ACTUALITATE
Jurnalul lui Tavi (6)/ În genunchi, România, prin însuși șeful guvernului, n-a putut s-o refuze pe Angela
Mi-ar fi placut sa am certitudinea ca guvernantii din tara mea si de peste tot din lume isi pun, macar o data la un interval de timp, intrebari asupra faptelor, judecatilor si actelor lor, care implicit influenteaza soarta poparelor si a fiecarui individ luat in parte. As vrea sa am certitudinea ca acesti oameni, care pana la urma ajung ca sa se justifice sa aiba nevoie de „tapi ispasitori”, stiu macar daca actele lor sunt doar mici compromisuri sau sunt acte de vanzare clara a aproapelui sau chiar a propriului popor. Simplul argument „am vrut sa fac bine!”, pe care il invoca cu precadere politicienii cand iau o decizie controversata nu convinge. Om fi noi mici si prosti, ignoranti in cele ce inseamna politica internationala, dar anumite acte, anumite atitudini, intr-o lume controlata de un corporatism feroce, le putem intelege si noi.
Nu e suficient sa-ti doresti sa faci bine, ci iti trebuie ca oamenii sa vada in gesturile tale, (mai ales cele care intereseaza demnitatea unui popor!), o pasiune pentru a face binele. De aceea conducatorul, „europeanul” de azi, cel care imparte „vitezele” cu care se misca tarile in Uniune dupa puterea economica si interesele propriei tari, nu mai are nimic comun cu valorile lui Voltaire, Leibnitz, Unamuno, Goethe, Renan sau Arnold. Asa am ajuns ca in Europa de azi sa existe conducatori germani, francezi, austrieci, italieni sau englezi, dar nici un coducator „european”. Poate ca asta e mersul istoriei. Nu am eu suficiente dovezi sa judec. Ceea ce pot, in schimb, este sa le cer conducatorilor tarii mele sa-mi spuna unde se afla ei in aceasta ecuatie. Sau, mai precis, cu ce pret anume ne vom cumpara binele european. Nu ma indoiesc de bunele lor intentii, dar cred ca „pretul” acestui bine iluzoriu, nu va putea fi analizat doar de catre politicieni. La masa acestor hotarari este obligatoriu sa avem si parerea marilor intelectuali, singurii capabili sa genereze o adevarata dezbatere publica. Apoi marii specialisti, academicieni, mari profesori, – si avem, har Domnului, multi -, in domenii sensibile, care sa ne spuna fara sa minta, ce atuu-uri mai avem, si care este ACUM starea economica si morala a acestui popor. Simplele alegeri politice, cu tot respectul, de multi ani de zile nu fac decat sa scoata in fata oameni care nu au ce spune, si care fac din politica doar un mod de a ajunge la putere si deci la resurse.
——–
Am auzit ca premierul si guvernul ar fi cerut demisia directorului Aeroportului Cluj, pentru aglomeratia de romani din parcarea aerogarii, dati la export in Germania de chiar domnia sa. (In treacat fie spus, directorul cu pricina, David Ciceo este unul din marii specialisti europeni in meseria lui!). E nevoie de un „tap ispasitor”, si l-au gasit in persoana celui care a facut din aeroportul clujean o aerogara de dimensiuni europene. Am dat, asadar, din carantina clujeana cateva telefoane bine tintite la capitala si am aflat ca dl Ludovic Orban, s-a „emotionat” in urma unui telefon de la Angela Merkel, in care aceasta i-a cerut ajutorul intr-o grava problema. Si anume, pericolul ca sparanghelul nemtesc sa nu aiba culegatori. Ca o sluga perfecta, (cum s-o refuzi pe madam Merkel, vai, vai!!!), acesta s-a executat.
