EVENIMENT
Iryna Traianda din Odesa, refugiată la Cluj, vorbește românește: E important să înveți limba țării în care trăiești

Iryna Traianda vorbește, citește și scrie în limba română. Are caiet, face adnotări pe foile de exerciții și discută în limba pe care acum un an și jumătate nu o înțelegea deloc.
Iryna face parte dintr-un grup de ucraineni care învață limba română la Ukraine House, în centrul Clujului, în cardul unui program oferit de Fundația Open Fields. I se pare normal să facă acest lucru pentru că nu concepe să nu vorbeasca limba țării unde a găsit adăpost.
Iryna Traianda din Odesa, refugiată la Cluj, vorbește românește: E important să înveți limba țării în care trăiești
Iryna Traianda a venit la Cluj, cu familia, acum un an și jumătate. Când Rusia a atacat Ucraina și a început războiul, membrii familiei s-au refugiat la Chișinău, unde au stat trei luni. De acolo au venit în România și au decis să rămână aici.
Știe engleză și franceză, dar a vrut neapărat să învețe și românește.
„În prima jumătate de an petrecută aici nu am înțeles nimic în română. Învăț de cinci luni limba, dar nu prea am cu cine să o vobesc”, declară Iryna, care spune că foarte mulți clujeni vorbesc engleza și nu a avut o problemă să se înțeleagă cu oamenii când a avut nevoie.
Totuși, i s-a părut ceva normal să își facă timp și să meargă la cursuri de limba română.
Cursuri de limba română
„Vreau să vorbesc română pentru că este foarte important să înveți limba țării în care trăiești”, spunea ea, și o spune în românește.
Chiar dacă este atât de diferită de ucraineană, care este o limbă slavă, în care inclusiv alfabetul este diferit, româna nu i se pare foarte greu de învățat pentru că o ajută cunoștințele de engleză și franceză.
Iryna este jurist și încă lucrează online pentru clienți din Ucraina, deci nu are nevoie să știe limba pentru a se angaja aici. Dar dacă în timp va avea nevoie de un job la Cluj, atunci sigur limba nu va mai fi o piedică.
Iryna Traianda are o fată de 16 ani care este elevă în clasa a X-a la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, la filologie.
„Învață engleza, franceza și latina, care este grea. Limba română o vorbește mult mai bine decât mine și are numai note mari, de 9 și 10”, mai spune, cu mândrie Iryna Traianda.
Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.
Ірина Траянда з Одеси, вона переїхала в минулому році до Клужу і говорить румунською: важливо вивчати мову країни де ти живеш.
Ірина Троянда розмовляє, читає та пише румунською мовою. Має зошит, робить замітки на аркушах і розмовляє мовою, яку півтора роки тому взагалі не розуміла.
У центрі Клужа знаходиться Український Дім і в рамках програми, запропонованої Фундацією Open Fields там проводяться курси з румунської мови для групи українців. Ірина є ученицею в цій групі. Вона вважає нормальним вивчати мову і не може собі уявити як це не розмовляти мовою країни, де ти знайшов прихисток.
Ірина Траянда з Одеси, вона переїхала в минулому році до Клужу і говорить румунською: важливо вивчати мову країни де ти живеш.
Ірина Траянда приїхала до Клужу разом з сім’єю півтора роки тому. Коли Росія розпочала війну на території України, родина спочатку виїхала до Кишинева, де прожила три місяці. Звідти приїхали до Румунії і вирішили тут залишитися.
Вона знає англійську та французьку, але дуже хотіла вивчити ще й румунську.
„За перші пів року проведених тут я нічого не розуміла румунською. Вивчаю мову вже п’ять місяців. Але на жаль, не маю з ким розмовляти” – каже Ірина, яка помітила, що багато людей в Клужі говорить англійською і в неї не було проблем з ними порозумітися коли виникала в цьому потреба.
Проте, їй здалося нормальним знайти час для вивчення румунської на курсах.
„Хочу вивчити румунську
„Хочу вивчити румунську – бо це дуже важливо вивчати мову країни, в якій ти живеш” – каже вона, і каже це румунською.
Незважаючи на те, що вона дуже відрізняється від української, яка є слов’янською мовою, в якій навіть алфавіт інший, румунська не здається дуже важкою для вивчення, тому що їй допомагає знання англійської та французької мов.
Ірина за професією юрист і все ще працює онлайн з клієнтами з України, отже їй не потрібно знати мову для пошуку роботи тут у Клужі. Але якщо буде в цьому потреба – то мова, напевно, вже не буде перешкодою.
