ACTUALITATE
Jurnalul lui Tavi (6)/ În genunchi, România, prin însuși șeful guvernului, n-a putut s-o refuze pe Angela

Mi-ar fi placut sa am certitudinea ca guvernantii din tara mea si de peste tot din lume isi pun, macar o data la un interval de timp, intrebari asupra faptelor, judecatilor si actelor lor, care implicit influenteaza soarta poparelor si a fiecarui individ luat in parte. As vrea sa am certitudinea ca acesti oameni, care pana la urma ajung ca sa se justifice sa aiba nevoie de „tapi ispasitori”, stiu macar daca actele lor sunt doar mici compromisuri sau sunt acte de vanzare clara a aproapelui sau chiar a propriului popor. Simplul argument „am vrut sa fac bine!”, pe care il invoca cu precadere politicienii cand iau o decizie controversata nu convinge. Om fi noi mici si prosti, ignoranti in cele ce inseamna politica internationala, dar anumite acte, anumite atitudini, intr-o lume controlata de un corporatism feroce, le putem intelege si noi.
Nu e suficient sa-ti doresti sa faci bine, ci iti trebuie ca oamenii sa vada in gesturile tale, (mai ales cele care intereseaza demnitatea unui popor!), o pasiune pentru a face binele. De aceea conducatorul, „europeanul” de azi, cel care imparte „vitezele” cu care se misca tarile in Uniune dupa puterea economica si interesele propriei tari, nu mai are nimic comun cu valorile lui Voltaire, Leibnitz, Unamuno, Goethe, Renan sau Arnold. Asa am ajuns ca in Europa de azi sa existe conducatori germani, francezi, austrieci, italieni sau englezi, dar nici un coducator „european”. Poate ca asta e mersul istoriei. Nu am eu suficiente dovezi sa judec. Ceea ce pot, in schimb, este sa le cer conducatorilor tarii mele sa-mi spuna unde se afla ei in aceasta ecuatie. Sau, mai precis, cu ce pret anume ne vom cumpara binele european. Nu ma indoiesc de bunele lor intentii, dar cred ca „pretul” acestui bine iluzoriu, nu va putea fi analizat doar de catre politicieni. La masa acestor hotarari este obligatoriu sa avem si parerea marilor intelectuali, singurii capabili sa genereze o adevarata dezbatere publica. Apoi marii specialisti, academicieni, mari profesori, – si avem, har Domnului, multi -, in domenii sensibile, care sa ne spuna fara sa minta, ce atuu-uri mai avem, si care este ACUM starea economica si morala a acestui popor. Simplele alegeri politice, cu tot respectul, de multi ani de zile nu fac decat sa scoata in fata oameni care nu au ce spune, si care fac din politica doar un mod de a ajunge la putere si deci la resurse.
——–
Am auzit ca premierul si guvernul ar fi cerut demisia directorului Aeroportului Cluj, pentru aglomeratia de romani din parcarea aerogarii, dati la export in Germania de chiar domnia sa. (In treacat fie spus, directorul cu pricina, David Ciceo este unul din marii specialisti europeni in meseria lui!). E nevoie de un „tap ispasitor”, si l-au gasit in persoana celui care a facut din aeroportul clujean o aerogara de dimensiuni europene. Am dat, asadar, din carantina clujeana cateva telefoane bine tintite la capitala si am aflat ca dl Ludovic Orban, s-a „emotionat” in urma unui telefon de la Angela Merkel, in care aceasta i-a cerut ajutorul intr-o grava problema. Si anume, pericolul ca sparanghelul nemtesc sa nu aiba culegatori. Ca o sluga perfecta, (cum s-o refuzi pe madam Merkel, vai, vai!!!), acesta s-a executat.
In doi timpi si trei miscari, oamenii au fost pregatiti de plecare. Nu a mai contat criza corona, nu a mai contat carantina. Nici macar faptul ca distinsa dna Merkel a blocat aducerea in Romania a 300 de ventilatoare, comandate, cu contract semnat si parafat legal pentru muribunzii romani. In genunchi, Romania, prin insusi premierul guvernului, n-a putut s o refuze pe Angela. Asta-mi aduce aminte de momentul cand domnia sa statea in genunchi la GDS in fata altei doamne – dna Kovesi, si ii multumea pentru faptul ca l-a scos din cursa politica, inventandu-i un dosar penal. Asta e prestatia unui premier LIBERAL al Romaniei intr-un moment unghiular prin care trece tara noastra. Ii sugerez dlui Orban, daca e asa afectat de sparanghelul nemtesc sa mearga la cules, si domnia sa, macar in week end. Curse inspre germania mai sunt. Vorbesc eu cu dl Ciceo sa-l lase la protocol pana pleaca avionul….
