ACTUALITATE
LEGENDELE CLUJULUI cu Ovidiu Pecican: Petru Dumitriu la Cluj
Către finalul anilor 1950, un conflict din ce în ce mai ascuțit cu Mihai Beniuc tartorul stalinist al Uniunii Scriitorilor și beneficiar al protecției politice, pe atunci, a lui Chivu Stoica, l-a împins pe prozatorul Petru Dumitriu, anterior om de nădejde al regimului, într-o poziție tot mai marginală, luându-i-se funcțiile și beneficiile financiare substanțiale de până atunci.
Pe durata primului stalinism românesc – socotind că înăsprirea radicală a vieții în ultima parte a „domniei” lui Nicolae Ceaușescu reprezintă, cum cred unii istorici, „al doilea stalinism românesc” – Petru Dumitriu a fost publicat în tiraje enorme, a primit cele mai prestigioase premii literare, a condus o mare editură cu acoperire națională, făcând parte dintre răsfățații regimului și ducând o viață de huzur.
Acum însă, bătăliile ascunse de privirile muritorilor de rând între mai-marii Partidului Comunist, precum și schimbarea unora dintre centrele de putere, dinamică socială și politică despre care a scris mai târziu el însuși în romanul Ne întâlnim la Judecata de Apoi, l-au adus pe talentatul romancier „roșu” într-o situație mult defavorabilă celei dinainte.
Cum a ajuns la Cluj
De aceea, romancierul faimos nu doar pentru rușinoasa carte despre Canalul Dunăre-Marea Neagră (Drum fără pulbere), ci și ca autor al capodoperei Cronică de familie, a preferat să părăsească Bucureștiul și să se retragă în orașul natal al celei de a doua sa soții, Irina Medrea.
Așa a ajuns cuplul cel faimos în lumea mondenă a vremii la Cluj. Răzbunarea plănuită de autor nu s-a lăsat însă așteptată.
El a proiectat o vastă comedie umană, un roman de romane, intitulat Colecția de biografii, autobiografii şi memorii contemporane, unde lumea socialismului real românesc urma să fie pusă în contrast cu realitatea națională interbelică.
Scriitorul, în amintirile lui D.R Popescu și Constantin Cubleșan
Peste ani, prozatorul D.R. Popescu își amintește cu admirație anul 1959, când Petru Dumitriu publicase la Cluj, la Steaua lui A.E. Baconsky, prietenul lui, pagini din Colecţia de biografii, autobiografii şi memorii contemporane:
„… scria câte 35 de pagini pe zi, şedea chiar la Cluj vara, la soacra lui. Nu trebuia să se uite în urmă, nu pierdea personajele pe drum, era perfect”.
Scriitorul Constantin Cubleșan evocă și el o întâmplare hazlie din finalul lui 1959: „În zilele cât a stat prin Cluj a fost și în preajma redactorilor (a unora) de la Tribuna.
Nu urca în redacție ci intra la Continental, unde se întâlnea cu cei câțiva apropiați, la un pahar de coniac sau whisky, nu știu exact. Între aceștia și Nicolae Mărgeanu, pe care îl știa de la București și pe care îl cultiva cu plăcere pentru că știa o mulțime de bârfe din lumea scriitoricească, pe care le povestea cu haz, Petru Dumitriu amânzându-se, firește.
Așa se face că într-o zi i-a solicitat un interviu pentru revistă. «– Măi Nae, i-ar fi zis, acum nu pot să-ți dau niciun interviu, că tot n-o să-l publici degrabă». «– Nu mă cunoști? s-a îmbățoșat Mărgeanu.
Îl public chiar în numărul de sub tipar». «– Ei, vezi. Tocmai asta nu se poate. Dar îți promit că la întoarcere (Pleca într-o documentare în Germania. Asta se știa oficial), primul căruia îi voi acorda vreun interviu, vei fu tu». «– Parol?» «– Parol!»”.