У Ірини Троянди є донька, їй 16 років і вона вчиться у 10 класі у коледжі Colegiul Național „Gheorghe Șincai”; філологічний напрямок.
Вона вивчає англійську, французьку та латину, яка є дуже важкою для вивчення. Румунською розмовляє значно краще за мене та має тільки високі оцінки: 9 і 10 балів”- з гордістю додає Ірина Траянда.
Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Sociologul Mircea Comșa, UBB: Cât de „disciplinat” e electoratul partidelor? Analiză în perspectiva alegerilor prezidențiale
O analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, publicată pe pagina „Doar un grafic să-ți mai spun”, arată care sunt cei mai “disciplinați” votanți ai partidelor, în perspectiva alegerilor prezidențiale care au loc peste exact o lună, în 4 mai.
În analiza pe care a făcut-o, Mircea Comșa și-a propus să identifice care este ponderea votanților unui partid care intenționează să (nu) voteze cu candidatul susținut de acel partid în competiția electorală din mai 2025.
Sociologul Mircea Comșa: Cât de „disciplinat” e electoratul partidelor?
“La acest moment, o astfel de analiză poate fi realizată doar pe baza datelor din sondaje, adică strict pe baza unor declarații ale posibililor votanți, de unde și o serie de limite”, spune sociologul clujean.
Acesta explică faptul că, pentru a face o astfel de analiză trebuie să cunoaștem distribuția încrucișată a răspunsurilor alegătorilor la două întrebări de sondaj:
- Care este partidul votat la ultimele alegeri (Parlamentare 2024)?
- Care este intenția de vot pentru alegerile din mai?
“Problema e că, majoritatea rapoartelor prezentate public de institutele de sondare prezintă doar distribuția răspunsurilor la fiecare întrebare în parte, nu și distribuția încrucișată. Suplimentar, pentru că un eșantion obișnuit are puțin peste 1.000 respondenți, iar un tabel care încrucișează intenția de vot pentru președinte cu votul anterior are minimum 25 combinații, rezultă că o medie de cel mult 40 de respondenți pe combinație.
Pentru că nu toți respondenții răspund la întrebările de vot, în realitate, numărul e mai mic. Estimările care au la bază un număr atât de mic de cazuri pot fi foarte diferite de valorile reale. Putem crește numărul de cazuri doar dacă folosim mai multe sondaje. Chiar și așa, erorile pot fi mari în unele cazuri”, explică sociologul, care a mai precizat că a identificat două sondaje, ambele online, care au măsurat variabilele de interes.
Este vorba de Raportul AtlasIntel din martie 2025, care prezintă un tabel cu distribuția încrucișată a celor două variabile de interes. De asemenea, a doua sursă este, ultimul sondaj Mkor, realizat la sfârșit de aprilie. , iar tabelul a fost produs de el, după ce a primit baza de date. Cele două surse prezentau date relativ similare, iar sociologul le-a combinat și a calculat mediile.
În stânga sunt partidele parlamentare, iar în dreapta candidații la alegerile prezidențiale din acest an, explică Mircea Comșa. “Grosimea unei benzi colorate indică numărul de voturi primite de un partid, respectiv numărul de voturi ale acelui partid care merg, pe baza declarațiilor din sondaje, spre un anumit candidat. Pentru că estimările prezentate sunt calcultate folosind și date de sondaj, ele trebuie privite mai degrabă ca tendințe, nu ca valori absolute”, a mai explicat socilogul.
Voturile se împart
Iată ce a observat sociologul Mircea Comșa:
- Majoritatea voturilor primite de PSD se împart aproximativ egal între Crin Antonescu și Victor Ponta (45%, respectiv 39%).
- Majoritatea voturilor primite de PNL se împart aproximativ egal între Nicușor Dan și Crin Antonescu (41%, respectiv 37%).
- Cea mai mare parte a voturilor primite de UDMR se împart aproximativ egal între Nicușor Dan și Crin Antonescu (41%, respectiv 30%).
- Majoritatea voturilor primite de USR merg la Nicușor Dan (71%) și doar în jur de 12% la Elena Lasconi (probabil procentul real e ceva mai mare – numărul de cazuri e mic, sondajele sunt online).
- Aproape toate voturile primite de AUR merg la George Simion (93%).
- Majoritatea voturilor obținute de POT merg la George Simion (82%).
