LIVE VIDEO/ Eurodeputatul PSD Victor Negrescu vorbește la Cluj despre PNRR

PSD Cluj organizează conferința pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținută de europarlamentarul PSD Victor Negrescu, alături de specialiștii PSD.

Conferința are loc cu ocazia ședinței de lucru a PSD Cluj, împreună cu primarii PSD, consilierii locali și județeni.

Victor Negrescu: Pentru mulți oameni, fondurile europene sunt un domeniu abstract. Există multe mituri.

România primește 46 mld euro fonduri europene și prin PNRR, 29,2 de miliarde de euro. Pentru aceste sume România nu a negociat însă nimic. Sunt doar niște formule. Însă România nu se înscrie în acel grup de state care a obținut un bonus față de formula clasică, cum a obținut Olanda. Olanda a negociat ceva, România nu a negociat nimic.

PNRR este o formulă raportată la PIB și impactul pandemiei asupra economiei.

În toamnă suma era 33 de miliarde. România a acceptat să fie recalculată în primăvară formula, și am ajuns la 29,2 miliarde de euro.

Ca total este aproximativ la fel față de perioada programatică anterioară, cu mai puțini bani însă la dezvoltarea rurală deși a fost un program eficient.

PNRR, toată suma, este împrumut. Jumătate sunt împrumuturi directe, iar o parte vor fi returnați prin noi taxe europene suplimentare cum ar fi o taxă mediu și pe domeniul digital. Nu există astăzi niciun studiu de impact în Cluj, București și Timișoara asupra modului în care va fi afectat sectorul de outsourcing.

Analiza României pentru PNRR trebuia să dureze o lună. Însă planul va fi aprobat în toamnă. Mai sunt 6 state printre care și România, care vor avea planul acceptat abia în toamnă. De ce? pentru că planul României nu avea proiectele corecte depuse. Statele care vor accesa cele mai mari sume, au deja planurile acceptate, noi nu suntem în această categorie.

Guvernanții nici măcar n-au citit regulamentele trimise de la Bruxelles privind cei șase piloni de finanțare.

Proiectul pe irigații: Spania are un program de irigații finanțat prin PNRR, România nu are pentru că nu am reușit să-l explicăm corect. România are 0 fonduri pentru Agricultură, alte state au obținut fonduri pentru agricultură.

În Spania prin PNRR se face reforma sistemului de pensii prin creșterea gradului de colectare, România va face acest lucru prin creșterea vârstei de pensionare și alte măsuri precum înghețarea pensiilor. Asta a decis Guvernul.

România trebuie să contracteze 70% dintre granturi până la finele anului următor, ceea ce este foarte mult, iar până în august 2026 toate proiectele trebuie să fie implementate, nu se merge după acest an ca la fondurile europene.

Un singur obiectiv propus dacă nu e atins, se stopează toată finanțarea.

Pe calendarul Guvernului României, acele reforme dificile sunt prevăzute a fi făcute exact înainte de alegeri. Aceste reforme trebuiau să le înceapă ei, nu să le lase ca povară pentru următoarele guvernări.

Portugalia și Spania sunt primele țări cu planuri aprobate prin PNRR, cu 5 luni înainte de România. Aceste țări au guvernări socialiste.

Nu există în România niciun program de infrastructură important care să fie finanțat integral prin PNRR. Sunt doar loturi de metrou, loturi de autostradă.

Interesant este însă că nu există niciun proiect de infrastructură care să traverseze Carpații. Toate duc până la munți și de la munți mai departe. Probabil s-au gândit că până în 2026 nu au cum să se încadreze.

Clujul are finanțări consistente prin PNRR, însă nu pentru că a negociat cineva ceva, ci pentru că pe statisticile europene, Clujul este un județ cu potențial. Ține strict de niște indicatori semnificativi.

Mai există și finanțări precum Orizont Europa cu buget de peste 100 miliarde de euro. Însă interesant este că jumătate din proiectele accesate au mers către București și Ilfov. Multe sunt pentru universități, e nevoie de creativitate.

Mai există programul Erasmus+, Europa Creativă, sunt proiecte pentru festivaluri organizate la comune. Chiar și cinci tineri îndrumați de o persoană cu experiență pot accesa fonduri europene pentru acțiuni precum cele de voluntariat, prin programul Erasmus, care a devenit mai mult decât un program de mobilitate.