În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Conform site-ului Salina Turda, din 1 martie 2025 s-au majorat tarifele de acces la obiectivele pe care societatea le gestionează. Acestea sunt Salina Turda, Centrul Spa de la Hotel Potaissa, bazinul de înot și ștrandul Durgău. Majorările au fost făcute în concordanță cu rata inflației, conform Hotărârilor  Consiliului de Administrație al Societății Salina Turda SA nr.6, 8, 10 și 12 din 24.02.2025.

Salina Turda

La Salina Turda, tariful majorat este de 70 de lei pentru adulți, față de 50, în timpul săptămânii și 85 de lei față de 60 în weekend și sărbători legale. Seniorii și copiii plătesc 45 de lei (față de 30) în cursul săptămânii și 55 lei  în weekend și sărbători legale.

S-au MAJORAT tarifele de acces în Salină, bazinul de înot, centrul Spa și ștrandul Durgău, anunță Salina Turda SA

Bazinul de înot

Adulții plătesc o oră și jumătate 25 de lei, în timp ce pentru copii/elevi/studenți, tariful este de 15 lei. În cazul abonamentelor cu 11 intrări, se vor plăti doar 10 intrări (1 bonus).

Potaissa Spa

Tariful de acces la Potaissa Spa pentru adulți s-a majorat la 50 de lei (3 ore/zi) de luni până joi, iar de vineri până Duminică (plus sărbători legale), este 65 de lei. În cazul seniorilor (peste 65 de ani) și al copiilor (14-18 ani), noile tarife sunt de 38 de lei, de luni până joi, respectiv 53 de lei, de vineri până duminică. Copiii de 3-14 ani, cu însoțitor, vor plăti  26 de lei de luni până joi și de 33 de lei, de vineri până duminică.

Ștrand Durgău

Tariful de acces la ștrandul Durgău a fost majorat la 40 de lei, pentru adulți, iar pentru copii și seniori (peste 65 de ani), la 25 de lei. Există și tarife ”după ora 17.00”, care sunt mai reduse: 25 de lei în cazul adulților și 18 lei în cazul copiilor și seniorilor. În cazul abonamentelor de acces, pentru minim 7 zile, tarifele sunt ceva mai mici.

„Simpla înștiințare a Consiliului Local Turda că Salina a majorat sau a modificat tarifele de acces este insuficientă iar tarifele adoptate în această formă sunt nelegale.

Legea spune că amenajarea, întreținerea și exploatarea lacurilor, a strandurilor și a bazelor de odihna și tratament se realizează printr-un serviciu de administrare a domeniului public și privat iar aprobarea tarifelor se face de către consiliile locale. Ordonanța de Guvern 71/2002 este foarte clară în acest sens”, a declarat consilierul local PSD din Consiliul Local Turda, Horea Hudrea.

Postul Paștelui sau Postul Mare, perioada de pregătire spirituală pentru Paşte, se va desfăşura în 2025 între 3 martie şi 19 aprilie, culminând cu sărbătorirea Învierii Domnului pe 20 aprilie, dată comună pentru credincioşii ortodocşi şi catolici.

Postul Paştelui, cel mai lung şi riguros din calendarul creştin, durează 40 de zile, culminând cu Săptămâna Patimilor. Denumit şi Păresimile sau Patruzecimea, el comemorează cele 40 de zile şi nopţi de post şi rugăciune ale lui Iisus Hristos în pustiu, premergătoare activităţii Sale mesianice, scrie Alba24.

Postul Paștelui 2025: Lăsata Secului la bânză. Reguli și TRADIȚII pentru ultima duminică înainte de Postul Mare

Rânduit iniţial de către Biserică pentru a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul de Paşti, Postul Mare este şi un mijloc pentru credincioşi ca prin abstinenţă alimentară, rugăciune intensificată şi fapte caritabile, să primească şansa de a se purifica spiritual şi trupeşte.

Înainte de a începe acest post, există o tradiție importantă numită „Lăsatul Secului”. Aceasta marchează ultima zi în care este permisă consumarea de alimente de dulce și are rolul de a-i ajuta pe credincioși să se pregătească pentru rigorile Postului Paștelui.

„Lăsata Secului” este o practică religioasă ce se desfășoară cu o săptămână înainte de începutul postului, iar în 2025, aceasta a început pe 23 februarie. În această zi, credincioșii vor mânca pentru ultima dată, până la Paște, preparate pe bază de carne. Totodată, în săptămâna respectivă, se permit alimente dulci din lapte, ouă și brânză.

