Șeful Secției 5 Poliția Cluj-Napoca, Augustin Sălăjan, a acordat un interviu pentru Cluj24 în care a relatat despre cazurile cu care se confruntă polițiștii care veghează la ordinea și liniștea locuitorilor din cartierul Grigorescu, zona Guia dar nu numai.

Acesta a avertizat asupra creșterii cazurilor de infracțiuni informatice și a oferit câteva sfaturi clujenilor pentru a nu cădea victime ale înșelăciunilor online.

Augustin Sălăjan a constatat o creștere a cazurilor de violență domestică, post pandemia de COVIID, și a făcut referiri la o măsură care este la îndemâna victimelor și a polițiștilor, și anume ordinul de restricție împotriva agresorului.

Rep: Care este zona pe care o acoperă Secția 5 Poliție?

A.S: Secția 5 de Poliția deservește populația din cartierele Grigorescu și Gruia. Avem competență pe malul stâng al Someșului, de la ștrandul Sun până la Astoria, în Gruia, pe Emil Racoviță, pe la Șapte străzi și până la Giordano Bruno, Stadionul CFR din Gruia, strada Mecanicilor, prin Romulus Vuia și până la calea ferată, Tăietura Turcului, Tetarom 1 și până la Pădurea Hoia, strada Donath până către Florești, chiar înainte de blocurile Donath Parc.

Avem și o întinsă suprafață de pădure, Pădurea Hoia, care e o zonă de agreement, pentru cetățenii care vor să petreacă un pic de timp în aer liber, dar unde se organizează și festivaluri care aduc un aflux foarte mare de persoane.

Ca obiective mai importante avem stadionul echipei CFR Cluj, Muzeul Etnografic în aer liber, institute de cercetare – Institut de Fizică, Institutul de Chimie ”Raluca Ripan” și Institutul de Aparatură Analitică, studiourile Radio și TVR Cluj, Parcul Industrial Tetarom, Direcția de Protecție a Copilului, dar și unități de învățământ, cum ar fi Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu”, o mare instituție de învățământ din județul Cluj, prin prisma numărului de elevi, din acest punct de vedere fiind cel mai mare din județul Cluj după cunoștințele mele ( peste 1600 de elevi)

În total, avem 102 străzi pe raza de competență cu 50.000 de locuitori care locuiesc permanent, în afara celor care au vize de reședință sau temporare ori cei care locuiesc fără forme legale.

Cartierul Grigorescu se caracterizează printr-o zonă rezidențială, are foarte multe case. Aceasta este și una dintre cauzele pentru care, la un moment dat, în cartierul Grigorescu au fost sesizate furturi din locuință.

Rep: Ca număr de personal, puteți acoperi această zonă?

A.S: Resursele pe care le avem la dispoziție din punct de vedere material sunt cele mai bune pe care le-am avut vreodată, atât în ceea ce înseamnă dotare logistică cu mașini, calculatoare, baze de date la care avem acces. Avem o colaborare bună cu Primăria care gestionează un număr mare de camere de supraveghere pe raza municipiului Cluj-Napoca.

Dar avem și o foarte bună dotare în ceea ce-i privește pe polițiști, însă, desigur, o suplimentare a efectivelor ar fi un aspect pozitiv.

Rep: Din punct de vedere al cazuisticii, într-un top al infracțiunilor, care ar fi cele cu care vă confruntați în Grigorescu?

A.S: În ultimii 3 – 5 ani aveam printre cele mai multe furturi din locuință – case și apartamente de bloc, din municipiul Cluj-Napoca, deoarece cartierul Grigorescu, ca și Gruia, era considerat un cartier unde locuiau persoane instărite, de unde s-ar fi putut sustrage bunuri valoroase din locuință, dar începând cu perioada pandemiei, o bună parte din infracționalitate s-a mutat în mediul online.

În cazul faptelor de furt din locuințe, modul de operare preponderent  înregistrat a fost cel al escaladării geamului situa la parterul acestora, forțării geamului de la balcon, de la cameră, dar și a ușii, prin utilizarea de chei potrivite. Au fost sustrase diverse bunuri, în special cele de valoare mare și de volum mic, cum ar fi bani sau bijuterii. Dar au fost și situații mai puțin frecvente, când a fost furată aparatură electronică, televizoare sau telefoane.