Evadare în vest cu manuscrise, un tablou și o pungă cu aur ascunse în mașină
Și, într-adevăr, în ianuarie 1960, scriitorul și soția lui primeau încuviințarea oficială pentru o vizită de documentare la Praga și în Berlinul „democrat”.
Cu un an înainte de construirea Zidului Berlinului, cei doi au evadat în Vest, la volanul unei maşini împrumutate de la Chivu Stoica. În perinile mașinii lor erau ascunse mai multe manuscrise, un tablou și o pungă cu aur.
Ancheta oficială a debutat cu percheziții la domiciliul scriitorului, care, coroborate cu acțiunile informative din perioada următoare, au dus iute la concluzia că fuga fusese premeditată pas cu pas, căci toate bunurile de valoare ale familiei scriitorului fuseseră vândute sau înstrăinate pe la rude sau cunoștințe.
Acasă la Petru Dumitriu rămăseseră doar mobilierul și alte lucruri voluminoase, a căror evacuare ar fi stârnit suspiciunea vecinilor. Banii obținuți au fost rezervați pentru viața în libertate, pentru rude și mai ales pentru întreținerea copilului soților Dumitriu, fiica Irina Ileana Dumitriu, lăsată în țară.
Peste ani stăruie întrebarea: să fi venit Petru Dumitriu la Cluj doar pentru a scăpa de atmosfera „otrăvită” a Bucureștiului nomenklaturii comuniste, să o fi făcut fiindcă de aici era mai simplu să își premediteze refugiul definitiv în Occident sau fiindcă aerul orașului transilvan, atmosfera și prieteniile lui de aici îi ofereau ambianța necesară scrierii celui mai ambițios roman al său?
Foto: banatulazi.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
POLITICA
Marius Lulea (AUR): România se confruntă, an de an, cu aceleași probleme: secetă și inundații
„România se confruntă, an de an, cu aceleași probleme: secetă care distruge culturile agricole și inundații care mătură gospodării întregi, lăsând în urmă vieți distruse și comunități devastate.
Totuși, tragediile care par să se repete ciclic nu sunt doar urmarea capriciilor naturii, ci și a indolenței și neglijenței guvernărilor care s-au succedat la putere după 1989, fie că vorbim de PNL, fie de PSD. În loc să investească în infrastructura hidrografică, să repare digurile și canalele de scurgere sau să finalizeze proiecte vitale pentru sistematizarea râurilor și pârâurilor, politicienii au preferat să își umple buzunarele și să direcționeze fondurile publice către propriile interese și cele ale grupurilor care i-au susținut.
Marius Lulea (AUR): România se confruntă, an de an, cu aceleași probleme: secetă și inundații
Totuși, tragediile care par să se repete ciclic nu sunt doar urmarea capriciilor naturii, ci și a indolenței și neglijenței guvernărilor care s-au succedat la putere după 1989, fie că vorbim de PNL, fie de PSD. În loc să investească în infrastructura hidrografică, să repare digurile și canalele de scurgere sau să finalizeze proiecte vitale pentru sistematizarea râurilor și pârâurilor, politicienii au preferat să își umple buzunarele și să direcționeze fondurile publice către propriile interese și cele ale grupurilor care i-au susținut.
Un exemplu concret al nepăsării și al incompetenței este șantierul Barajului Suhurlui, din județul Galați, un proiect ambițios care ar fi trebuit să asigure irigații pe 60.000 de hectare din Podisul Covurlui. Investiția, începută înainte de 1989, avea ca scop dezvoltarea unui sistem de irigații esențial pentru o zonă cu o agricultură vitală pentru România. Finalizarea lucrărilor era programată pentru 1992, însă, în mod șocant, guvernarea Petre Roman a decis abandonarea lucrărilor în 1990.
