EVENIMENT
INTERVIU/ FOTO Viața prin ochii unui nevăzător, student la Cluj: ”Orice nevăzător sau slab văzător care are idee pe ce lume trăiește, ar trebui să-și ia viața-n mâini și să înceapă să se dezvolte”
Jozsef Hăinală este un tânăr de 24 de ani, student al Facultații de Științe Politice Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism din Cluj-Napoca. Apropiații îi spun Ioțo, și se bazează pe el atunci când au nevoie de ajutor cu depanarea calculatoarelor, dar și atunci când au nevoie de un om care să îi asculte.
Pasionat de tehnologie
Ioțo se consideră un om timid și mai ales pasionat de ceea ce face, atribut care l-a ajutat să ducă la bun sfârșit tot ceea ce și-a propus, după cum povestește chiar el.
Lucrează ca tipograf, însă ceea ce îi aduce cea mai multă bucurie e pasiunea lui pentru radio și producție audio, dar și interesul de a ține pasul cu evoluția tehnologiei.
În spatele ambiției, o dizabilitate purtată zilnic pe umeri
La prima vedere, ai crede că Jozsef este un tânăr ca oricare altul, ambițios și pasionat, însă în spatele acestor calități se află un om care își poartă zilnic pe umeri deficiența de vedere, care îl face să depună de câteva ori mai mult efort decât un om fără dizabilități, pentru a-și putea trăi pasiunile, sau pur și simplu pentru a duce la capăt activitățile de zi cu zi.
Jozsef a acceptat să ofere un interviu pentru Cluj24.ro, povestind cum se vede viața prin ochii unei persoane cu deficiențe de vedere.
„Retina mi-a fost afectată complet la un ochi, iar la celelalt, pot să spun că atârnă”
„Deficiența mea de vedere este cauzată de neglijența medicilor care nu mi-au protejat ochii corespunzător în momentul în care m-au băgat în incubator.
Totodată, m-au ținut mai mult decât trebuia în acel loc, așa că retina mi-a fost afectată complet la un ochi, iar la celelalt, pot să spun că atârnă”, povestește Jozsef.
Cu toate acestea, a reușit să își construiască propria viață în așa fel încât să se simtă un om „normal”, urmând cursurile Liceului Special pentru Deficienți de Vedere din Cluj-Napoca, și ulterior hotărând că își dorește să își continue studiile în cadrul unei facultăți în care învață oameni fără deficiențe.
Așa a ajuns să fie student la jurnalism.
Adaptarea în mediul universitar, o provocare grea
„Jurnalismul este o meserie care îți deschide ochii. Odată ce ești mai informat, ești mult mai greu de prostit, iar oamenii trebuie să fie conștienți de treaba asta.
Pasiunea pentru radio și tot ce ține de producție audio m-a făcut să aleg această facultate.
Plecând dintr-un mediu mai protectiv, așa cum este liceul unde am fost, tranziția la facultate a fost una dură. Neștiind cum să mă comport sau să interacționez cu lumea, i-am lăsat pe cei care erau curioși să facă primul pas”, spune Ioțo.
Cine spune că dizabilitatea nu-l afectează, minte!
Rep.: Jozsef, care este povestea ta?
J.H.: Am crescut la țară. Legat de familie nu aș spune foarte multe. Din cauza problemei de vedere nu am putut să fiu exploatat cu munca fizică.
Astfel, pe măsură ce am crescut, am observat că relația noastră devine cam instabilă, așa că am ales să mă mențin la distanță, ca să nu aibă prea mult control asupra mea. Așa am început să mă dezvolt la Cluj, loc unde am trecut prin toate, cu bune și cu rele.
Locuiesc singur, iar asta îmi dă oportunitatea de a-mi dezvolta abilitățile. Cine spune că dizabilitatea nu-l afectează, minte!
Ne deranjează într-o măsură sau alta, în funcție de situație, dar ne obișnuim. Cel mai mult îmi limitează independența, fiind nevoit să mă bazez prea mult pe tehnologie sau pe unele persoane.