Lăsata Secului la brânză

Din 2 martie, se lasă sec de brânză, iar la 3 martie începe efectiv Postul Paștelui, care va dura până pe 19 aprilie 2025. Lăsata Secului la brânză pentru Postul Paștelui este ultima zi în care creștinii ortodocși pot consuma produse lactate, ouă și pește înainte de intrarea în Postul Mare. Aceasta este cunoscută și sub denumirea de Duminica Albă și are loc în ultima duminică înainte de începutul postului.

Lăsata Secului pentru brânză are loc cu o săptămână înainte de Postul Paștelui, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. În 2025, această zi va fi pe 2 martie.

Tradiții și obiceiuri:

Mese îmbelșugate cu lactate și ouă – Este ultima zi în care se consumă brânzeturi, lapte, smântână, unt, ouă și pește. După această zi, urmează Postul Mare, în care aceste alimente sunt interzise.

Petreceri de familie – În unele zone, familiile se reunesc pentru o masă festivă, în care predomină preparatele din brânză, plăcintele și alte bunătăți.

Focuri rituale – În anumite regiuni din România, se aprind focuri pe dealuri pentru a marca trecerea la perioada de post.

Împăcarea cu cei din jur – Se spune că postul trebuie început cu inima curată, așa că în această zi se obișnuiește să ne cerem iertare de la cei din jur.

Jocuri și tradiții populare – În unele zone, tinerii organizează jocuri și petreceri înainte de perioada de restricție a postului.

Această zi face parte dintr-o tradiție mai largă, alături de Lăsata Secului pentru carne, care are loc cu o săptămână înainte, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți.

În timpul Postului Mare, credincioşii se abţin de la carne, lactate, ouă şi alte produse animale, urmând o foarte strictă rigoare alimentară.

Excepţie fac Buna Vestire (25 martie) şi Duminica Floriilor (13 aprilie), zile în care este permis consumul de peşte.

Dincolo de această restricţie, postul presupune o intensificare a vieţii spirituale prin participarea la slujbe, rugăciune, spovedanie şi împărtăşanie, precum şi o perioadă de introspecţie şi de apropiere de ceilalţi.

Cum se ține post

Tradiţia actuală a Bisericii precizează că în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

– în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă
– în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă – din Săptămâna Patimilor,
la fel miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn
– în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Anul acesta, bucuria va fi sporită și de faptul că toți creștinii sărbătoresc Paștele în aceeași zi, la 20 aprilie.

Postul Paștelui 2025 : 3 martie – 19 aprilie
Floriile sunt în 13 aprilie. Săptămâna Patimilor este în perioada 14-18 aprilie.
Prima zi de Paște: 20 aprilie (Învierea Domnului)
A doua zi de Paște: 21 aprilie (Darul Învierii)
A treia zi de Paște: 22 aprilie (Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim)
În 23 aprilie este Sfântul Mucenic Gheorghe.

Un angajat IT din Cluj-Napoca se simte prins între dorința de a păstra locul de muncă și nevoia de a supraviețui într-un mediu economic schimbător. Acesta pare să fie un exemplu al vremurilor când, în IT-ul clujean, salariile erau mai mari și oportunitățile de muncă erau din ce în ce mai atractive.

„Știu că pare ciudat și poate o să râdeți de mine, dar am luat decizia de a lucra gratis 4 ore pe zi la o firmă de IT doar pentru a fi păstrat ca angajat part-time. La modul în care se pune pe liber în industrie, nu-mi permit să mă trezesc pe drumuri. Și ca mine sunt mulți, pe bune…”, a scris pe pagina de socializare un internaut.

Un IT-ist din Cluj-Napoca lucrează 4 ore pe zi GRATIS la firmă doar pentru a putea rămâne ANGAJAT part-time

„Adică, pe scurt, i-ai mituit ca să te păstreze… Sau te-au șantajat cumva cu asta? Fraier ești”, a comentat un altul.

Din păcate, în prezent, se pare că, din cauza schimbărilor economice și a presiunii financiare, această persoană ajunge să facă voluntariat în schimbul menținerii jobului, ceea ce poate crea o senzație de dezamăgire.