Alta data puteam spune, asa: „Les bons maitres font les bons serviteurs”. Azi, privind la dna Merkel si la dl Orban, nici asta nu mai putem sustine…
Poate parea neimportant, dar gestul care a dat posibilitatea acestei situatii trebuie notat, pentru istorie. E cea mai clara proba a slugarniciei potentatilor zilei fata de „inalta poarta” ieri la Istanbul, azi in capitalele Europei, sau Americii. Vanzarea de sclavi in secolul 21 si autoasumarea vasalitatii pentru asigurarea propriei puteri in tara e atat de vizibila, incat te apuca greata. Nu contractele necajitilor romani exportati ar trebui studiate, ci rapiditatea cu care s a ridicat prin decret interdictia de circulatie a persoanelor anume pentru cei care merg la munca in strainatate. In timp ce din orice mica incalcare a interdictiilor de miscare procurorii „se sesizeaza”, de vom ajunge sa avem mai multi urmariti penal decat bolnavi de Covid, sclavii trimisi in Germania pot fi dusi cu autobuze, unul langa altul, pot fi tinuti unul langa altul in parcari si, in final, inghesuiti in avioane.
Mai trebuie studiata rapiditatea cu care firmele de recrutare germane au facut toate aranjamentele financiare, (bilete de avion, autobuze, etc.), cum au ajuns convoaiele organizate de aceste firme, neoprite de nici o patrula a politiei sau armatei, si de ce contractele nu erau, inainte de imbarcarea muncitorilor, semnate. A fost dat vreun consemn ca toate ordonantele sa poata fi incalcate, pana sa ajunga la Cluj??? Aflu ca premierul bulgar a interzis plecarea oricarui cetatean la munca in strainatate, pana ce la nivel de guverne nu se negociaza un pret mai ridicat per ora de munca, avand in vedere conditiile mari ale riscului de imbolnavire. Premierul nostru nu este interesat de acest aspect. Nu vreau sa vorbesc cu pacat; cand a fost cazul, n-am pregetat sa-l laud pe dl Orban, la scena deschisa. Acum am impresia ca s-a stiut totul cu precizie: care sunt firmele care duc oamenii la munca, s-a stiut itinerariul, si totul in amanunt. Daca v-ati uitat atent la filmarile din parcarea aeroportului ati putut vedea ca multi dintre oameni aveau trollere negre noi, identice: aici a fost vorba de o actiune pusa la punct in cele mai mici detalii, plecata de la cel mai inalt nivel al guvernului, operatiune in care s au investit multi bani. Nu putem fi cu totii prostiti de la obraz.
Ce-o fi mai important pentru premierul Romaniei, oare? Faptul ca patronii romani aduc pe bani frumosi forta de munca din Sri Lanka si de pe aiurea, ca n-au cu cine munci, sau sparanghelul dnei Merkel? Apreciez pozitia ferma a lui Rares Bogdan. E o dovada in plus de ceea ce inseamna sa nu stai in genunchi si sa aperi ceea ce e de aparat. Din picioare, cu coloana dreapta, nu din genunchi. Ma intreb cat de repede a apucat premierul sa se planga presedintelui Johannis de atitudinea lui Rares…. Eheu! E grea viata in genunchi… Din fata lui Kovesi, („cine nu sare ia condamnare!”), in fata lui Johannis. De la Johannis, matanii in fata lui Merkel…
Ma intreb ce spun pe la colturi (deocamdata), liberalii de calitate, (din fericire sunt multi!), care trebuie sa-l suporte si sa deconteze. Dar, de fapt, nu ma intreb. Chiar stiu…
Ce este mai trist e ca domnia sa nu isi asuma public aceasta actiune, urmand ca altii sa raspunda nevinovati.