Tocmai de asta, consider că orice nevăzător sau slab văzător care are idee pe ce lume trăiește, ar trebui să-și ia viața-n mâini și să înceapă să se dezvolte.
”Îmi iau multe puncte de reper pentru orientare”
Rep.: Cum te descurci în viața de zi cu zi?
J.H.: Legat de vedere, pot să spun că nu văd detalii, unele nici de aproape. Îmi iau foarte multe puncte de reper ca să mă orientez, îmi accesibilizez obiectele pe care le folosesc în viața de zi cu zi, preferând ca acestea să fie cât mai intuitive.
Aș putea să dau exemplul mașinii de spălat, pe care o pot programa de pe smartphone din aplicație, datorită softurilor de accesibilitate de pe dispozitiv. Evident, mai există și varianta clasică de a învăța mecanic toate funcțiile oricărui aparat pe care îl folosesc, dar e mai greu.
Rep.: E greu să faci o facultate în aceste condiții?
J.H,: Adevărul dur este că dacă ești nevăzător și vrei la facultate, trebuie să fii avansat în utilizarea mijloacelor tehnologice, să ții pasul cu tot ce apare nou în domeniul screen readerelor, al softurilor și să ai abilități de orientare superioare, pentru a te deplasa în clădirile facultății.
„Este de prost gust să ceri ajutorul colegilor și profesorilor”
Nimeni n-o să stea după tine zi de zi să te care dintr-o parte în alta, este de prost gust să ceri întruna ajutorul colegilor sau al profesorilor când ceva nu merge cum ar trebui, așa că trebuie să ai și un plan B pe care să-l pui în aplicare din mers.
Cele 3 obiecte pe care mă bazez în totalitate sunt telefonul, bastonul alb cu care pot să intru oriunde și să nu fiu oprit, și laptop-ul.
Tot ceea ce înseamnă studiu se desfășoară în format electronic. Am cărți de citit pentru facultate și unele nu sunt disponibile în format electronic.
Așa că trebuie să le scanez, proces care durează în medie 2-3 ore, în funcție de mărimea cărții. După acest proces, cu ajutorul unui screen reader care enunță textul de pe ecran, pot parcurge conținutul scanat. Aceste softuri nu stau pe loc, ele evoluează, iar eu trebuie să țin pasul cu ele pentru a mă descurca.
„Facultatea ar trebui să scaneze toata biblioteca”
Rep.; Ce crezi că îi lipsește școlii în a-ți oferi condițiile necesare pentru a putea studia?
J.H.: Bună întrebare! Dacă în facultate n-aș fi dat peste câteva persoane minunate, aș fi avut motive să mă plâng că nu am materiale accesibilizate la timp.
Au fost câțiva profesori care s-au oferit să-mi dea suportul de curs în format electronic, lucru pentru care le sunt recunoscător.
Părerea mea este că facultatea ar trebui să scaneze toată biblioteca, mai ales acum că suntem cu școala online.
Toți studenții ar trebui să aibă acces la resursele acesteia, fără să stea la coadă la bibliotecă.
Mentalitatea profesorilor mei m-a surprins într-un mod foarte plăcut, însă am prieteni nevăzători care sunt la alte facultăți, iar ceea ce îmi povestesc mă face să mă simt norocos cu facultatea mea.
„Integrarea unei persoane cu dizabilități s-ar putea să aibă beneficii în ambele tabere”
Rep.: Ce ți-ar plăcea să schimbi la oamenii care te înconjoară atât la facultate, cât și in viața de zi cu zi?
J.H.: Oamenii nu-i poți schimba sub nicio formă. Este alegerea lor dacă te bagă în seamă sau nu, însă ar trebui să înțeleagă că integrarea în societate a unei persoane cu dizabilități s-ar putea să aducă într-un final beneficii ambelor tabere.
Lipsa unei șanse de muncă a persoanelor cu dizabiliăți
În privința angajatorilor, aceștia ar trebui să ofere șanse unei persoane cu dizabilități care are niște studii superioare.
Cunosc pe cineva care a terminat facultatea cu 10 și încă n-are loc de muncă, persoana respectivă fiind refuzată de fiecare dată când și-a depus CV-ul, din cauza faptului că nu vede.