In doi timpi si trei miscari, oamenii au fost pregatiti de plecare. Nu a mai contat criza corona, nu a mai contat carantina. Nici macar faptul ca distinsa dna Merkel a blocat aducerea in Romania a 300 de ventilatoare, comandate, cu contract semnat si parafat legal pentru muribunzii romani. In genunchi, Romania, prin insusi premierul guvernului, n-a putut s o refuze pe Angela. Asta-mi aduce aminte de momentul cand domnia sa statea in genunchi la GDS in fata altei doamne – dna Kovesi, si ii multumea pentru faptul ca l-a scos din cursa politica, inventandu-i un dosar penal. Asta e prestatia unui premier LIBERAL al Romaniei intr-un moment unghiular prin care trece tara noastra. Ii sugerez dlui Orban, daca e asa afectat de sparanghelul nemtesc sa mearga la cules, si domnia sa, macar in week end. Curse inspre germania mai sunt. Vorbesc eu cu dl Ciceo sa-l lase la protocol pana pleaca avionul….
Alta data puteam spune, asa: „Les bons maitres font les bons serviteurs”. Azi, privind la dna Merkel si la dl Orban, nici asta nu mai putem sustine…
Poate parea neimportant, dar gestul care a dat posibilitatea acestei situatii trebuie notat, pentru istorie. E cea mai clara proba a slugarniciei potentatilor zilei fata de „inalta poarta” ieri la Istanbul, azi in capitalele Europei, sau Americii. Vanzarea de sclavi in secolul 21 si autoasumarea vasalitatii pentru asigurarea propriei puteri in tara e atat de vizibila, incat te apuca greata. Nu contractele necajitilor romani exportati ar trebui studiate, ci rapiditatea cu care s a ridicat prin decret interdictia de circulatie a persoanelor anume pentru cei care merg la munca in strainatate. In timp ce din orice mica incalcare a interdictiilor de miscare procurorii „se sesizeaza”, de vom ajunge sa avem mai multi urmariti penal decat bolnavi de Covid, sclavii trimisi in Germania pot fi dusi cu autobuze, unul langa altul, pot fi tinuti unul langa altul in parcari si, in final, inghesuiti in avioane.
Mai trebuie studiata rapiditatea cu care firmele de recrutare germane au facut toate aranjamentele financiare, (bilete de avion, autobuze, etc.), cum au ajuns convoaiele organizate de aceste firme, neoprite de nici o patrula a politiei sau armatei, si de ce contractele nu erau, inainte de imbarcarea muncitorilor, semnate. A fost dat vreun consemn ca toate ordonantele sa poata fi incalcate, pana sa ajunga la Cluj??? Aflu ca premierul bulgar a interzis plecarea oricarui cetatean la munca in strainatate, pana ce la nivel de guverne nu se negociaza un pret mai ridicat per ora de munca, avand in vedere conditiile mari ale riscului de imbolnavire. Premierul nostru nu este interesat de acest aspect. Nu vreau sa vorbesc cu pacat; cand a fost cazul, n-am pregetat sa-l laud pe dl Orban, la scena deschisa. Acum am impresia ca s-a stiut totul cu precizie: care sunt firmele care duc oamenii la munca, s-a stiut itinerariul, si totul in amanunt. Daca v-ati uitat atent la filmarile din parcarea aeroportului ati putut vedea ca multi dintre oameni aveau trollere negre noi, identice: aici a fost vorba de o actiune pusa la punct in cele mai mici detalii, plecata de la cel mai inalt nivel al guvernului, operatiune in care s au investit multi bani. Nu putem fi cu totii prostiti de la obraz.
Ce-o fi mai important pentru premierul Romaniei, oare? Faptul ca patronii romani aduc pe bani frumosi forta de munca din Sri Lanka si de pe aiurea, ca n-au cu cine munci, sau sparanghelul dnei Merkel? Apreciez pozitia ferma a lui Rares Bogdan. E o dovada in plus de ceea ce inseamna sa nu stai in genunchi si sa aperi ceea ce e de aparat. Din picioare, cu coloana dreapta, nu din genunchi. Ma intreb cat de repede a apucat premierul sa se planga presedintelui Johannis de atitudinea lui Rares…. Eheu! E grea viata in genunchi… Din fata lui Kovesi, („cine nu sare ia condamnare!”), in fata lui Johannis. De la Johannis, matanii in fata lui Merkel…
Ma intreb ce spun pe la colturi (deocamdata), liberalii de calitate, (din fericire sunt multi!), care trebuie sa-l suporte si sa deconteze. Dar, de fapt, nu ma intreb. Chiar stiu…
Ce este mai trist e ca domnia sa nu isi asuma public aceasta actiune, urmand ca altii sa raspunda nevinovati.
