„Jocul satului” la Cluj. „Chizășii”, cei mai isteți și îndrăzneți feciori, pregăteau „dansul” din duminici și de sărbători

Jocul satului, care se „dezlega” imediat după terminarea unei perioade de post, avea, în vechime, o importanță deosebită.

Aici, tinerii se cunoșteau și începeau o relație, în vederea căsătoriei. Nu era sărbătoare mare, precum Paști, Rusalii sau Crăciun, dar și în duminici și alte sărbători, în care să nu se organizeze joc, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

„Jocul satului” la Cluj. „Chizășii”, cei mai isteți și îndrăzneți feciori, pregăteau „dansul” din duminici și de sărbători

Specialiștii clujeni spun că organizarea jocului cădea întotdeauna în seama „chizășilor”, desemnați dintre cei mai isteți și mai îndrăzneți din sat.

În satul clujean Dăbâca, erau aleși 10 feciori, care se întâlneau încă din primăvară, prin luna aprilie, și făceau toate demersurile necesare pentru organizarea jocului din perioada verii.

Astfel, căutau șura potrivită pentru joc și tocmeau ceterașii. Apoi, împărțeau satul pe zone, fiecărui „chizăș” revenindu-i câte o uliță din sat, pentru a invita feciorii și fetele la joc.

„Aceștia intrau în casele unde erau fete de măritat și se adresau părinților: <<Să faceț’ bine să vă lăsaț’ fata la joc, pă sară!”. La rândul lor, fetele își cereau voie de la părinți: <<Mamă șî tată, faceț bine să mă lăsaț’ la joc, pă sară?>>”, arată cei de la CJCPCT Cluj.

În cazul în care tatăl se opunea, fetei nu-i rămânea decât „să să cânte”, adică să plângă.

Dar niciuna nu îndrăznea să se opună deciziei părinților, așa cum se arată în volumul „Dăbâca – studiu monografic”, srcris de Mariana și Dorin Pintilie, apărut în anul 2001, cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Foto: La joc, în Orman/arhiva CJCPCT Cluj