Infracționalitatea, mutată în online

Începând cu perioada pandemiei, infracționalitatea s-a mutat în mediul online, pentru că și banii s-au mutat în mediul online. Sunt numeroase tranzacții prin comenzi online, dezvoltându-se astfel atât comerțul cât și plățile în on-line.

Foarte multe infracțiuni au început să se comită în acest fel și cred că pe primul loc sunt aceste înșelăciuni prin platforme de cumpărări-vânzări online, în care cel care postează un anunț de vânzare al unui bun primește un mesaj în care i se solicită datele cardului, pentru ca cel care este cumpărător să vireze astfel sumele pe produse vânzătorului.

Ulterior urmează ca firma de curierat să vină să ridice bunul de la vânzător. În momentul în care persoana își introduce datele cardului în aplicația care o trimite, aparent, aplicația OLX, sau alte aplicații de acest gen dar care este una falsă, instantaneu banii sunt luați din cont și rămâne fără nimic în cont.

Sunt situații în care, după ce vânzătorul bunului de pe  OLX își introduce datele cardului în aplicația care-i apare pe calculator, primește un mesaj ”aveți doar 10 lei sau 5 lei pe cont, trebuie să alimentați contul cu 200, cu 400, cu 500 de lei pentru a vă putea vira banii”.

Și cetățenii, de bună credință sau poate naivi sau încrezători că toată lumea este de bună credință, la fel ca și ei, își alimentează cardul sau contul cu o sumă de bani și revin și introduc datele. În momentul în care își introduc datele banii le sunt luați.

Nu se întreabă „dacă trebuie să primesc bani, de ce ar trebui să am eu bani pe card pentru a încasa contravaloarea bunului pe care îl vand?” și astfel, devin, victime ale infracționalității. De asemenea, sunt multe situații în care comandă un telefon și primesc un alt telefon sau, mai rău, primesc o piatră sau doar carton.

Unii comandă diverse servicii pe care nu le primesc.

Rep: Concluzia este că o bună parte din infracționalitate s-a mutat în mediul online?

A.S: Da, și sunt foarte multe asemenea genuri de infracțiuni. Tot aici poate ar trebui să amintim și alte genuri de infracțiuni informatice în care sunt accesate conturile persoanelor sau firmelor. În afară de faptul că persoana sau victima este neglijentă, în unele situații le sunt sparte conturile, le sunt făcute plăți de pe internet, sunt copiate datele informatice de pe card sau din alte surse.  Victima se poate proteja folosind programe dedicate care să o ajute sau să își pună parole sigure, care să fie mai greu de spart.

Dar avem și situații în care, cred că depinde foarte mult de noi cum putem să ne protejăm fugind după un câștig ușor, riscăm să pierdem bani sau să devenim victime.

Avem situații în care vin cetățenii și zic că ”o persoană, pe care o cunosc, m-a contactat și a zis că a câștigat din 500 de dolari 10.000 de dolari în două zile sau într-o zi și mi-a cerut să introduc datele cardului, plus actele de identitate, într-o aplicație care părea a fi una de tranzacții de valori, de bursă, de cripto monede și unde am introdus datele; până în prezent nu mi-au fost sustrase bunuri sau bani, dar mă gândesc că poate vor fi sustrase”.

Oamenii să fie vigilenți

Fac aceste greșeli după care vin și ne anunță. Este de datoria noastră și încercăm să îi ajutăm întru totul, pentru că asta facem, dar recomandarea noastră este ca oamenii să fie foarte, foarte vigilenți și să aibă mare grijă în a-și gestiona datele personale, actele de identitate și conturile, sumele de bani pe care le au.

Odată ce au fost pierdute aceste sume, au fost furate, chiar în situația în care reușim să identificăm autorii cu eforturi destul de mari, pentru că multe dintre ele implică elemente de extraneitate, banii nu se recuperează.