„Rușinea te face să te blochezi”
Rep.: Care a fost cel mai greu moment din facultate și cum ai reușit să îl depășești?
J.H.: Momentul cel mai greu este când o dai în bară, iar rușinea te face să te blochezi. Consider că cel mai bine e ca în acele momente să faci o pauză, să te aduni, apoi să reiei facultatea.
Din câte am observat, în familiile unde există un nevăzător, acesta este crescut cu ideea că nu ar trebui să se facă de râs, că n-are voie să greșească, să nu-i facă pe părinți să se simtă stânjeniți că au un copil cu dizabilități.
Am cunoscut persoane care mi-au spus astfel de lucruri, care de altfel, s-au întâmplat și în cazul meu.
Am avut momente când mă simțeam ciudat din cauza dizabilității și la facultate, nu mă simțeam de-al locului.
Mi-am dat seama, însă, că atitudinea contează cel mai mult dacă vrei să meargă lucrurile bine.
„Unii nu pot concepe ideea de dezabilitate”
Rep.: Cum te-au tratat profesorii și colegii în cadrul facultății, raportat la deficiența ta de vedere?
J.H.: Unii dintre profesori m-au făcut să mă simt integrat, fără să mă gândesc la dizabilitate. Au știut să facă lucrurile astfel încât să mă simt foarte bine, ba mai mult, m-au implicat în diverse activități, lucru pe care l-am apreciat.
În privința studenților, am învățat că multe nu le poți cere. Unii nu pot concepe ideea de dizabilitate, așa că de cele mai multe ori, cu puține excepții, aleg să se ferească.
Am observat că cei mai empatici sunt dispuși să stea cu tine de vorbă, să vadă omul dincolo de dizabilitate, eventual să lege o prietenie.
Am avut tentative de a mă integra în diverse grupuri, dar văzând atmosfera, n-am mai insistat.
Rep.: Într-o notă mai pozitivă, povestește-ne puțin despre pasiunea ta pentru radio și tehnologie.
J.H.: Pasiunea pentru tehnologie o am de mic. Pe vremea când verișorii mei erau pe afară și aveau jocurile lor pe care eu nu le înțelegeam, am descoperit radioul de care mă atașasem foarte mult.
Pentru mine, cea mai frumoasă jucărie nu era o mașinuță cu telecomandă sau un avion, ci un radio mic pe care îl puteam lua după mine oricând, oriunde.
Desenele animate mi s-au părut niște prostii, așa că tot la radio mă întorceam.
„A ști este întotdeauna un avantaj”
Pe măsură ce am crescut, am descoperit tehnologiile cu procesor, dispozitive care astăzi mă ajută în cea mai mare parte să-mi fac treaba.
Legat de realizarea montajului video și audio, fiecare pas trebuie plănuit, dacă vreau să iasă ceva ok. În unele situații, mai găsesc câte-un colaborator care îmi mai dă o mână de ajutor, uneori contracost.
Nu pot să spun că e cea mai mare pasiune a mea, dar știu cum se face. A ști este întotdeauna un avantaj!
„Trebuie să avem mai mult curaj, ca persoane cu dizabilități”
Rep.: Ce mesaj ai vrea să transmiți tuturor persoanelor cu anumite dizabilități din România, dar și oamenilor cu care voi conviețuiți?
J.H.: Este greu cu transmiterea mesajelor de tip speach-uri încurajatoare, suntem cu toții sătui până peste cap!
Ideea este că trebuie să avem mai mult curaj și să ne unim, ca vocea noastră să se facă auzită atunci când avem o problemă, când suntem, poate, discriminați.
Și dacă avem un vis, să încercăm să-l îndeplinim cu ajutorul propriilor forțe, fără să cerșim atenție sau finanțări pentru diferite „mofturi”.
În privința voastră, cei cu care trăim sub același soare: Încercați să vă mai deschideți mintea și să nu plecați de acasă cu prejudecăți în privința noastră.