Si, ce sa vezi? Vad ca unii incearca sa-l includa in scandal pe primarul Emil Boc. Ar fi bine sa stim ca nici un autobuz din cele pomenite n-a intrat in Cluj, deci orice pericol de vreo infectare este exclus. In plus, si asta chiar e bine sa se stie, si la Cluj, si la Bucuresti, este faptul ca toate spitalele din judet, aflate sub tutela Consiliului Judetean au beneficiat in ultimul timp de finantari generoase. Numai cele 16 spitale – Cluj si Judet -, au beneficiat in anii 2016-2020 de finantari totale de mai mult de 77 de miliarde de lei. M-am bucurat ca spitalele clujene au reusit sa stapaneasca bine efectul Corona si ca orasul, institutiile, in general, se comporta admirabil supuse grelei incercari a izolarii. De ce spun asta? Poate ca nu va imaginati, insa Clujul, cu spitalele si cu scoala exceptionala de medicina a lui primeste anual mii de bolnavi din toata tara; ganditi-va doar ca cei 77 de miliarde cu care Consiliul judetean a finantat spitalele acestea s-ar fi dus pe orice altceva: drumuri, de exemplu. Sanatatea medicinei clujene e importanta pentru toti romanii si cred ca este un punct bun si de salutat. A fi sigur ca poti accesa in ultima instanta servicii medicale de calitate, intr-o tara in care sistemul de sanatate e o cenusareasa nu e putin lucru…
————–
Sunt momente, precum cel de acum, bunaoara, in care nu te mai poti bucura de o dimineata minunata, ca asta. Desi e lumina si un soare frumos se inalta incet, incet deasupra Catredralei facand ca lucirea mata a tiglelor innegrite de timp sa para mici strafulgerari de diamante cenusii, simti parca in aerul inca rece al primelor ore ale zilei parfumul mortii si al pustiirii. Asa a fost si atunci, cand in Romania a inceput sa prinda radacini politica distrugerii. Macar sa avem puterea sa recunoastem. Mai intai a zburat deasupra bietului popor roman un porumbel negru purtand pe aripile-i raschirate cuvintele pe care nici un cetatean in sensul adevarat al cuvantului, nu ar trebui sa le uite: „Eu am ales sa s…. P….. Licuriciului mare! Ha,ha, ha..! Nimeni nu a stiut atunci ca din razele calde de soare de la Golden Blitz se va naste stafia care va scoate din poporul roman tot ce avea acesta mai oribil. Oameni care au adulat si au girat cu vorbe si fapte aceasta stafie se regasesc acum in toate partidele si au si urmasi. De numarul acestora depinde, din nefericire viitorul romanilor. Din „soarele negru” de la Golden Blitz s-au nascut cei care au reusit sa transforme poprul roman in prizonieri ai unor grupuri care au nascut in intreaga societate romaneasca adevarate climate ale urii….
———————–
Exact asa erau diminetile si in anii 86-87. Erau dimineti pustii, cu soarele pipernicit si fara vlaga, care abia incalzeau metalul gri al „podului Garii” din Sibiu. De obicei beam o posirca de cafea la restaurantul in care se urca direct de pe peron, treceam printre mesele la care se statea in picioare de la parter, la „impinge tava”, printre valuri de mirosuri statute, printre ceferisti, oameni de pe sate veniti cu primul tren cu sarsanelele pline cu legume de vandut in piata si multi navetisti cu serviete de vinilin si haine sau salopete soioase si sifonate. Apoi ieseam in spatele garii, pe terasa cu mese de tabla si de acolo, printre depozitele de marfuri, urcam abrupt treptele si ieseam in plin soare exact la mijlocul podului care se arcuia mohorat deasupra liniilor de cale ferata, a puzderiei de oameni care trebaluiau printre vagoanele oprite parca in „triaj” dupa o schema greu de inteles.