„Politicienii aflați la putere preferă să ignore aceste realități”
După 1989, toate guvernările ulterioare, fie de la PSD, fie de la PNL, au ignorat complet acest proiect. Nu doar că nu s-au continuat lucrările, dar locul a fost lăsat pradă hoților care au furat materialele, iar banii destinați investițiilor au fost, în mare parte, deturnați. Astăzi, barajul este o ruină, un peisaj sinistru care stă mărturie nepăsării celor care ar fi trebuit să se ocupe de dezvoltarea infrastructurii. Dacă Barajul Suhurlui ar fi fost finalizat, astăzi nu am mai vorbi despre culturi distruse de secetă sau despre inundațiile devastatoare care au afectat Galațiul.
Județul Galați dispune de o suprafață agricolă vastă. Și totuși, din cauza distrugerii sistemului de irigații, zeci de mii de hectare rămân necultivate în fiecare an, iar când sunt ploi torențiale, casele oamenilor sunt victime sigure în calea puhoaielor, așa cum s-a întâmplat și zilele acestea. Politicienii aflați la putere preferă să ignore aceste realități și să nu facă nimic concret pentru a rezolva problema. Iar când inundațiile vin, aceiași politicieni apar la fața locului, plâng pe umerii oamenilor afectați, fac poze și promisiuni, dar odată ce camerele de filmat se sting, problema rămâne nerezolvată.
Sistemele de irigații și infrastructura hidrografică sunt esențiale pentru a proteja atât terenurile agricole de secetă, cât și comunitățile de inundații. Însă guvernele care s-au perindat la putere după 1989 au preferat să folosească fondurile alocate pentru aceste proiecte vitale în interes personal sau pentru a asigura salarii mari și privilegii nemeritate celor din anturajul lor politic. În loc să finalizeze proiectele de infrastructură necesare, banii publici au fost deturnați sau folosiți pentru a satisface grupurile de interese care susțin partidele politice la putere.
„Românii sunt cei care plătesc prețul”
Seceta și inundațiile devastatoare nu sunt fenomene care nu pot fi gestionate. În alte țări, guvernele investesc constant în infrastructura de irigații și în sistematizarea cursurilor de apă, pentru a preveni astfel de dezastre. În România, însă, guvernările PSD și PNL au ales să ignore aceste necesități, concentrându-se în schimb pe menținerea propriilor privilegii.
Românii sunt cei care plătesc prețul acestor decizii politice greșite. Cei care au muncit o viață întreagă pentru a-și construi o gospodărie sau pentru a cultiva pământul se văd acum lipsiți de apărare în fața inundațiilor sau secetei, pentru că cei aflați la putere au refuzat să investească în proiectele care ar fi protejat aceste comunități.
Românii merită să trăiască într-o țară care îi protejează, nu într-o țară în care guvernele își amintesc de ei doar în momentele de criză”, a declarat prim-vicepreședintele AUR Marius Lulea, inginer și expert constructor.
„Locul a fost lăsat pradă hoților”
Un exemplu concret al nepăsării și al incompetenței este șantierul Barajului Suhurlui, din județul Galați, un proiect ambițios care ar fi trebuit să asigure irigații pe 60.000 de hectare din Podisul Covurlui. Investiția, începută înainte de 1989, avea ca scop dezvoltarea unui sistem de irigații esențial pentru o zonă cu o agricultură vitală pentru România. Finalizarea lucrărilor era programată pentru 1992, însă, în mod șocant, guvernarea Petre Roman a decis abandonarea lucrărilor în 1990.
După 1989, toate guvernările ulterioare, fie de la PSD, fie de la PNL, au ignorat complet acest proiect. Nu doar că nu s-au continuat lucrările, dar locul a fost lăsat pradă hoților care au furat materialele, iar banii destinați investițiilor au fost, în mare parte, deturnați. Astăzi, barajul este o ruină, un peisaj sinistru care stă mărturie nepăsării celor care ar fi trebuit să se ocupe de dezvoltarea infrastructurii. Dacă Barajul Suhurlui ar fi fost finalizat, astăzi nu am mai vorbi despre culturi distruse de secetă sau despre inundațiile devastatoare care au afectat Galațiul.