Si, ce sa vezi? Vad ca unii incearca sa-l includa in scandal pe primarul Emil Boc. Ar fi bine sa stim ca nici un autobuz din cele pomenite n-a intrat in Cluj, deci orice pericol de vreo infectare este exclus. In plus, si asta chiar e bine sa se stie, si la Cluj, si la Bucuresti, este faptul ca toate spitalele din judet, aflate sub tutela Consiliului Judetean au beneficiat in ultimul timp de finantari generoase. Numai cele 16 spitale – Cluj si Judet -, au beneficiat in anii 2016-2020 de finantari totale de mai mult de 77 de miliarde de lei. M-am bucurat ca spitalele clujene au reusit sa stapaneasca bine efectul Corona si ca orasul, institutiile, in general, se comporta admirabil supuse grelei incercari a izolarii. De ce spun asta? Poate ca nu va imaginati, insa Clujul, cu spitalele si cu scoala exceptionala de medicina a lui primeste anual mii de bolnavi din toata tara; ganditi-va doar ca cei 77 de miliarde cu care Consiliul judetean a finantat spitalele acestea s-ar fi dus pe orice altceva: drumuri, de exemplu. Sanatatea medicinei clujene e importanta pentru toti romanii si cred ca este un punct bun si de salutat. A fi sigur ca poti accesa in ultima instanta servicii medicale de calitate, intr-o tara in care sistemul de sanatate e o cenusareasa nu e putin lucru…
————–
Sunt momente, precum cel de acum, bunaoara, in care nu te mai poti bucura de o dimineata minunata, ca asta. Desi e lumina si un soare frumos se inalta incet, incet deasupra Catredralei facand ca lucirea mata a tiglelor innegrite de timp sa para mici strafulgerari de diamante cenusii, simti parca in aerul inca rece al primelor ore ale zilei parfumul mortii si al pustiirii. Asa a fost si atunci, cand in Romania a inceput sa prinda radacini politica distrugerii. Macar sa avem puterea sa recunoastem. Mai intai a zburat deasupra bietului popor roman un porumbel negru purtand pe aripile-i raschirate cuvintele pe care nici un cetatean in sensul adevarat al cuvantului, nu ar trebui sa le uite: „Eu am ales sa s…. P….. Licuriciului mare! Ha,ha, ha..! Nimeni nu a stiut atunci ca din razele calde de soare de la Golden Blitz se va naste stafia care va scoate din poporul roman tot ce avea acesta mai oribil. Oameni care au adulat si au girat cu vorbe si fapte aceasta stafie se regasesc acum in toate partidele si au si urmasi. De numarul acestora depinde, din nefericire viitorul romanilor. Din „soarele negru” de la Golden Blitz s-au nascut cei care au reusit sa transforme poprul roman in prizonieri ai unor grupuri care au nascut in intreaga societate romaneasca adevarate climate ale urii….
———————–
Exact asa erau diminetile si in anii 86-87. Erau dimineti pustii, cu soarele pipernicit si fara vlaga, care abia incalzeau metalul gri al „podului Garii” din Sibiu. De obicei beam o posirca de cafea la restaurantul in care se urca direct de pe peron, treceam printre mesele la care se statea in picioare de la parter, la „impinge tava”, printre valuri de mirosuri statute, printre ceferisti, oameni de pe sate veniti cu primul tren cu sarsanelele pline cu legume de vandut in piata si multi navetisti cu serviete de vinilin si haine sau salopete soioase si sifonate. Apoi ieseam in spatele garii, pe terasa cu mese de tabla si de acolo, printre depozitele de marfuri, urcam abrupt treptele si ieseam in plin soare exact la mijlocul podului care se arcuia mohorat deasupra liniilor de cale ferata, a puzderiei de oameni care trebaluiau printre vagoanele oprite parca in „triaj” dupa o schema greu de inteles.