Pipaiam din loc in loc balustrada in speranta ca-mi voi putea incalzi mainile reci, dar nu: inca nu venise timpul ca lumina sa aiba destula putere… Mai incolo, pasii ma purtau spre fabrica”Balanta”. Uneori intram, chiar pe poarta principala, ca voda in loboda, strabateam o hala unde utilaje monstruoase scoteau zgomote de sfarsitul lumii si ma opream in biroul prietenului meu, poetului Dan Bogdan, un fel de sef care controla calitatea unor piese, din timp in timp; cand apaream in usa, Bogdan scotea din dulap un fierbator si beam cafea „buna”, acolo in biroul lui si-mi arata ultimele poeme sau proze scrise. Ieseam tot asa cum intrasem, nimeni nu ma intreba nimic. As fi putut sa fur toata fabrica, dar eu n-aveam la mine decat pachetul de „Carpati fara” sau „Marasesti”, un chibrit si poemele lui Bogdan, luate sa le citesc acasa…
Mai incolo, la nici cincizeci de metri se deschidea in dreapta strada Anatole France. In cativa pasi ma aflam in fata portii lui Stefan M. Gabrian, unul din marii prozatori ai Romaniei, pe nedrept uitat azi. Venea schiopatand cu efort sa-mi deschida poarta, apoi intram in casa, in camera lui de lucru, tapetata cu carti si dosare. Avea dosare de corespondenta, altele santierul de lucru al cartilor scrise, altele de citate… Statea de obicei in spatele biroului imens, acoperit cu sticla sub care se odihneau fotografii sau anumite taieturi din ziare. Deasupra sticlei, masina de scris „Consul” si un set de pipe cu care fuma cate o data chistoace de „Nationale”. Spera ca gustul traznitor sa-l faca sa fumeze mai putin… N-a reusit. A murit imediat dupa 1989 de arterita, lasand in urma carti minunate: „Om in mers”, „Garduri si leoparzi” si altele asemenea. Era o constiinta a literaturii romane. Nu accepta nici un compromis, nici o fraza taiata de cenzura. Avea cel putin trei romane pe care le tinea indosariate, care nu putusera prinde tiparul din cauza cenzurii.
Prietenului Stefan Gabrian i-am dus sa-mi evalueze primele povestiri pe care le consideram geniale. L am cunoscut prin alt poet si prozator sibian, Ovidiu Tomuletiu si ii sunt dator si lui pentru prima lectie de cum si cum nu se scrie proza scurta – piatra de incercare a oricarui romancier. Cand am revenit, Stefan mi-a spus franc: „Tavi: pe o pagina tu spui tot ce nu-i place sa faca personajului tau principal. Poate cititorului i-ar placea sa stie mai mult ce anume ii place acestuia…” Asta a fost prima mea lectie de proza, acolo, intre zeci si zeci de cafele si mii de tigari fumate, pe scaunul in stanga biroului sau. Si tot acolo, dupa ceva timp am taiat negativul in oglinda, din linoleum al primelor noastre manifeste tiparite in tus, pe coli A4.
Cu genunchii tremurand luam sub haina un brat de manifeste cu „Jos Ceausescu” sau „Jos dictatorul” si la ora trei fara un sfert, cand iesea schimbul unu de la „Balanta” reveneam pe podul garii, unde lasam, intr un moment prielnic, pachetul de hartii tiparite, la mijloc, pe balustrada inalta. Apoi coboram in goana treptele intre vagoane si asteptam ca o pala de vant sa le imprastie, ori trecatorii sa ia curiosi si sa citeasca. N-aveam stofa nici de disidenti, nici de eroi. Faceam si noi ce puteam, sa ne simtim mai bine. Cate unii citeau si aruncau manifestul ca muscati de sarpe, dar cei mai multi se uitau in stanga si in dreapta, precauti si isi indesau doua, trei hartii in buzunare…
Octavian Hoandră
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


După apusul soarelui din a doua sâmbătă a lunii aprilie, Martorii lui Iehova de pe tot globul au comemorat moartea lui Isus Cristos, eveniment anual care în Biblie este denumit „Cina Domnului”. În anii precedenți, la această sărbătoare creștină s-a înregistrat o prezență globală de circa 20 de milioane de persoane.
În România, la Comemorarea din 2024 au fost prezente peste 83 000 de persoane, dintre care doar circa 40 000 Martori ai lui Iehova.
„În fiecare an, milioane de Martori ai lui Iehova își invită semenii să își amintească împreună cu ei ultimele zile din viața lui Isus Cristos pe pământ și, în special, lucrurile pe care le-a făcut și le-a spus în ultima sa noapte de viață, înainte de fi judecat în mod ilegal, condamnat pentru o infracțiune pe care nu o comisese, flagelat și ulteriorucis asemenea unui tâlhar. Pentru creștini, acesta este cel mai important eveniment al tuturor timpurilor. Iar discursul biblic din această seară a subliniat importanța morții lui Isus pentru fiecare om de pe pământ”, a declarat Ionuț Moraru, purtător de cuvânt al Martorilor lui Iehova din România.