Județul Galați dispune de o suprafață agricolă vastă. Și totuși, din cauza distrugerii sistemului de irigații, zeci de mii de hectare rămân necultivate în fiecare an, iar când sunt ploi torențiale, casele oamenilor sunt victime sigure în calea puhoaielor, așa cum s-a întâmplat și zilele acestea. Politicienii aflați la putere preferă să ignore aceste realități și să nu facă nimic concret pentru a rezolva problema. Iar când inundațiile vin, aceiași politicieni apar la fața locului, plâng pe umerii oamenilor afectați, fac poze și promisiuni, dar odată ce camerele de filmat se sting, problema rămâne nerezolvată.
„Românii merită să trăiască într-o țară care îi protejează”
Sistemele de irigații și infrastructura hidrografică sunt esențiale pentru a proteja atât terenurile agricole de secetă, cât și comunitățile de inundații. Însă guvernele care s-au perindat la putere după 1989 au preferat să folosească fondurile alocate pentru aceste proiecte vitale în interes personal sau pentru a asigura salarii mari și privilegii nemeritate celor din anturajul lor politic. În loc să finalizeze proiectele de infrastructură necesare, banii publici au fost deturnați sau folosiți pentru a satisface grupurile de interese care susțin partidele politice la putere.
Seceta și inundațiile devastatoare nu sunt fenomene care nu pot fi gestionate. În alte țări, guvernele investesc constant în infrastructura de irigații și în sistematizarea cursurilor de apă, pentru a preveni astfel de dezastre. În România, însă, guvernările PSD și PNL au ales să ignore aceste necesități, concentrându-se în schimb pe menținerea propriilor privilegii.
Românii sunt cei care plătesc prețul acestor decizii politice greșite. Cei care au muncit o viață întreagă pentru a-și construi o gospodărie sau pentru a cultiva pământul se văd acum lipsiți de apărare în fața inundațiilor sau secetei, pentru că cei aflați la putere au refuzat să investească în proiectele care ar fi protejat aceste comunități.
Românii merită să trăiască într-o țară care îi protejează, nu într-o țară în care guvernele își amintesc de ei doar în momentele de criză”, a declarat prim-vicepreședintele AUR Marius Lulea, inginer și expert constructor.
CFR Cluj a întâlnit, duminică seara în Gruia, pe FCSB, într-un meci din etapa a 9-a a Superligii de fotbal. Clujenii erau pe 6 înaintea partidei, cu 13 puncte, în timp ce FCSB ocupa locul 13 cu 8 puncte, ambele echipe având un meci mai puțin. Meciul a fost decis de Louis Munteanu și două mari greșeli personale. Scor final 2-2, goluri marcate de Louis Munteanu (min.36 și 49), respectiv Băluță (min.59) și Dawa (min.87).
Echipe de start:
CFR CLUJ (4-3-3): M. Popa – Mogoș, Bolgado, Boben, Simao Rocha – Fică, Djokovic, Ad. Păun – Deac (cpt.), L. Munteanu, Kamara
Rezerve: Hindrich – Camora, Abeid, Keita, Kresic, R. Filip, Artean, Lucaci, Tachtsidis, Korenica, Postolachi, Michael
Antrenor: Dan Petrescu
CFR Cluj – FCSB, 2-2. Rezultat decis de Louis Munteanu și două GREȘELI personale
FCSB (4-2-3-1): Târnovanu – Pantea, M. Popescu, Dawa, Panțîru – Alhassan, Șut – Baeten, Olaru (cpt.), Miculescu – Fl. Tănase
Rezerve: A. Vlad – Crețu, Oct. Popescu, Ștefănescu, D. Popa, Băluță, Musi, Ngezana, Radunovic, Luis Phelipe
Antrenor: Elias Charalambous
A: Marian Barbu (Făgăraș – Braşov)
A1: Ovidiu Artene (Vaslui – Vaslui)
A2: Imre-Laszlo Bucsi (Sfântu Gheorghe – Covasna)
Arbitru VAR: Ovidiu Haţegan (Arad – Arad)
Arbitru asistent VAR: Ferencz Tunyogi (Zalău – Sălaj)
R1: George Cătălin Roman (Timişoara – Timiş)
Stadion: CFR Dr. Constantin Rădulescu (Cluj-Napoca – Cluj)
Obs. arbitri: Marcel Savaniu (Satu Mare – Satu Mare)
Prima repriză începe echilibrat, ambele echipe având pe rând posesia și efectuând un pressing susținut în terenul advers.