Multe astfel de cazuri duc în Rusia și Ucraina și este foarte greu să ajungem în sistemul informatic, care poate să fie doar un server în Ucraina sau China și oamenii să fie din Bulgaria, sau orice alt stat de pe glob.

E foarte complicat, si destul de greu de identificat, dar cu atât mai greu este de a recupera banii.

În unele situații, banca este cea care suportă pierderile, dar nu întotdeauna, pentru că depinde și care este vinovăția persoanei.

Am avut situații în care oamenii au trimis bani unei persoane pentru diverse scopuri sau în urma unor diverse cereri. Unii chiar și-au vândut bunuri importante, chiar imobile pe care le-au avut iar banii pe care i-au primit pe aceste bunuri i-au trimis unor persoane pe care nu le-au văzut niciodată, după care persoanele respective nu au mai răspuns la telefon. Prejudiciile sunt importante și este destul de greu să fie identificate persoanele respective după o fotografie despre care nu știm dacă este a persoanei reale care era în spatele contului.

Elementul de extraneitate ne face să ne fie foarte greu să identificăm și să colaborăm cu autoritățile din străinătate. Durează foarte mult până primim răspunsul, o facem prin Parchet, prin procuror.

Rep: Cum au dat banii unor persoane pe baza unor fotografii?

A.S: Am avut persoane potente financiar, persoane cu bani care au început cu sume mai mici, au dat din ce în ce mai mult până când au ajuns să dea într-o tranșă zeci de mii de euro și acești zeci de mii de euro nu au ajuns și când nu au mai avut de unde să dea și-au vândut o parte din firmă și au vândut chiar un imobil.

Rep: Dar pentru ce?

A.S: Am avut o situație în care o doamnă s-a îndrăgostit de persoana din spatele fotografiei. Am avut situații în care au fost dați zeci de mii de euro pentru a cumpăra telefoane care costau 1.000 de euro bucata și le cumpărau cu 800. Bineînțeles, că lotul de câteva sute de telefoane nu a mai venit. Banii au fost virați la bănci europene sau din afara Europei.

A fost o goană după chilipir și după ce au fost  virati banii au constatat că telefoanele nu au venit.

Este foarte greu ca banca din Marea Britanie, de exemplu, să ne dea datele persoanei care, în acel caz, era un cetățean străin, din Asia și nici măcar nu avea rezidență în acea țară. Era un cetățean străin care doar și-a deschis un cont în Marea Britanie. Deci ar trebui să îl găsim, să îl tragem la răspundere și să restituie banii.

Rep: Aceste cazuri au fost finalizate?

A.S: Unele da, altele nu. Acolo unde întâlnim elementul de extraneitate, e foarte greu chiar să identificăm persoana, darămite să recuperăm și banii. Nu știu ca în asemenea situații să fi fost recuperat vreodată prejudiciul în ceea ce avem noi în instrumentare.

Rep: Cum stați la nivelul Secției 5 la infracțiunile clasice, tâlhării, furturi din auto?

A.S: În anul 2022 avem o ușoară scădere pe primul semestru. Avem și furturi din locuințe, avem și furturi din auto, avem și tâlhării mai puține. Principalele genuri de infracțiuni cu care ne confruntăm sunt furturile, distrugerile, loviri și alte violențe, înșelăciuni, amenințare. Ce ar fi de interes sunt infracțiunile de violență în familie, violența domestică fiind în creștere. În urmă cu zece ani erau două soții bătute sau doi soți bătuți de partenere și acuma sunt șapte, dar cred că erau șapte și atunci și sunt șapte și acum, dar atunci aveam sesizate două iar  acum avem sesizate șapte în contextul firesc al conștientizării și mediatizării drepturilor pe care le au victimele acestor infracțiuni.

Poate a contat și ordinul de protecție pe care îl avem, de două feluri, un ordin de protecție provizoriu care are o durată de cinci zile sau 120 de ore și este emis de către polițistul care intervine la fața locului în cazul unui scandal și poate să fie dispus de îndată de către polițist. Sau ordinul de protecție, emis de către instanța de judecată, pentru o perioadă mai îndelungată de câteva luni și pot să fie dispuse mai multe măsuri prin cel definitiv, să zic așa, decât prin cel provizoriu.