4000 de clujeni la Comemorare
În Cluj, Comemorarea morții lui Isus Cristos a avut loc în 18 locuri:inclusiv în săli ale Regatului și săli de conferințe închiriate. Evenimentul s-a desfășurat în diverse locații, cum ar fi Sala Regatului din Strada Porumbeilor, nr. 8-10 și Sala Regatului din Strada Viilor, nr. 54A, precum și în săli de conferințe închiriate, cum ar fi Sala de Conferințe de la stadionul Cluj Arena și Sala de Conferințe ”The Office”.
În total, la aceste eveniment au asistat peste 4.000 de persoane din Cluj și din împrejurimi.
Programul spiritual a început cu o cântare de laudă la adresa lui Dumnezeu și o rugăciune. Apoi, a fost prezentat discursul cu titlul „Să arătăm recunoștință pentru ce au făcut Dumnezeu și Cristos în folosul nostru!”.
După apusul soarelui, emblemele – pâinea nedospită și vinul – au fost date din mână în mână, conform poruncii lui Isus. Apoi, programul s-a încheiat cu o cântare și o rugăciune.
Mai multe detalii cu privire la modul în care Martorii lui Iehova sărbătoresc Cina Domnului pot fi găsite online, pe site-ul oficial jw.org.
De asemenea, toți cei care doresc sunt invitați să participe gratuit și fără nicio obligație la întrunirile săptămânale ale Martorilor lui Iehova. Mai multe detalii despre desfășurarea acestor puteți găsi în materialul video Ce activități se desfășoară la o sală a Regatului?.
EVENIMENT
Universitarul clujean Adrian Papahagi și fostul judecător Cristi Danileț, cenzurați de BEC pentru opinii privind alegerile

Universitarul clujean Adrian Papahagi și fostul judecător al Tribunalului Cluj, Crist Danileț, au fost reclamați la Biroul Electoral Central (BEC) pentru postările lor legate de alegerile prezidențiale și despre candidați, cei doi susținând că este un abuz dacă postările lor vor fi șterse.
”Am aflat că unele postări ale mele, care privesc alegerile, au fost pârâte la BEC și vor fi luate în discuție azi. Există posibilitatea ca BEC să ceară ștergerea lor.
Dacă se va întâmpla așa ceva, e un imens abuz, care va decredibiliza și mai mult alegerile din România. Voi protesta cum pot, inclusiv la CEDO, dacă se întâmplă așa o mizerie.
Fiindcă sistemul a creat monștri ca CG, pe care n-a mai reușit să-i controleze, acum face exces de zel și vrea să cenzureze simpli cetățeni, oameni liberi care își exprimă fără contract sau plată opiniile despre ce vor ei, inclusiv alegerile.
E normal să ai păreri, partizanate, să explici, să susții. De-aia sunt alegeri, ca noi, cetățenii, să ne exprimăm, să participăm activ, să sprijinim pe cine dorim.
Una sunt fermele de boți
Dacă interzic libertatea de expresie a simplilor cetățeni, să nu se mire politrucii că și alegerile acestea vor fi privite cu suspiciune în țară și în străinătate.
Una sunt fermele de boți plătite și publicitatea politică mascată sau nedeclarată, alta e libertatea de expresie a cetățenilor, inclusiv a celor cu o audiență mai mare.
În ce mă privește, nu a reușit nimeni să-mi bage pumnul în gură. Nimeni: nici președinți sau premieri în funcție, nici servicii, nici partide, nici vreun șefuleț. Nu vor reuși nici acum.
Țin cu dinții de libertatea mea de credință, alegere și expresie”, a spus Papahagi.
Nu este plătit de politicieni
La rândul său, Cristi Danileț a arătat că BEC a decis, la sesizarea AUR, că postările sale din aceste zile sunt ale unui actor politic și a decis să ceară META ștergerea lor de pe contul său de Facebook.
”Ei bine, eu nu sunt un „actor”, căci pe FB nu am niciun rol. Aici sunt eu și atât. Nu sunt „politic”: nu am prieteni in mediul politic, nu sunt plătit de politicieni direct/indirect, nu fac parte din vreun partid politic.
Sunt un cetățean implicat în viața cetății începând cu anul 1999. Am sancționat deseori derapajele politice la nivel instituțional. Acum, că nu mai sunt magistrat, am voie să critic politicieni și partide.