Multe industrii au experimentat fluctuații salariale, mai ales în domenii tehnice, iar în unele cazuri, oamenii sunt nevoiți să accepte condiții mai puțin favorabile pentru a nu rămâne fără joburi. E o realitate destul de dură în care multe persoane se regăsesc, dar îți imaginezi că va fi nevoie de o adaptare la această nouă realitate.

Oare acest fenomen e mai larg în IT sau se aplică doar în anumite companii din Cluj?

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ce fac parte din tradițiile de primăvară este alegerea Babelor. Aceste tradiții sunt pline de semnificații și obiceiuri transmise din generație în generație.

Primele 9 sau chiar 12 zile din această lună sunt dedicate Babei Dochia, un personaj legendar din folclorul românesc, scrie Alba24.

Zilele Babelor sunt legate de obiceiul Babei Dochia de a urca cu oile la munte. Acest obicei simboliza moartea și renașterea naturii, în legătură cu schimbările care au loc în timpul primăverii, aproape de echinocțiul de primăvară.

Babele: Ce SEMNIFICĂ ele și cum se aleg

Ciclul începe pe 1 martie, ziua în care creștinii o sărbătoresc pe Sfânta Muceniță Evdochia, iar numele Babei Dochia ar veni chiar de la această sfântă.

Baba Dochia, un personaj precreștin

Baba Dochia nu este un personaj de origine creștină, ci precreștină, așa cum notează Ion Ghinoiu. Ea a preluat doar numele și ziua de sărbătoare de la Sfânta Evdochia, dar, de fapt, este un simbol al unui personaj negativ. Este descrisă ca fiind o femeie urâtă și răutăcioasă, care își supune nora la mari încercări.

În tradițiile populare, Baba Dochia nu este doar cunoscută pentru cele 9 sau 12 cojoace, dar și pentru vremea schimbătoare și capricioasă din primele zile ale lunii martie. În mitologia românească, ea este considerată personificarea anului vechi și mama lui Dragobete, zeul iubirii, care este opusul ei, reprezentând principiile pozitive și iubirea.

Legenda Babei Dochia

Se spune că legenda Dochiei stă la baza mitului babelor, care apare frecvent în folclorul românesc. Babele sunt femei înțelepte, cu o legătură strânsă cu divinitatea. În multe povești, ele sunt descrise ca ursitoare, moașe sau femei care aveau leacuri pentru orice boală, potrivit historia.ro.

Conform tradiției, pe 1 martie, fetele și femeile „își pun o babă”. În funcție de cum va fi vremea în acea zi, ele își vor ghici soarta pentru tot anul: dacă vor fi frumoase sau urâte, vesele sau supărate.

Cum se aleg Babele

În zilele noastre, obiceiul spune că fiecare persoană dintr-un grup primește una dintre zilele celor 9 sau 12 dedicate Babelor. Acest obicei este strâns legat de legenda Babei Dochia, care simbolizează schimbările sezoniere și confruntarea între iarnă și vară.

Dacă ziua ta de naștere are o cifră mai mare de 9, se adună cele două cifre pentru a afla ce zi îți corespunde din zilele Babei. De exemplu, dacă te-ai născut pe 23, ziua ta va fi 5 martie, pentru că aduni 2 + 3 și obții 5.

Unii aleg ziua în funcție de data lor de naștere, iar alții o fac la întâmplare. Se spune că ziua aleasă reprezintă cum va fi sufletul și firea acelei persoane în acel an.

Zilele senine și calde sunt asociate cu fericirea, norocul și împlinirile, în timp ce zilele reci și ploioase simbolizează tristețea, neîmplinirile și greutățile.

Semnificații ale Babelor

O altă interpretare a legendelor despre Baba Dochia ar fi că aceasta este pusă în contrast cu nora sa. Această confruntare simbolizează opoziția între iarnă și vară. Baba Dochia reprezintă iarna, iar nora este simbolul primăverii și al verii.

În cele 9 sau 12 zile, iarna și vara se luptă, iar în zilele reci și cu viscol, iarna pare să câștige, iar în cele calde și însorite, vara iese învingătoare. La final, după moartea Babei Dochia, vara triumfă.

În concepția tradițională, Baba Dochia era văzută ca o figură maternă, lunară, în timp ce Soarele, simbol al paternității, era asociat cu ziua, vara și viața.

Zilele Babei semnifică, așadar, lupta între forțele întunericului și ale luminii, între noapte și zi. Potrivit credinței populare, după aceste zile capricioase ale Babei Dochia, urmează alte 9 zile mai blânde, numite „zilele moșilor”.