Prin ordinul de protecție provizoriu, cel pe cinci zile, pot să fie dispuse de către polițist măsuri față de agresor cum ar fi: să părăsească temporar, indiferent dacă acesta sau aceasta este titularul dreptului de proprietate, locuința sau locuințele comune situate în adresa respectivă.

Ce prevederi mai are ordinul de protecție

Chiar dacă soțul sau partenerul este proprietarul locuinței, el poate să fie evacuat din acea locuință pe o perioadă de cinci zile, sau 120 de ore.

De asemenea, poate fi obligat să păstreze o distanță minimă de câteva sute de metri față de persoana pe care a agresat-o.

Agresiunea poate să fie fizică sau verbală ori morală sau de orice alt fel. Poate să fie față de soț, soție, poate să fie față de copii sau părinți ori concubin.

Totodată, agresorul trebuie să predea organelor de poliție armele deținute, dacă este deținător de armă.

Acest ordin de protecție provizoriu poate să fie emis împotriva persoanelor care au relații de rudenie sau concubinaj, ori împotriva celor care au fost soți sau concubini, împotriva celor care locuiesc împreună sau împotriva celor care au locuit împreună.

Deci nu mai este necesar ca în prezent să locuiască împreună. Ne găsim în asemenea situații chiar în cazul concubinilor sau a soților care au locuit împreună.

Numai că avem și situații în care agresorul nu respectă, aceste măsuri, continuă să amenințe sau să se apropie de victimă.
În primele 6 luni ale acestui an, am avut două persoane care nu au respectat măsurile dispuse prin ordinul de protecție și au fost reținute de către polițiștii Secției 5.

În primă fază, unii nu iau foarte în serios ordinul de protecție, însă este un instrument foarte serios și poate să aibă consecințe grave.

Am avut situații în care persoane agresoare s-au comportat extrem de violent față de față de soți, soție. Dacă în general femeile sunt cele care depun plângere pentru că soții le agresează sau am avut părinți care sunt agresați de către copiii, care în general sunt consumatori de băuturi alcoolice sau, mai nou, de substanțe interzise, droguri de toate felurile, am avut și o situație în care soțul a fost înjunghiat sau înțepat în gât, de soție cu cuțitul, în timp ce dormea.

Norocul lui a fost că a venit repede Ambulanța și nu a murit, însă cercetarea s-a făcut pentru violență în familie, raportată la infracțiunea de tentativă de omor de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.

Rep: Ce ați constatat, aceste cazuri de violență în familie din ultima perioadă sunt generat de ce? Din cauza pandemiei, a statului împreună prea mult timp închiși în casă a soților, a copiilor majori cu părinții?

A.S: Apreciez că perioada pandemiei a dus la creșterea neînțelegerilor în familie. Nu toate sunt la nivelul infracțiunilor de violență în familie sau nu în toate se ajunge la solicitarea ordinului de protecție, dar a crescut numărul neînțelegerilor între parteneri.

Pot fi ei soți sau concubini sau persoane care locuiesc împreună, a crescut numărul acestora, însă cauzele sunt multiple și diverse. De la afecțiuni psihice, consum de substanțe interzise, consum de alcool, vechi nemulțumiri care pe parcurs se dezvoltă.

Toate duc la același deznodământ, acela de a-i face pe parteneri să se certe, să se bată. Mai avem gelozia care face, în general, fetele sau tinerele să depună plângeri după ce foștii prieteni nu acceptă despărțirea de către ele.

Și unii sunt chiar agresivi, destul de agresivi, încât victimele nu mai au ce să facă decât să vină și să solicite ajutorul poliției.

Vreau să fac o diferență între ordinul de protecție provizoriu pe care îl emite poliția de îndată, la momentul evenimentului sau incidentului sau scandalului, dacă suntem sesizați la acea data, și cel definitiv.