Primii care încearcă poarta sunt clujenii, prin Fică, în min.7. Tot ei mai au o ocazie mare în min. 25, când lovitura de cap a lui Kamara este prinsă în doi timpi de Târnovanu.
FCSB ține mai mult mingea dar CFR se apără exact. În min.36, Djokovic îl lansează excelent pe Rocha care trimite mingea în gura porții de unde Louis Munteanu o înțeapă în plasă printr-o execuție pretențioasă, pentru 1-0.
Repriza a doua începe perfect pentru clujeni care, în min.49 face 2-0 prin golul aceluiași Louis Munteanu, după încă o pasă excelentă a lui Rocha.
Apoi, la adăpostul scorului, CFR face pasul înapoi, permițându-i FCSB-ului să înscrie în min.59 prin Băluță, care speculează o gafă a excelentului, până atunci, Rocha.
Și ca suita erorilor să fie completă, în min.87, Popa scapă o minge din mâini și Dawa, pe fază, egalează, 2-2.
În minutele de prelungiri, Michael are o ocazie mare însă lovitura de cap trece pe lângă poartă.
A fost un meci decis de două greșeli personale, cu atât mai neașteptate cu cât au venit din partea unor jucători foarte buni.
Notele Cluj24:
M. Popa 6 – Mogoș 7, Bolgado 8, Boben 4, Simao Rocha 7 (dacă nu era gafa, primea 9) – Fică 7, Djokovic 7, Ad. Păun 7 – Deac 7, L. Munteanu 9, Kamara 7, Filip 6, Artean 5, Korenica, Postolachi, Michael
EDUCATIE
Cererile pentru a primi cei 500 de lei pe cardurile educaționale 2024 se depun până pe 3 octombrie. Care sunt CONDIȚIILE
Cererile pentru a primi cei 500 de lei pe cardurile educaționale 2024 se depun până pe 3 octombrie. Există, însă, anumite condiții care trebuiesc îndeplinite.
Părinții copiilor de grădiniță și elevilor defavorizați care au venituri reduse și se încadrează în condițiile prevăzute de ordonanța nr. 83/2023 trebuie să depună la secretariatul școlii o cerere pentru a primi cardurile educaționale în valoare de 500 de lei, până în data de 3 octombrie, scrie Alba24.ro.
Cererile pentru a primi cei 500 de lei pe cardurile educaționale 2024 se depun până pe 3 octombrie. Care sunt CONDIȚIILE
De precizat, toți cei care s-ar încadra în condițiile programului, trebuie să facă o cerere indiferent dacă au deja cardul de anul trecut, transmite Edupedu.
Până în data de 3 octombrie părinții pot depune la secretariatul școlii cerere pentru obținerea cardului de 500 de lei.
Dacă au card de anul trecut, trebuie să depună doar cererea pentru bani.
Data de 3 octombrie coincide cu cele 25 de zile prevăzute de lege, numărate de la începerea școlii.
Cine poate primi bani
În cazul preșcolarilor calcularea venitului la care se raportează se modifică față de anii trecuți pentru că începând cu luna ianuarie 2024, ajutorul social și alocația pentru susținerea familiei vor fi înlocuite cu venitul minim de incluziune (VMI).
a) copiii dezavantajați din învățământul de stat preșcolar înscriși în învățământul de stat care îndeplinesc condițiile, în luna iulie a fiecărui an, pentru obținerea sprijinului educațional acordat copiilor din familii defavorizate;
Condițiile de acordare a sprijinului:
Acordarea stimulentelor educaționale este condiționată de frecvența regulată la grădiniță a copiilor din familiile beneficiare ale stimulentului educațional prevăzut de prezenta lege.