„Angajatorii care refuză să acorde o șansă celor cu dizabilități ar trebui să fie pedepsiți legal”
Rep.: Ai avea un mesaj și pentru autoritățile din România? Ce crezi că ar putea să facă în plus pentru persoanele cu anumite deficiențe?
J.H.: Autoritățile ar trebui să se ocupe în primul rând de o integrare mai sporită a persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii.
Să-i instruiască pe angajatori cum să se raporteze la diferitele dizabilități, iar angajatorii care refuză să angajeze o persoană cu studii superioare din cauza dizabilității, fără a i se acorda măcar o șansă de a demonstra ce poate, să fie pedepsiți legal.
„Am avut și gânduri de a fi supărat pe viață”
În final, am mai simțit nevoia de a-l întreba pe Ioțo dacă în ciuda optimismului și a forței de care dă dovadă în fiecare zi, are totuși momente în care este supărat pe viață.
„Am avut și gânduri de genul, să fiu supărat pe viață, dar întotdeauna am încercat să îmi găsesc un refugiu ca să uit de respectivul gând și de motivele care m-au întristat, mai ales în momentele în care nu reușeam să găsesc răspuns la întrebările mele”, a răspuns Ioțo, cu aceeași forță care ne este lecție de viață.
Un nevăzător care privește viața cu optimism
Așadar, cum reușește oare un om cu probleme de vedere să vadă viața cu mai mult optimism și determinare decât cei cu o viață normală?
Rămâne doar să ne întrebăm fiecare dintre noi acest lucru, odată ce am cunoscut povestea omului pentru care singura dezamăgire este reprezentată de lipsa capacității lui de a-i putea privi în ochi pe oamenii din jurul său, pentru a-i putea înțelege mai bine, după cum povestește chiar el.
Narcisa Corina Bud
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
FOTO. Emil Boc și soția sa au petrecut la Wonderland Cluj, în noaptea dintre ani. Petrecere tematică și concert cu Ștefan Bănică
Primarul Emil Boc și soția sa, Oana Boc, au fost în centrul atenției la petrecerea exclusivistă de Revelion organizată la Wonderland Cluj Resort, unde spectacolul memorabil al lui Ștefan Bănică Jr. a încins atmosfera până târziu în noapte.
Wonderland Cluj Resort a fost epicentrul eleganței și distracției în noaptea dintre ani, când a avut loc cea de-a 21-a ediție a evenimentului WonderRev, o petrecere în stilul „Marele Gatsby”. Evenimentul a adunat personalități din Cluj, printre care primarul Emil Boc și soția sa, Oana Boc, care au atras privirile tuturor prin prezența lor elegantă și rafinată.
Petrecere tematică în stilul „Marele Gatsby”
Tema serii, un mix spectaculos între „Marele Gatsby” și „Pyjama Party”, a fost adoptată cu entuziasm de participanți. Atmosfera a fost dominată de glamour, iar ținutele invitaților au reflectat perfect eleganța anilor ’20.
Sala Grande Vista, decorată ca un platou cinematografic, a fost transformată într-un loc de poveste, oferind cadrul ideal pentru celebrarea intrării în noul an.
Concert Ștefan Bănică Jr., la intrarea în anul nou
Seara a fost deschisă de Ștefan Bănică, care a electrizat atmosfera cu un spectacol live de excepție. Renumitul artist a oferit un show plin de energie, emoție și ritmuri antrenante, ridicând sala în picioare. Alături de el, Lavinia Pîrva a adus o explozie de bucurie pe ritmuri balcanice și muzică de petrecere, captând inimile tuturor celor prezenți.
Programul artistic a inclus nu doar concerte, ci și momente spectaculoase de acrobație internațională, dansuri tradiționale și moderne, urători autentici și prestații ale unor DJ celebri precum Geo Da Silva, Gyo Gee și Arthur Van Zedler. Totul a culminat cu un spectaculos foc de artificii care a marcat trecerea în anul 2025.
Sub magia stilului Gatsby și energia vibrantă a petrecerii, participanții la eveniment au intrat în noul an cu stil, rafinament și bucurie.