Pipaiam din loc in loc balustrada in speranta ca-mi voi putea incalzi mainile reci, dar nu: inca nu venise timpul ca lumina sa aiba destula putere… Mai incolo, pasii ma purtau spre fabrica”Balanta”. Uneori intram, chiar pe poarta principala, ca voda in loboda, strabateam o hala unde utilaje monstruoase scoteau zgomote de sfarsitul lumii si ma opream in biroul prietenului meu, poetului Dan Bogdan, un fel de sef care controla calitatea unor piese, din timp in timp; cand apaream in usa, Bogdan scotea din dulap un fierbator si beam cafea „buna”, acolo in biroul lui si-mi arata ultimele poeme sau proze scrise. Ieseam tot asa cum intrasem, nimeni nu ma intreba nimic. As fi putut sa fur toata fabrica, dar eu n-aveam la mine decat pachetul de „Carpati fara” sau „Marasesti”, un chibrit si poemele lui Bogdan, luate sa le citesc acasa…
Mai incolo, la nici cincizeci de metri se deschidea in dreapta strada Anatole France. In cativa pasi ma aflam in fata portii lui Stefan M. Gabrian, unul din marii prozatori ai Romaniei, pe nedrept uitat azi. Venea schiopatand cu efort sa-mi deschida poarta, apoi intram in casa, in camera lui de lucru, tapetata cu carti si dosare. Avea dosare de corespondenta, altele santierul de lucru al cartilor scrise, altele de citate… Statea de obicei in spatele biroului imens, acoperit cu sticla sub care se odihneau fotografii sau anumite taieturi din ziare. Deasupra sticlei, masina de scris „Consul” si un set de pipe cu care fuma cate o data chistoace de „Nationale”. Spera ca gustul traznitor sa-l faca sa fumeze mai putin… N-a reusit. A murit imediat dupa 1989 de arterita, lasand in urma carti minunate: „Om in mers”, „Garduri si leoparzi” si altele asemenea. Era o constiinta a literaturii romane. Nu accepta nici un compromis, nici o fraza taiata de cenzura. Avea cel putin trei romane pe care le tinea indosariate, care nu putusera prinde tiparul din cauza cenzurii.
Prietenului Stefan Gabrian i-am dus sa-mi evalueze primele povestiri pe care le consideram geniale. L am cunoscut prin alt poet si prozator sibian, Ovidiu Tomuletiu si ii sunt dator si lui pentru prima lectie de cum si cum nu se scrie proza scurta – piatra de incercare a oricarui romancier. Cand am revenit, Stefan mi-a spus franc: „Tavi: pe o pagina tu spui tot ce nu-i place sa faca personajului tau principal. Poate cititorului i-ar placea sa stie mai mult ce anume ii place acestuia…” Asta a fost prima mea lectie de proza, acolo, intre zeci si zeci de cafele si mii de tigari fumate, pe scaunul in stanga biroului sau. Si tot acolo, dupa ceva timp am taiat negativul in oglinda, din linoleum al primelor noastre manifeste tiparite in tus, pe coli A4.
Cu genunchii tremurand luam sub haina un brat de manifeste cu „Jos Ceausescu” sau „Jos dictatorul” si la ora trei fara un sfert, cand iesea schimbul unu de la „Balanta” reveneam pe podul garii, unde lasam, intr un moment prielnic, pachetul de hartii tiparite, la mijloc, pe balustrada inalta. Apoi coboram in goana treptele intre vagoane si asteptam ca o pala de vant sa le imprastie, ori trecatorii sa ia curiosi si sa citeasca. N-aveam stofa nici de disidenti, nici de eroi. Faceam si noi ce puteam, sa ne simtim mai bine. Cate unii citeau si aruncau manifestul ca muscati de sarpe, dar cei mai multi se uitau in stanga si in dreapta, precauti si isi indesau doua, trei hartii in buzunare…
Octavian Hoandră
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
La data de 10 octombrie 2024, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre la faptul că COCOI DARIA ALEXANDRA, în vârstă de 13 ani și AJTAI ALEXANDRU HOREA RAFAEL, în vârstă de 13 ani, din municipiul Cluj-Napoca au plecat voluntar în cursul zilei, în jurul orei 14.30, în timp ce se aflau în zona Piața 14 iulie din Cluj-Napoca.
