniul acestui examen electoral le iau în arhitectura statului român”.

„Orice persoană care încalcă legea trebuie să facă obiectul procedurilor judiciare. Am recomandat și recomandă organelor judiciare să facă investigațiile într-un mod obiectiv, într-un mod corect, într-un mod prompt, astfel încât orice fel de încercare, de tulburare a valunșelor sociale protejate de lege să fie blocată și să fie investigată cu tragerea la răspundere a persoanelor vinovate”, mai spune Marinescu.

Acum cinci ani, Organizația Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de COVID-19. De atunci, peste șapte milioane de oameni au murit, iar virusul continuă să circule, deși spitalizările și decesele sunt mult mai rare acum.

COVID-ul de lungă durată rămâne o problemă majoră, afectând peste 400 de milioane de persoane la nivel global. Specialiștii avertizează că lumea trebuie să învețe din această experiență pentru a face față viitoarelor amenințări, conform The Conversation.

Se ÎMPLINESC 5 ani de la declanșarea pandemiei de COVID-19

Australia a făcut unele lucruri bine – laboratoarele au diagnosticat rapid primele cazuri, iar autoritățile au implementat măsuri de protecție. Însă au existat probleme în partajarea datelor și a probelor între state, care ar putea complica răspunsul la o viitoare criză.

Pentru a remedia aceste lacune, guvernul australian investește 251,7 milioane de dolari într-un nou Centru pentru Controlul Bolilor, care va coordona răspunsul național.

Tehnologiile dezvoltate în timpul pandemiei, precum vaccinurile cu ARN mesager, reprezintă un avantaj pentru viitor. Moderna și-a stabilit sediul regional la Melbourne, iar CSL poate acum produce astfel de vaccinuri în Australia.

„Încă nu suntem pregătiți pentru următoarea pandemie”

O provocare majoră rămâne situația în care nu se poate dezvolta un vaccin eficient pentru un nou virus. În acest caz, trebuie să ne bazăm pe medicamente antivirale, care durează mai mult pentru a fi dezvoltate. Mai multe echipe de cercetare lucrează la medicamente care ar putea funcționa împotriva unor întregi familii de virusuri.

Distribuția inegală a vaccinurilor și medicamentelor în timpul pandemiei de COVID a demonstrat necesitatea unui sistem global mai echitabil. Deși OMS lucrează la un „acord pandemic”, nu există încă un consens.

Noi amenințări continuă să apară – mpox a fost declarată urgență globală de două ori în ultimii ani, iar acum există o epidemie neidentificată în Congo. Liliecii, considerați sursa COVID-19, poartă numeroase alte virusuri potențial periculoase.

Experții avertizează că, după cinci ani, încă nu suntem pregătiți pentru următoarea pandemie, care este o chestiune de „când”, nu „dacă”.