Acest ordin provizoriu emis de polițist este supus avizului procurorului și dacă procurorul confirmă necesitatea, menținerea lui va fi în vigoare între data ajungerii la procuror în termen de 24 de ore și până la cele 5 zile și ordinul de protecție definitiv pe care îl emite instanța de judecată.

În acest caz, instanța îl emite pe câteva luni și poate să dispună și alte măsuri.

Cea mai importantă o apreciez eu este că se ține cont și de agresiunea sau hărțuirea prin apelurile telefonice, mesajele pe care le primesc victimele.

Sunt persoane care sunt deranjate prin mesaje, prin apeluri telefonice, care prin frecvență sau prin conținutul lor, creează o stare de temere persoanei. Aici nu neapărat ar fi o urgență pentru ca poliția să emită un ordin de protecție provizoriu urgent.

În plus, poliția nu poate să dispună oprirea mesajelor, deci nu poate să îi dispună soțului agresor sau concubinului agresor ”oprește mesajele!”. Însă, prin ordinul de protecție emis de către instanță, se poate dispune această măsură, care e bine să fie știută de către cei care vor să depună aceste solicitări de ordine de protecție.

În situația în care un ordin de protecție provizoriu se emite pe loc, în cazul ordinului definitiv emis de instanță se emite într-o zi – două, deci nu durează o perioadă foarte lungă nici emiterea acestuia.

Cazuri de înșelăciune

Rep: Să revenim puțin la cazurile de înșelăciune online de care spuneați. Grigorescu, la ca și Gheorghieniul, este un cartier cu oameni mai în vârstă. Poate fi credulitatea lor o cauză? Adică sunt mai ușor de influențat, sunt mai ușor de indus în eroare, nefamiliarizați cu tehnicile noi electronice. Se poate spune că și această cauză aveți mai multe cazuri în această zonă de infracțiuni informatice?

A.S: Eu aș face diferența între persoanele vârstnice care într-adevăr cad victimă înșelăciunilor de tot felul. Le-aș pomeni pe cele cu ceterne, care între timp au evoluat și, în prezent vin, echipe de așa-ziși muncitori care fac diverse diverse lucrări în curțile caselor.

Pe vremuri, ei schimbau ceternele la case și în loc de 5 lei, la sfârșit cereau 20. Acum schimbă acoperișul, vopsesc tot felul prin curte, sapă în grădină, fac orice și cer ca preț 10 lei, dar când au terminat lucrarea, zic 500 de lei.

Dacă sunt întrebați de ce au schimbat suma din înțelegerea inițială, precizează că 10 lei era un metru sau doar o parte din lucrare. O unitate și făcând zece unități, trebuie să fie plătiți de zece ori. Am avut situație în care s-au înțeles să plătească 200 de lei și au plătit 5.000.

După care au venit și au depus plângere împotriva acelor persoane.

De la aceste situații la vânzătorii de tot felul de produse cosmetice, medicale, oale, cuțite și altceva, care probabil în magazin sunt 100 de lei și ei dau 1200- 1500 care cât pot să fie păcăliți, și cam aici ar fi persoanele în vârstă.

În schimb, la înșelăciunile în mediul online, în general sunt persoanele tinere, o bună parte dintre ele instruite, cu studii superioare, dar oarecum gândind că toată lumea este de bună credință, la fel cum sunt ele. Studiile criminologice spun că în România unu la sută din populație o reprezintă infractorii. În general, acel unu la sută din populație comite infracțiuni, își ispășește pedeapsa, iese din penitenciar și continuă să facă același lucru, pentru că doar asta face și asta este calea ușoară de a-și câștiga traiul.

Nu poate să meargă la serviciu să lucreze și să vină cu 1500 de lei acasă după o lună, când poate să câștige 3.000 de lei într-o zi sau în două ore. Acesta este modul lor de a trăi.

Consider că este o diferență între persoanele în vârstă care, într-adevăr, cad victime unor înșelăciuni clasice, și persoanele mai tinere, în bună parte instruite, care cad victimă înșelăciunilor în mediul online.

Rep: Care este răspunsul, reacția cetățenilor din cartier vizavi de activitatea polițiștilor Secției 5?