SEMNALMENTE: Cocoi Daria Alexandra – înălțime aproximativă – 1,65m, brunetă.
La momentul plecării aceasta purta o bluză neagră, pantalon scurt culoare roz, adidași albi.
I-ați VĂZUT? Doi minori din Cluj-Napoca, DISPĂRUȚI de acasă. Sunați la 112
SEMNALMENTE: Ajtai Alexandru Horea Rafael – înălțime aproximativă – 1,65 m, păr castaniu.
La momentul plecării acesta era îmbrăcat cu îmbrăcat cu pantaloni negri, maieu alb.
Persoanele care pot furniza orice informaţii despre aceștia sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112!
EVENIMENT
U-BT Cluj – Valencia Basket, 96-105. Clujenii pierd al treilea meci din Eurocup după ce au condus și cu 17 puncte
U-BT Cluj-Napoca a jucat, miercuri seara la BTarena cu Valencia Basket, un duel din runda 3 din BKT Eurocup. Valencia ocupă locul 3 după 2 victorii din 2 meciuri, în timp ce U-BT Cluj-Napoca este pe locul 8, cu 2 înfrângeri. După un meci în care au condus și cu 17 puncte, clujenii pierd și cel de-al treilea joc cu 96-105 (24-19, 28-25, 23-26, 21-35).
Formațiile de start:
U-BT Cluj-Napoca: Zavier Simpson, Sasu Salin, DJ Seeley, Mareks Mejeris, Zach Hankins
Valencia Basket: Brancou Badio, Nate Reuvers, Jaime Pradilla, Xabi Lopez-Arostegui, Stefan Jovic
Elevii lui Silvășan au început bine partida, conducând la un moment dat și cu 15 puncte. În al patrulea sfert, spaniolii au reușit să se distanțeze pe tabelă, datorită procentajului de reușite la aruncările de 3 puncte.
U-BT Cluj – Valencia Basket, 96-105. Clujenii pierd al treilea meci din Eurocup după ce au condus și cu 17 puncte
Liderii clujenilor au fost Deshawn Stephens (17 puncte), DJ Seeley (15 puncte) și Adam Mokoka (15 puncte). De partea cealaltă, s-au remarcat Xabi Lopez-Arostegui (22 de puncte) și Semi Ojeleye (22 de puncte).
U-BT Cluj-Napoca vs Valencia Basket
ADMINISTRAȚIE
Clujul, „capitala” concursurilor de soluții din România: a organizat o treime din concursurile din țară, în ultimul deceniu
Cluj-Napoca este un „deschizător de drumuri” când vine vorba de concursuri de arhitectură organizate pentru găsirea celor mai bune soluții de amenajare și modernizare ale spațiului urban, cu un portofoliu impresionant de 15 proiecte în ultimii 10 ani.
Cluj-Napoca a devenit, în ultimul deceniu, un centru de referință pentru concursurile de arhitectură și urbanism din România, datorită eforturilor depuse de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OART), în parteneriat cu Primăria, Consiliul Local Cluj-Napoca și Consiliului Județean Cluj.
Evenimente care celebrează concursurile de soluții de la Cluj
Performanța deosebită a administrației locale și județene este marcată la Cluj printr-o serie de evenimente care aduc în prim-plan proiectele premiate din cadrul competițiilor organizate între 2016 și 2023.
Cu această ocazie, clujenii pot vizita, pe strada Mihail Kogălniceanu, o expoziție reprezentând patru concursuri de soluții implementate și duse la bun sfârșit în municipiu. Este vorba despre amenajarea malurilor Someșului, a Turnului Pompierilor, a Parcului Feroviarilor și, nu în ultimul rând, a străzii care găzduiește expoziția, Mihail Kogălniceanu.
Clujul a finalizat 15 concursuri internaționale de soluții din 2016 până acum, reprezentând mai mult de o treime din toate concursurile internaționale de arhitectură organizate la nivel național.