CLUJ24 TV
VIDEO Ioan Aurel Pop: În proporție de 99% nu mă interesează o candidatura la Președinție. Dar cine știe ce schimbare poate veni?
Încheiem un an complicat cu evenimente fără precedent în istoria noastră. Iată de ce un dialog cu istoricul și academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, cred că poate aduce puțină lumină asupra întâmplărilor din viața noastră. Cu eleganță și inteligență, profesorul clujean spune lucrurilor pe nume, nu se ferește de afirmații tranșante pe care le argumentează cu erudiție, dar și cu experiența de viața a celui care astăzi, 1 ianuarie 2025 împlinește 70 de ani. Mai jos aveți o parte din gândurile și opiniile invitatului nostru la podcastul ”Contraste” de pe Cluj24. (Florin Danciu)
„Eu am spus de mult că politica mare nu mă interesează fiindcă au trecut anii, pe deoparte și, dacă voiam să fac politică, intram în anii 90, când am fost invitat și când aveam 30 ceva de ani. Am fost invitat de foarte mulți atunci, de la cei care erau la putere gruparea asta lui Ion Iliescu, până la Ion Rațiu și Câmpeanu. Am avut discuții cu Sergiu Cunescu, care era un social-democrat vechi, am avut discuții cu cineva din anturajul unui mare om, pe care eu-l respect și acum, adică îi respect memoria, Corneliu Coposu, și am refuzat să fac politică.”
„Nu cred că poate fi pentru mine o calitate mai bună decât cea de președinte al Academiei și, repet, și cea de rector. Ele m-au iluminat, m-au condus pe o lume intelectuală cu discuții interesante și din această postură am încercat să fac bine. Acum, cât am reușit, vor aprecia alții pentru că binele e relativ, pe de o parte și, pe de altă parte; totuși depindem de deciziile politicienilor.”
„Am mai spus ca in proporție de 99% ca nu ma interesează o candidatura la Presedintie, dar cine știe ce schimbare poate veni în soarta noastră? Eu am încercat în viață să n-am idei puține și fixe, ci multe și chiar schimbătoare. Un om care nu își schimbă concepțiile, ideile, chiar opiniile și deciziile, cred că e un om pierdut. Noi trebuie să ne schimbăm deciziile după vremuri, dar nu chiar așa, în fiecare zi. Să ne adaptăm vremurililor. În italiană este o vorbă care îmi place foarte mult, aggiornamento, adică acomodare. Dar ar fi foarte puțin probabil să-mi schimb părerea.”
„Am avut o direcție autohtonistă și tradiționalistă în cultura rumânească, mai ales în perioada în care s-a construit statul național și când termenul de naționalist însemna iubitor de națiune, fiți atenți, nu însemna o exagerare, însemna iubirea națiunii pe care o slujești și în mijlocul căreia te-ai născut, o definesc în felul ăsta și Kogălniceanu și Bălcescu.”
Daniel David, un act normal
„Daniel David a făcut un act normal, într-o societate normală, el e un intelectual curajos crescut în altă școală decât a mea. Cu concepția că lumea trebuie evaluata în dinamica sa și trebuie schimbată, iar tradiția trebuie un pic abandonată când e cazul.
Eu mă leg mult mai mult de tradiție, fiindcă pe toți ăștia pe care vi-am înșirat eu, de la Cantemir până la Iorga, îi consider niște oameni excepționali.
Și eu n-aș îndrăzni să le contest concepțiile, pentru că am ajuns la izvoarele pe care le-au studiat ei și mi-am dat seama de ce au avut aceste concepții care s-au potrivit în epocă. Ei, cei din școala nouă progresistă, judecă trecutul după valorile noastre de astăzi.”
Despre Eminescu
“Eminescu, când se leagă de dușmani, cu rare excepții, se referă la inamicii poporului român, care stăpâneau teritorii în care românii erau majoritari, cum erau Basarabia, Bucovina și Transilvania, cu toată salba de provincii care o înconjoară. El se referă la acei străini care ne-au ocupat teritoriile noastre.