- Peste jumătate din voturile primite de S.O.S. merg la George Simion (63%).
Alegătorii AUR și POT sunt disciplinați, cei au USR sunt cei mai puțin disciplinați
“Pe baza acestor estimări putem spune că: majoritatea alegătorilor AUR și POT sunt disciplinați, adică votează candidatul AUR; cel mult jumătate din electoratele PSD, PNL și UDMR votează candidatul susținut de coaliția formată din aceste partide; electoratul USR este cel mai puțin disciplinat, votând majoritar un alt candidat decât cel susținut oficial de partid. În concluzie, pe baza tuturor datelor disponibile, putem aproxima că doar jumătate (52%) din electoratul patidelor din România este disciplinat, în sensul că votează cu candidatul susținut de propriul partid”, este concluzia sociologului Mircea Comșa.
EVENIMENT
Elevă de 10 ani, lovită de mașină în centrul Clujului. A fost transportată cu ambulanța la spital

O fetiță de 10 ani, cel mai probabil elevă la Liceul ”Nicolae Bălcescu”, a fost lovită, vineri dimineață, de un autoturism pe str. Constanța din Cluj-Napoca.
Din primele informații, micuța a suferit un traumatism cranio-cerebral și a fost transportată la spital de un echipaj de ambulanță, fiind conștientă și cooperantă.
Poliția Cluj cercetează împrejurările în care s-a produs accidentul.
Vom reveni cu detalii.
EVENIMENT
Incendiu la un depozit de materiale de construcții în Cămărașu. De la ce au pornit flăcările

Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit joi noaptea pentru stingerea unui incendiu în localitatea Cămărașu.
La fața locului s-a deplasat imediat echipajul de la Punctul de Lucru Mociu, iar forțele au fost suplimentate cu două autospeciale de la Punctele de Lucru Jucu, respectiv Gherla.
Incendiu la un depozit de materiale de construcții în Cămărașu
Flăcările au cuprins un depozit de materiale de construcții. Potrivit pompierilor, iuncendiul s-a manifestat doar in interiorul depozitului, pe o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați.
Au fost distruseutilaje, vopseluri și diluanți. Pompierii au reușit să stingă incendiul în limitele găsite, în timp ce paramedicii SMURD au acordat îngrijiri medicale unui bărbat care prezenta o plagă la nivelul mâinii. În cele din urmă, bărbatul nu a necesitat transportul la spital.
Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza unui scurtcircuit produs la un acumulator aflat la încărcat.

Respectarea orelor de liniște la bloc este o problemă cu care se confruntă locatarii. Orele de liniște sunt pentru toată lumea, fie că locuiești la casă, fie la bloc. Astfel că, vecinii care fac zgomot fără să țină cont de ceilalți, nu doar că plătesc amenzi usturătoare, dar riscă încă o pedeapsă.
Românii care nu respectă orele de liniște riscă să meargă la muncă în folosul comunității
Cu siguranță, cel puțin odată, ți-au dat bătăi de cap vecinii. La fel de probabil este că și tu, fără intenție, ai provocat disconfort cuiva. Un astfel de comportament, însă, poate avea consecințe serioase, scrie Fanatik.
Amenzi USTURĂTOARE dacă faci GĂLĂGIE în orele de liniște. Ce PEDEAPSĂ s-a mai adăugat
Căci, indiferent dacă locuiești la țară sau la oraș, ai putea primi amenzi de până la 12.000 de lei, dar și muncă în folosul comunității. Proiectul de lege aflat în dezbatere în parlament propune, pentru prima dată, stabilirea unor intervale de liniște și în mediul rural, nu doar în cel urban.
În prezent, vecinii gălăgioși sunt amendați cu maxim 1.500 de lei. Dar un proiect de lege aprobat de Senat apreciază că suma este insuficientă în raport cu disconfortul creat. Iar oamenii se plâng că, într-adevăr, orele de liniște nu prea sunt respectate.
Organizatorii de petreceri zgomotoase lângă locuințe, în aer liber sau în corturi, riscă amenzi de până la 6.000 de lei. În cazul în care fapta se repetă în decurs de 72 de ore, amenda poate ajunge la 12.000 de lei.
De asemenea, aceștia ar putea fi obligați să efectueze între 100 și 150 de ore de muncă în folosul comunității. Nemulțumiți de măsuri sunt tinerii, care consideră că acestea nu sunt necesare, cu toate că trei din zece români se plâng de vecini zgomotoși.