Concursurile de arhitectură: o moștenire și un viitor pentru Cluj
Președintele OAR Transilvania, Daniela Maier, a subliniat importanța acestor concursuri, atât pentru dezvoltarea orașului, cât și pentru practica arhitecturală locală.
„Sunt bucuroasă că sunt, în calitate de gazdă, la o discuție despre concursurile de arhitectură implementate, finalizate în Cluj-Napoca. Este un punct în spatele căruia se ascund ani de muncă diplomatică a colegilor noștri care au început implementarea concursurilor, continuând de fapt un exercițiu de achiziție publică, care a existat în Cluj-Napoca încă de la începutul secolului trecut.
Au urmat apoi ani de găsit soluții din partea administrației, de găsire a formei celei mai bune de a implementa acest mod de achiziție publică într-un context legislativ nepregătit pentru toate modalitățile în care se poate face o contractare pentru proiecte de calitate. A urmat apoi munca colegilor noștri care au fost implicați în elaborarea de teme, în organizarea de concursuri la nivel național sau local în implementarea acestui mod de achiziție.
Este important că s-a întâmplat în parteneriat cu administrația locală și județeană la Cluj-Napoca pentru un număr atât de mare de concursuri. Apoi a urmat munca colegilor noștri care au fost în jurii și a celor care au participat la concursuri, care și-au asumat luni de zile de muncă, împreună cu echipe, care au riscat să investească atât de mult timp pentru a expune proiecte de calitate la o jurizare internațională pentru toate concursurile. Le mulțumesc tuturor!”, a declarat Daniela Maier, în cadrul unei conferințe de presă cu câştigătorii concursurilor de soluţii enumerate anterior.
Calitatea proiectelor și impactul concursurilor de soluții
Arhitectul Ștefan Bâlici, președintele OAR, a punctat importanța concursurilor de soluții în asigurarea calității investițiilor publice. El a arătat că la Cluj-Napoca au fost organizate o treime din concursurile de arhitectură de la nivel național, în ultimul deceniu.
„Activitatea Ordinului Arhitecților a fost foarte mult axată în ultimii 20 de ani pe tema aceasta a calității investițiilor publice, asigurată prin concursurile de soluții, concursuri internaționale de cele mai multe ori, în funcție de anvergura proiectelor. Din păcate, în România, foarte puţine dintre investiţiile publice sunt realizate printr-o procedură de concurs de soluţii. Ne interesează calitatea intervenţiilor, să fie cea mai bună posibilă.
Dacă ne comparăm cu alte state europene, avem foarte mult de recuperat. Ne interezează concursurile şi pentru dezvoltarea capacităţii de proiectare în ţară. Concursul nu e doar o formă de selecţie, e o formă de pregătire a echipelor de proiectare. Ne dorim să avem cât mai multe concursuri în ţară. Datorită celor care au câştigat concursurile de soluţii, la Cluj avem lucrări şi investiţii de calitate. Acest lucru s-a văzut în ultima perioadă şi prin receptarea pe care au avut-o din partea publicului”, a afirmat Ștefan Bâlici.
„Aceste proiecte influenţează istoria oraşului în bine”
Ovidiu Cîmpean, secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat impactul pe care concursurile internaționale de soluții îl au asupra dezvoltării urbane la Cluj-Napoca, oferind o perspectivă de ansamblu asupra proiectelor majore care schimbă fața orașului.
„La Cluj am demarat şi am finalizat 15 concursuri internaţionale de soluţii din 2016 până în prezent. Această practică a început să fie preluată de către alte oraşe, după modelul Clujului. În 2016, când aveam primele concursuri la malurile Someşului sau la Turnul Pompierilor, erau oameni care spuneau că nu vor fi implementate niciodată. Este o abordare strategică pe care un oraş o are în momentul în care alege calitatea de proiectare. Cred că aceste proiecte influenţează istoria oraşului în bine. Sunt proiecte care propun soluţii noi. La Cluj avem o societate civilă activă care dezbate fiecare detaliu din proiecte”, a declarat secretarul de stat, fost director de dezvoltare în Primăria Cluj-Napoca.