Postările mele din aceste zile referitoare la candidați reprezintă gândurile mele. E modul meu de implicare în dezbaterile publice de maximă importanță privind viitorul Președinte al țării.
Sprijin pentru Nicușor Dan
Ponta e un rebut politic, trebuie exclus pe vecie din viața publică. Antonescu e un hibernat politic, merită să fie lăsat in continuare în adormire. Ăștia doi și cu Dragnea au fost artizanii USL, cea mai nocivă alianță politică românească. Ei sunt cei care au distrus justiția română, ca să știți.
Simion e un prieten al inamicilor României, e interzis în doua state vecine și i-ar lăsa să moară pe românii din Rep. Moldova dacă ar fi atacați. Nu are ce căuta in conducerea țării.
Lasconi, urmașă de gândire a lui Georgescu, a dovedit că nu poate uni nici măcar oamenii din propriul partid, darămite să fie un Președinte al tuturor românilor.
In asociatia Initiativa pentru Cultură Democratică Europeană am hotărât să susținem și să aprijinim pe candidatul Nicușor Dan, pe 7 dec 2024 la Cluj-Napoca și pe 23 martie 2025 la Timisoara. Prin urmare, eu, familia și prietenii mei vom vota cu Nicușor Dan.
Trăim in țara in care judecătorii care postează filmulețe cum isi fac curățenie in curte sunt exclusi din magistratură, iar cetățenilor care comentează in social media candidații politici li se sterg postările de către stat”, a scris Danileț.
EDUCATIE
Pentru elevii de clasa a VIII-a din Cluj. Târguri ale ofertelor educaționale de liceu, din inițiativa ISJ

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Cluj organizează, în săptămâna 14-18 aprilie 2025, în colaborare cu cu unitățile de învățământ preuniversitar și autoritățile publice locale din municipiile județului Cluj, Târguri ale ofertelor educaționale, în vederea promovării ofertei educaționale pentru anul școlar 2025-2026, în rândul elevilor claselor a VIII-a.
Elevii claselor a VIII-a din întreg județul Cluj, alături de cadrele didactice și profesorii diriginți sunt invitați să cunoască oferta educațională a liceelor clujene, pentru anul școlar 2025-2026, în scopul familiarizării acestora cu opțiunile școlare și profesionale pe care aceștia le au, privind parcursul educațional și decizia de carieră, dar și cu oferta pieței muncii, prin companiile și operatorii economici prezenți la târg.
Activitățile educaționale de orientare în carieră se vor desfășura conform următorului calendar:
· Luni, 14 aprilie 2025, în municipiul Câmpia Turzii, la Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” în intervalul 10:00-18:00;
· Luni, 14 aprilie 2025, în municipiulTurda, la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, în intervalul 11:00-18:00;
· Marți, 15 aprilie 2025,în municipiul Gherla, la Liceul Teoretic „Petru Maior”, în intervalul 9:00-16:00;
· Marți, 15 aprilie 2025,în municipiul Dej, la Liceul Tehnologic Someș Dej, în intervalul orar 10:30-18:00;
· Joi, 17 aprilie 2025, în municipiul Cluj-Napoca, la Cluj Arena, în intervalul orar 10:00-18:00.
Agenți economici invitați
În egală măsură, la aceste târguri educaționale vor participa agenți economici cu care unitățile de învățământ preuniversitar cu profil tehnologic, din județul Cluj, au încheiate parteneriate pentru desfășurarea stagiilor de instruire practică, potrivit specializărilor și calificărilor, cuprinse în oferta educațională a acestor unități.
Unitățile de învățământ preuniversitar liceal din localitățile Florești, Gilău, Huedinorganizează, în aceeași perioadă,14-17 aprilie 2025, evenimente de promovare similare, sub egida Ziua Porților Deschise, în cadrul cărora elevii din zonă sunt invitați să cunoasă oferta educațională pentru anul școlar 2025-2026 a acestor unități de învățământ preuniversitar.
Opțiuni pentru liceu
„Absolvirea ciclului gimnazial reprezintă un moment important pentru dezvoltarea personală și profesională a fiecărui adolescent, care, la sfârșitul clasei a VIII-a, se găsește în situația de a alege între filiera teoretică, vocațională, tehnologică sau profesională pentru continuarea traseului educațional în învățământul liceal sau profesional.