Și eu să vin acum, cum a făcut domnul Lucian Boia, să consider că Eminescu e un autohtonist-naționalist care ne-a împins pe căi greșite. Păi da, iertați-mă, Mihai Eminescu incumbă în el, depozitează în el conștiința culturală a acestui popor, cu tot ce a avut. Eminescu a știut și matematică, și fizică, și chimie, și a ajuns la sociologie, teologie.”
„Și atunci vreau să vă întreb: vi se pare normal ca oameni care n-au creație științifică, sau care au creație științifică modestă, sau care n-au scris o poezie în viața lor, nu știu ce e aia rimă, îl critică pe Eminescu?!
Mie mi se pare că dacă vrei să vii și să aduci modificări marilor concepții ale istoriografiei noastre, trebuie să o faci cu deferență, cu respect, și să te gândești dacă tu, prin creația ta, ai îmbogățit ceea ce au lăsat ei sau ai stricat. Prin urmare, eu îi dau dreptate domnului Boia până la un punct. El a vrut să arate ce am avut sub Ceaușescu și ce nu a fost în regulă și trebuia să se oprească acolo!”
„Acestea sunt niște lucruri pe care noi trebuie să le luăm cum au fost în epocile lor. Eu nu pot să-l condamn pe Eminescu dacă legislația îi permitea să rostească cuvinte critice la adresa unui popor.”
„Eu am luat de curiozitate pe poeții mari ai secolului XIX de la Pușkin, trecând prin Petofi Sandor până la Taras Șevcenko să văd ce spun ei despre străini. După mintea noastră de azi, te îngrozești! Credeți-mă, te îngrozești! Pușkin îi înjură pe moldoveni, de exemplu. Petofi Sandor pe slovaci, pe croați, pe valahi.”
„Portugalia astăzi e cât Ungaria și are populația cât Ungaria,9 milioane de locuitori. Uitați-vă câtă lume vorbește limba portugheză în, nu numai în Brazilia, care e o mare putere astazi, dar și în Africa, în Angola siMozambic se vorbește limba portugheză.”
„Pe vremea aia era moral să te duci să exploatezi pe băștinași.”
Sub masca progresismului
„Da, un șef de stat de astăzi, dacă în istoria celui stat au fost episoade de holocaust, cum e cazul României, trebuie să condamne, să se delimiteze, să arate că ceea ce s-a întâmplat atunci a fost rău. Dar nu să ne considerăm noi, urmașii de azi, vinovați pentru ceea ce au făcut înaintașii!
Ceea ce se petrece azi sub masca progresismului, neomarxismului, este, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, o teorie care a condus omenirea în comuna primitivă. Au ajuns să-i condamne pe George Washington și Benjamin Franklin, pentru că erau proprietari de sclavi, dar atunci așa era legal și moral. Și acum eu vreau să vă spun că odată, dacă o să am răgaz, am să scriu o carte despre sclavii albi din țările negre. Și să vedeți ce istorie interesante sunt, pe care le-am ocolit până acum.”
„Ceaușescu a promovat, se spune, non-valori, ceea ce nu e adevărat decât până la un punct pentru că comuniștii au știut, eu vă dau exemplu, în studenția mea toți studenții care erau primii în an și obțineau după prima sesiune note de 10, erau invitați să intre în partid.”
Scădere a nivelului intelectual al liderilor
„Și-aș zice cu tot riscul de a fi condamnat, mai ales de când a preluat puterea ca președinte Băsescu s-a întâmplat o scădere drastică a nivelului intelectual a liderilor. Și scăzând nivelul liderilor și uitați-vă și la conducătorii partidelor și grupurilor politice, uitați-vă la parlament, la componența guvernelor…”
„Eu am făcut odată un sondaj, așa, după mintea mea, nu neapărat științific în Parlament. Și știți ce mi-a ieșit: două treimi dintre parlamentari nu erau absolvenți ai universităților mari din București, Cluj, Iași și Timișoara. Erau absolvenți de universități private. N-am nimic cu privatele. Unele dintre ele au rezultate foarte bune, să vă spun. Dar nu se poate în fruntea țării să ai, în majoritate covarsitoare, absolventi de la universitati private. Iarăși nu spun care. Nu se poate așa ceva. Acolo trebuie să fie spuma. Or, poporul român a văzut că nu mai e!”
