Kristina Kahui este o tânără din Ucraina care are o poveste ca desprinsă din filme. Nu a plecat din țară când a început războiul și nici nu intenționa să o facă. A ajuns la Cluj cu mama ei bolnavă de cancer, care a fost adusă aici la tratament în cadrul unui program interministerial româno-ucrainean.

„Am ajuns în 20 iulie anul acesta. Știam doar că venim în România, dar nu știam exact în ce oraș. Eu și mama ne-am urcat într-o ambulanță și în cele din urmă am ajuns la Cluj, însoțite de un militar”, povestește tânăra.

Kristina din Liov, Ucraina, a ajuns la Cluj într-o ambulanță, cu mama ei bolnavă: Am rămas aici și aș vrea să lucrez în IT

Ea intenționa să stea aici două săptămâni și să o ajute pe mama ei, care a început un tratament la Spitalul Militar din Cluj-Napoca, să se obișnuiască cu viața de aici, dar în cele din urmă a rămas și ea.

„A fost greu pentru mama mea, se simțea singură, așa că am decis să rămân și eu. Iar timpul a trecut repede”, spune Kristina.

Nu a fost niciodată în România înainte, dar a lucrat în turism, în industria ospitalității, astfel că a auzit despre Dracula și Transilvania. De câte ori poate, merge în Ucraina să-și viziteze bunica.

„Drumul cu mașina îmi ia cam 8 ore. Mai mult stau la Cluj, dar bunica mea are 90 de ani și odată la câteva luni mă duc să o vizitez. Este bine, mulțumesc lui Dumnezeu, dar simt nevoia să mă duc și numai ca să o îmbrățișez și să fiu aproape de ea pentru câteva zile”, mai spune Kristina.

Ea s-a gândit să o aducă și pe bunica ei aici, dar i-a văzut lacrimile din ochi când a înțeles că trebuie să își lase casa și viața pe care o știe. Așa că a renunțat, deocamdată.

Mama ei beneficiază de tratament gratuit

Mama Kristinei face la Cluj tratament pentru cancer la sân, care a recidivat. Faptul că a venit aici la tratament reprezintă o șansă importantă.

În Ucraina, spune Kristina, lipsesc informații de bază, cum ar fi faptul că pacienții bolnavi de cancer pot primi tratament și ajutor în Uniunea Europeană.

„Imunoterapia nu e ceva ieșit din comun. Sunt pastile pe care le iei la fiecare două săptămâni și apoi faci analiza de sânge. Dar în Ucraina acest tratament costă 2.000-3.000 de euro pe lună, iar pentru foarte mulți este imposibil să îl urmeze pentru că nu-și permit”, mai spune tânăra.

Kristina e convinsă că mama ei are șanse foarte bune și este mulțumită de modul în care medicii clujeni se ocupă de ea.

„Cred că la Cluj pot să găsesc un job mai bun”

Kristina Kahui a participat la un târg de locuri de muncă pentru ucraineni organizat recent de Fundația HEKS/EPER Romania și Fundația Open Fields. Acum lucrează remote, tot în industria ospitalității din Ucraina, se ocupă de contabilitate. Dar spune că vrea un plan B.

„Cred că la Cluj pot să găsesc ceva mai bun. Am un an de experiență în IT și m-am gândit că aici sunt multe companii de tehnologia informației care ar putea să îmi ofere un loc de muncă, chiar și pe o poziție de începător. Pentru mine ar fi foarte interesant. Pot să fac orice job care necesită cunoașterea limbii engleze și am și cunoștințe de bază de limba germană”, spune Kristina.

A învățat și puțină română, cuvinte și expresii de bază. „Încerc să citesc în limba română și ascult mult radio. Mă uit și la știri la televizor. Așa citesc, ascult și văd și imagini și am început să înțeleg tot mai mult”, a mai spus Kristina Kahui, care speră ca planul B îi va reuși.

Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.

Христина з України, з м. Львів, приїхала в Клуж машиною швидкої допомоги з хворою матір’ю: Я залишилася тут і хотіла б працювати в IT

Христина Кагуй – молода дівчина з України, її історія знята, як з кіно. Вона не виїхала з України, як почалася війна і навіть не мала планів. В Клуж вона приїхала разом зі своєю онкохворою мамою, яку привезли сюди на лікування у рамках міністерської програми медичної евакуації пацієнтів з України до Румунії.

„Я приїхала 20 липня цього року. Ми знали лише, що їдемо до Румунії, але в яке місто-не знали. Ми з мамою сіли в машину швидкої допомоги і в решті-решт приїхали в Клуж у супроводі військового пацієнта”- розповідає молода жінка.

Христина з України, з м. Львів, приїхала в Клуж машиною швидкої допомоги з хворою матір’ю: Я залишилася тут і хотіла б працювати в IT

Вона мала намір лишитися тут на два тижні, допомогти своїй матері, яка почала лікування у військовому госпіталі в Клуж-Напоці, звикнути до тутешнього життя, але врешті – решт також залишилася.

„Мамі було важко, вона почувалася самотньою, тому і я вирішила залишитися. Час пролетів дуже швидко”- розповідає Христя.

Вона ніколи раніше не була у Румунії, але працювала у сфері туризму і тому чула про замок Дракули та Трансільванію. Коли має змогу, їздить в Україну відвідати бабусю.

„Дорога машиною займає близько 8 годин. В основному я залишаюся в Клужі, але моїй бабусі 90 років і один раз на кілька місяців я їжджу провідати її. Це теж добре, і Слава Богу, відчуваю потребу поїхати до неї, обійняти і просто побути з нею кілька днів”- каже Христина.

Вона думала і бабусю сюди перевезти, але побачивши сльози на її очах, лише при одній думці, що доведеться покинути свій дім, життя, яке вона знала,- Христина відмовилася від цієї ідеї.

Її мама лікується безкоштовно

Мама Христини  проходить курс лікування раку молочної залози в Клужі, у якої стався рецидив. Те, що вона приїхала сюди лікуватися – дуже великий шанс.

В Україні, каже Христина, люди мало проінформовані, наприклад, стосовно того, що онкохворі можуть отримати лікування та допомогу в Європейському Союзі.

„Імунотерапія не є чимось незвичайним. Це таблетки, які ви приймаєте кожні два тижні, а потім робите аналіз крові. Але в Україні це лікування коштує 2000-3000 євро на місяць, багатьом неможливо його пройти, тому що вони не можуть собі це дозволити” – каже молода дівчина.

Христина переконана, що її мама має дуже хороші шанси, і задоволена тим, як лікарі Клужа доглядають за нею.

„Я думаю, що можу знайти кращу роботу в Клужі”

Христина Кагуй взяла участь у ярмарці вакансій для українців, який нещодавно організували HEKS/EPER (румунський філіал Фонду ) та Фонд Open Fields. Зараз працює дистанційно також у сфері готельного бізнесу в Україні, займається фінансами. Але вона каже, що хоче мати план Б.

„Я думаю, що зможу знайти щось краще в Клужі. У мене є досвід в IT один рік, і я думала, що тут є багато IT компаній, які могли б запропонувати мені роботу, навіть на посаді початкового рівня. Для мене це було б дуже цікаво. Можу виконувати будь-яку роботу, яка потребує знання англійської мови, а також маю базові знання німецької мови”- каже Христина.

Вивчила і основні слова та вирази румунською мовою. „Я завжди намагаюсь щось прочитати румунською та багато слухаю радіо. Також дивлюся новини по телевізору. Таким чином я читаю, слухаю і бачу всілякі написи по місту, і починаю розуміти все більше і більше”- говорить Христина Кагуй, яка сподівається, що її план Б вдасться.

Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.