A fi corect informat privind opțiunile în carieră a devenit o condiție necesară pentru societatea în care trăim, nu puține fiind elementele de luat în considerare atunci trebuie să alegem o unitate de învățământ și o specializare.
Alegerea liceului ar trebui să ţină cont, în primul rând, de nivelul competențelor elevilor, atinse până în acest moment, corelate cu aptitudinile, pasiunile, cu analiza atentă a ceea ce doresc să facă în viitor, cu opțiunea pentru meseria pentru care doresc să se pregătească și, nu în ultimul rând, cu ceea ce le oferă unitățile de învățământ liceal și profesional, din județul nostru.
Organizarea acestor târguri vine în sprijinul elevilor claselor a VIII-a și a părinților, care au posibilitatea să regăsească la un loc oferta de școlarizare de la nivelul fiecărui municipiu, au posibilitatea de a interacționa cu elevi și cadre didactice din fiecare unitate de învățământ liceal, obținând informațiile pe care le doresc”, a declarat Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.
EVENIMENT
VIDEO. Untold-ul pricesnelor. Rivalitatea „copy-paste” dintre Vlăduța Lupău și Georgiana Lobonț, cu binecuvântarea Bisericii

Vlăduța Lupău și Georgiana Lobonț s-au certat pentru manele în 2023. Bune prietene, împărțind atenția emisiunilor de divertisment, s-au acuzat reciproc de furt intelectual. Amândouă au împrumutat creații din repertoriul altor cântăreți de petrecere pentru a alcătui un „colaj de manele” și, la final, când le-au confruntat, au găsit suspect de multe piese comune. Au fost formulate acuzații de sabotaj și de spionaj manelistic, s-a lăsat cu scandal la tv și cu întreruperea definitivă a relațiilor.
De aici s-a născut întrebarea: cine a fost prima? Vlăduța sau Georgiana?
În 2025, rivalitatea s-a mutat în registrul cântecelor religioase, cu binecuvântarea Bisericii și susținerea autorităților locale din Cluj.
La doar cinci zile distanță, Vlăduța și Georgiana au organizat spectacole de pricesne în același loc, la BT Arena. A fost un fel de Untold al rugăciunilor cântate, cu evenimente care au adunat fiecare câte aproximativ 10.000 de spectatori.
„Lumină din Lumină”, concertul Vlăduței Lupău, a avut loc pe 6 aprilie, în timp ce Georgiana a susținut recitalul „Roagă-te și crede!” în Vinerea Floriilor, pe 11 aprilie.
Consiliul Județean Cluj a susținut spectacolul Georgianiei, în timp ce Primăria a mizat pe Vlăduța. Cele două artiste au anunțat că profitul din încasările de la concerte va merge spre cauze umanitare. Sala Polivalentă a fost arhiplină la ambele spectacole, iar printre spectatori s-au numărat inclusiv credincioşii care au venit cu autocarele din orașe vecine.
Bucureştiul nu s-a înfăptuit, lupta s-a dat doar în „templul” BT Arena
Prima care și-a anunțat spectacolul de pricesne a fost Lupău, în ultima zi din ianuarie. A plusat anunțând o reprezentație și la Sala Palatului din București, pe 4 aprilie, cu câteva zile înainte de evenimentul de la Cluj. În cele din urmă, concertul din Capitală a fost anulat fără nicio explicație. Au fost fani care s-au prezentat în seara stabilită la Sala Palatului, ca să afle dezamăgiți că rugile lor vor fi returnate.
Georgiana a reacționat la patru zile după rivala sa. A postat un video pe rețelele de socializare pe 4 februarie, în care a anunțat că va organiza în Vinerea Floriilor, a treia ediție a „Roagă-te și crede!”, la un „cu totul alt nivel”. Și anume în „templul” BT Arena, după ce edițiile anterioare le făcuse la Casa de Cultură a Studenților, o sală cu doar 800 de locuri.
ÎPS Andrei și-a ales favorita
Rămasă doar cu concertul de la Cluj, Lupău a aruncat în luptă tot arsenalul. Tronos, corul de psalți al Patriarhiei Române, a acompaniat pricesnele Vlăduței, alături de Orchestra Simfonică a Operei Naționale. Printre invitați s-au numărat Sava Negrean Brudașcu, Aurel Tămaș, Marcel Pavel sau Surorile Osoianu.