A.S: Aș începe cu partea frumoasă și aș spune că, recent, am primit o scrisoare de mulțumire de la o doamnă care mulțumește Secției 5 și unui polițist în particular, pentru că a reușit foarte repede să prindă autorul unui furt. Am mai avut asemenea scrisori de mulțumire.

În general, acolo unde avem rezultatele bune, majoritatea oamenilor ne mulțumesc.

Sunt și persoane care în mod corect, apreciază că asta este atribuția poliției.

Sunt și persoane care revin de mai multe ori la solicitări de pe care le-au făcut și care, din diverse motive, unele care țin de noi, unele care nu țin de noi, sunt nemulțumite de serviciul prestat și sigur că revin  cu aceeași problemă.

Rep:  Cum țineți legătura cu cetățenii, cu asociațiile de proprietari?

A.S: Cu asociațiile de proprietari, cu cetățenii, legătura se ține, în general, prin colegii noștri polițiști de proximitate. În perioada anterioară pandemiei, polițiștii de proximitate participau la ședințele asociațiilor de proprietari și primeau în mod direct problemele cu care se confruntau cetățenii.

Aveam întâlniri periodice la secție cu reprezentanții asociațiilor, cu președinți de bloc, cu asociații de locatari, cu administratori sau pur și simplu cu cetățeni, unii dintre ei dorind să participe, să ne aducă la cunoștință diverse cazuri. Ne ajutau in activitățile noastre, distribuiau tot felul de pliante pe care le dădeam noi să le transmită vecinilor lor locatari.

Pe perioada pandemiei, am redus această întâlnire față în față și am avut o perioadă în care dădeam telefoane, periodic, tot prin colegii de proximitate și îi întrebam dacă au probleme.

În prezent este așa un hibrid, în care vorbim și la telefon, îi și vizităm pe unii și, în funcție de problematica cu care pe care o întâmpinăm, alocăm mai multe sau mai puține resurse.

Sunt zone pe care le vizităm mai des, atât prin polițiștii de proximitate, cât și prin celelalte compartimente pe care le avem – siguranță publică și patrulare care patrulează mai des pe acolo, punctual, unde sunt situații. Preventiv, pe analizele pe care le facem, cât și post-factum, intervenim cu forțe mai multe sau mai puține, în funcție de ce avem pe raza de competență.

Colegii noștri de proximitate, în afară de activitățile în rândul populației, la asociații, au multe activități în unitățile de învățământ unde fac activități preventive și rezultatele se văd.

Participă la ore de dirigenție, fac tot felul de activități împreună cu copiii, cu elevii mai mici și mai mari, iar acestea au efect și nu se ajunge la comiterea de fapte antisociale.

Am avut doar cazuri mărunte, de ceartă între elevi.

De exemplu, a fost sesizată o infracțiune gravă de către de către un elev din clasele primare 1-4. Am mers personal la școală, iar copilul mi-a zis că s-a certat cu un coleg, dar sesizarea era mult mai gravă deci  ei nu realizează ce se întâmplă.

Cine este Augustin Sălăjan

Șeful Secției 5 Poliție este absolvent al Academiei de Poliție, promoția 1999, având 23 de ani de activitate în poliție.

În prima parte a carierei a lucrat ca și ofițer de poliție la Biroul Rutier din cadrul Poliției Cluj-Napoca, după care a ajuns la Judiciar, iar din 2006, în urma unui concurs, a ajuns cel mai tânăr adjunct șef de secție, la 29 de ani.

Din august 2017 este șef de secție la Secția 5 Poliție.

Ca și studii, după Academia de Poliție, a făcut studii postuniversitare și 3 de masterate, unul la Academia de Poliție – Criminalistică, și două la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a UBB – Management public, respectiv  la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) – Managementul resurselor umane.

Nu are de gând să se pensioneze din Poliție, deoarece îi place ceea ce face.

Date de contact ale Secției 5 Poliție

Secția 5 Poliție are sediul pe strada Donath nr. 144, lângă clădirea Radio și TVR Cluj.

Telefon/ fax: 0264-582777

Adresă de email: sectia5.grigorescu@cj.politiaromana.ro