În sensul prezentei legi, prin frecvență regulată se înțelege prezența zilnică a copilului la grădiniță în luna monitorizată, cu excepția absențelor motivate.
Se consideră absențe motivate, ce nu afectează acordarea tichetelor sociale, următoarele cazuri, cu condiția ca acestea să nu depășească 50% din zilele de grădiniță:
a) absențe medicale: motivate, numai dacă părinții aduc scutiri medicale corespunzătoare perioadelor în care au lipsit copiii, la revenirea acestora la grădiniță. În caz excepțional, o singură dată pe an școlar, copiii pot beneficia de tichete sociale și dacă în luna monitorizată au lipsit mai mult de 50% din zilele de grădiniță, din motive medicale;
b) învoiri: copiii pot fi învoiți de către părinți în limita a 3 zile pe lună, cu condiția anunțării cadrelor didactice.
c) copiii dezavantajați din învățământul de stat primar înscriși în învățământul de stat primar care întrunesc criteriile de venit stabilite în Programul național de rechizite școlare, conform Ordonanței Guvernului nr. 33/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 126/2002, respectiv care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară;
d) copiii dezavantajați din învățământul de stat gimnazial înscriși în învățământul de stat gimnazial, care întrunesc criteriile de venit stabilite în Programul național de rechizite școlare, conform Ordonanței Guvernului nr. 33/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 126/2002, respectiv care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară.
Condițiile de eligibilitate pentru anul școlar 2024/2025
Preșcolarii înscriși în învățământul de stat care îndeplinesc cumulativ, următoarele
criterii, potrivit anunțurilor postate de mai multe școli:
– venitul lunar net pe membru de familie pentru copiii din învățământul de stat preșcolar este de maxim 692 lei
– venitul lunar net pe membru de familie pentru copiii din învățământul de stat primar și gimnazial realizat în luna iulie 2024 să fie de maxim 1.850 lei.
Se vor lua toate veniturile, inclusiv:
a) salariile obținute de membrii familiei
b) indemnizațiile de șomaj
c) creanțe legale, convenții civile de întreținere aflate în executare, indemnizație cu caracter permanent
d) alocație de stat pentru copii
e) alocații de întreținere pentru copiii dați în plasament
f) burse pentru elevi și studenți
g) chirii
h) venituri agricole
EVENIMENT
VIDEO. Pompierii clujeni sar în AJUTORUL colegilor din Vaslui, în perspectiva inundațiilor care se anunță
În urma efectelor fenomenelor hidrometeorologice din data de 14.09.2024 și a prognozei hidrometeorologice pentru data de 15.09.2024, care vizează județele Iași și Vaslui, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj va interveni în sprijinul colegilor din județul Vaslui.
„În urmă cu puține momente au fost trimiși 10 pompieri clujeni spre Municipiul Huși, cu următoarele mijloace de intervenție:
VIDEO. Pompierii clujeni sar în AJUTORUL colegilor din Vaslui, în perspectiva inundațiilor care se anunță
– 2 autocamioane pentru transportul echipamentelor;
– 2 autospeciale pentru deservirea personalului de intervenție;
– 2 motopompe;
Anterior, pe parcursul zilei de sâmbătă, 14 septembrie, a fost trimis în județul Bacău și un autocamion cu semiremorcă din cadrul Detașamentului Turda. Această mobilizare face parte din efortul comun al structurilor de intervenție din toată țara, care acționează coordonat pentru salvarea vieții semenilor, pentru minimalizarea pagubelor și pentru asigurarea sprijinului necesar comunităților afectate de inundații”, a transmis ISU Cluj.
Foto: Arhivă