Vlăduța a schimbat mai multe ținute de-a lungul spectacolului, de la costume populare, la piesa de rezistență, o rochie albă cu o trenă cu instalație de lumini. „Strălucește ca un heruvim”, s-a suspinat din sală.
Însuși ÎPS Andrei Andreicuț a urcat pe scenă pentru a binecuvânta spectacolul Vlăduței, care a scos asul din mânecă la final. A anunțat că spectacolul va fi difuzat la televizor de România TV, de Paști, și că deja a început să pregătească „Lumină din Lumină – ediția 2026”. Până atunci e antamat și un concert de colinde, în decembrie, tot la BT Arena.
Înalt Prea Sfinția Sa a motivat câteva zile mai târziu că o deplasare în Germania îl împiedică să ajungă și la pricesnele Georgianei Lobonț, unde era anunţat.
Icoane la rotativă
Georgiana s-a repliat rapid. Starețul mănăstirii Izbuc, arhimandritul Mihail Tărău, a fost cel care a urcat pe scenă pentru a aproba evenimentul organizat de ea. Tărău a fost vizat de o anchetă a DNA în 2015, alături de episcopul ortodox al Oradiei, Sofronie Drincec. Anchetatorii au făcut mai multe percheziții la acea vreme, inclusiv la mănăstirea Izbuc. Acuzațiile vizau împărțirea pe șpăgi a parohiilor din județul Bihor, dar cazul a fost clasat în 2019 cu concluzia că „faptele nu există”.
Tărău a binecuvântat concertul „Roagă-te și crede!” de pe scena rotativă cu care Georgiana și-a dorit să inoveze faţă de concertul de marţi, astfel încât să poată fi admirată de fiecare spectator din Polivalentă.
Și Georgiana a apelat la un cor bărbătesc, Cantus Domini.
Mișcarea a părut ușor în pripă, după ce chiar artista a admis că „mă simt atât de apropiată de ei, chiar dacă doar astăzi (n.r. – în ziua concertului) i-am cunoscut personal”.
Fiecare invitat al artistei a găsit în camera de hotel un afiș al evenimentului cu semnătura acesteia, un parfum și „Icoana Făcătoare de Minuni de la Nicula”.
Spectatorii au găsit şi ei pe scaune câte o icoană şi câte un voucher de reducere la un magazin de mobilă. Probabil o coincidenţă, în ziua spectacolului, Vlăduţa Lupău anunţa că la Cluj se deschide magazinul ei preferat de mobilă, altul decât cel din voucher.
Oglindă, oglinjoară
Tot o rochie albă a fost și alegerea Georgianiei pentru momentul culminant al spectacolului. Un membru din staff a stat mereu pe urmele ei pentru a nu lăsa trena să se murdărească.
De altfel, solista a fost flancată la fiecare urcare și coborâre de pe scenă de niște tineri îmbrăcați în haine asemănătoare straielor călugărești, care țineau niște torțe în mâini pe durata pricesnelor. „Torță LED cu panou solar, efect de flacără, design oriental”, e specificația lor tehnică. „Ei sunt îngerii mei”, i-a numit Georgiana la un moment dat. Georgiana a invitat și un cor de copii pe care i-a rugat să îngenunchieze la una dintre pricesne pentru a obține un efect mai dramatic.
„Acum, copii, eu știu că aveți o altă regie, dar eu obișnuiesc să fac regiile și în funcție de mine Așa că mă bucur din toată inima, cred că am fost cu gândul la gând. Să ne punem în genunchi și să cântăm așa cum se cuvine. Chiar și voi, dragele mele! Să vedeți ce imagine frumoasă creăm noi acum”, a spus Georgiana.
Veta Biriș și Nicolae Furdui Iancu au fost invitații vedetă ai Georgianei, așa că s-au mixat la un moment dat pricesnele cu „Tu, Ardeal!” și „Noi suntem români”.
Aşii din mânecă, de aceeaşi culoare
La final, Lobonț a scos asul ei din mânecă, cu un anunț „surpriză”. Concertul va fi la televizor, în Sâmbăta Patimilor, la România TV, iar „Roagă-te și crede” va fi pus în scenă și-n 2026, tot în Polivalenta clujeană, dar nu înainte de un concert de colinde, programat în decembrie.
Valentin Şchiopu