Amenajarea malurilor Someşului, un exemplu de bune practici
Ovidiu Cîmpean a vorbit și despre platforma națională M100, prin care România își propune să finanțeze tranziția verde și neutralitatea climatică.
„Am iniţiat la nivel naţional platforma M100 prin care încercăm să finanţăm tranziţia verde şi neutralitatea climatică în oraşele din România. Dorim să finanţăm cu 1 miliard de euro proiecte. Introducem şi acolo concursuri internaţionale de soluţii. Am prezentat proiectele şi la nivel european, am stat la masă cu cele mai importante oraşe de la nivel european, Barcelona, Copenhaga, Paris, Gent. Cluj-Napoca a prezentat Someşul pentru bune practici. Proiectul a fost extrem de apreciat la nivel european. România a ajuns la un nivel de dezvoltare în care îşi permite să gândească proiecte strategice pe termen lung”, a mai declarat Cîmpean.
Patru concursuri de soluții implementate și finalizate
Cele patru mari proiecte de reamenajare realizate prin concurs de arhitectură de municipiul Cluj-Napoca, prezentate în expoziție pe strada Mihail Kogălniceanu, sunt:
- Amenajarea malurilor Someșului: proiectul internațional „Rethinking Someș”, realizat de Jaime Daroca, José Mayoral și José Ramon Sierra (PRÁCTICA), a revitalizat cursul râului Someș, transformându-l într-o zonă de recreere integrată în viața orașului. Lucrările au fost finalizate în noiembrie 2023.
- Turnul Pompierilor: proiectul a fost câștigat de arhitectul Vlad Sebastian Rusu prin concursul de soluții pentru restaurarea monumentului istoric, fiind inaugurat în 2023, după mai multe obstacole, inclusiv rezilierea contractului cu primul executant al proiectului.
- Strada Mihail Kogălniceanu – Proiectul realizat de Mossfern Arhitectură a inclus reamenajarea străzilor din zona istorică a Clujului, printre care Mihail Kogălniceanu și străzile adiacente Universității, lucrările fiind finalizate în 2024.
- Parcul Feroviarilor – Un alt proiect important, câștigat de ASIZA Birou de Arhitectură, a vizat revitalizarea parcului de 5,3 hectare, prin implementarea unor soluții inovatoare, bazate pe un cadru natural divers.
Printre concursurile de arhitectură realizate de administrația locală se mai numără amenajarea Parcului Est, a Parcului Bună Ziua sau a Cetățuii, Spitalul Pediatric Monobloc și Centrul Integrat de Transplant, masterplanul Sopor sau extinderea Liceului Lucian Blaga.
EDUCATIE
FOTO. Anca Buzoianu, rectorul UMF Cluj, decorată de Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei cu Ordinul „Sfântul Apostol Pavel”
Anca Buzoianu, rectorul UMF Cluj, a fost decorată, miercuri, de Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei din Grecia cu Ordinul „Sfântul Apostol Pavel”.
„Astăzi, 9 octombrie, am fost deosebit de onorată să primesc Ordinul „Sfântul Apostol Pavel” pentru mireni, cu medalie de aur, din partea Înaltpreasfințitului Părinte Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei din Grecia.
FOTO. Anca Buzoianu, rectorul UMF Cluj, decorată de Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei cu Ordinul „Sfântul Apostol Pavel”
Cu ocazia prăznuirii hramului Bisericii „Sfântul Apostol Toma” din cartierul Mărăști, ÎPS Pantelimon a adus la Cluj-Napoca fragmente din moaștele Sfântului Apostol Toma și ale Sfântului Ierarh Luca al Crimeei, spre bucuria și binecuvântarea credincioșilor clujeni.
Localitatea Veria, de unde provine Înaltpreasfințitul, este menționată în Noul Testament ca locul unde Sfântul Apostol Pavel a predicat Evanghelia, consolidând astfel legătura spirituală dintre tradiția creștină a orașului și distincția oferită astăzi pentru contribuția adusă de UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca în viața comunității.
Această recunoaștere deosebită onorează atât comunitatea academică, cât și pe cea creștină din Cluj-Napoca”, a scris Anca Buzoianu pe Facebook.