„Românii au ajuns la disperare când au văzut ce fel de parlamentari, ce fel de ministri, ce fel de lideri au în frunte. Și s-a ajuns la acest vot pe care l-au definit antisistem, cunoscătorii. Adică, punem pe oricine numai pe ăștia pe care îi susțin partidele, nu!
Lipsă de încredere
„Probabil că în alegerile astea s-a amestecat puterea asta mare de la răsărit, care ne omoară pe noi de vreo 200 de ani și nu ne lăsă, nu ne dă pace. Dar n-am văzut nici dovezi foarte clare până acum și sunt unii care spun, dar ce faceți cu ele? Sunt secrete de stat?”
„Deci, e o lipsă de încredere reciprocă, între instituții. Și poporul a zis, noi v-o facem acum, votăm cu unul dintre cei mai necunoscuți. Ați băgat de seamă că omul ăsta n-a prea apărut pe la televizor?”
„Părerea mea este că acest vot antisistem a funcționat. Unii, nu știu câți, că n-am făcut sondaje, l-au votat fără să-l cunoască, fără să știe dacă are un program. Numai fiindcă îl chema Calin Georgescu și au văzut o fața de om, li s-a părut că e un om serios, care vorbește puțin, dar are o privire fixa așa, care uneori pe mine mă înfioară, mă înfiorează! Mă gândesc, Doamne fereste să aibă ăsta putere, dar asta e părerea mea.”
Meserie de om politic
„Mă întâlnesc cu unii tineri din parlament și îi întreb ce meserie aveți. Om politic, îmi răspund. Zic Doamne, asta nu e o meserie? Examenul cel mai important e votul popular. Eu recunosc acest lucru. Dar să te duci în Parlamentul României, să n-ai habar de parcursul unei legi. Să nu știi ce e aia ordonanță de urgență. Trebuie să te pregătești un pic înainte de a intra acolo, chiar dacă n-ai studii.”
“Școala Ardeleana ne-a învățat că dacă noi ne tragem de la Roma, acolo trebuie să privim, nu spre Roma asta decăzută care era Bizanțul.”
„Și tot procesul ăsta de recâștigare a Transilvaniei după 1944, care a condus la discuții și discuțiile au fost alimentate de ambele părți, și de Ungaria, și de România, cu material documentar. Ce-i Transilvania, ce populație are, care sunt proporțiile procentuale, ce-i pe granița de Vest, și de astea. Toate astea din partea română au fost furnizate de la Cluj, de către Centrul de Studii și Cercetări privind Transilvania, care a fost făcut ca un organism de cercetare, dar cu scop precis. Să dovedească Europei drepturile noastre istorice și nu numai istorice. Cineva a gândit lucrul ăsta.”
Vina lui Antonescu
„La 23 august Antonescu a fost mare pentru că el a zis, eu nu mă opun. Deci soarta țării e în mâinile voastre, eu sunt militar însă și am un cuvânt dat. Și ca militar eu nu pot să fac chestia asta, dar o faceți voi dacă e bună pentru țară. Deci am plecat de la conducere.
Am avut niște lideri, oameni de stat. Repet, cu toate greșelile, Antonescu nu poate fi absolvit de vina lui de vina istorică legată de evrei și de discriminare și de holocaust și de câte altele. Nu poate fi absolvit. Dar eu nu-s de acord să-l judecăm pe un om numai după greșeli.”
Orban, o pacoste pentru români
„In anii ăștia Victor Orban a fost un lider bun pentru Ungaria și pentru unguri, dar pentru noi, românii, a fost și este o pacoste, pentru că are un soi de naționalism expansiv, el vede Ungaria cum era pe vremea Coroanei Sfântului Ștefan, care sunt realități valabile acum 500 de ani, sau mai mult!
Tările care s-au desprins din Ungaria și asta nu înțelege nici el, nici o anumită categorie de intelectuali maghiari pe care eu îi cunosc, îi respect, le vorbesc limba, prin tragedia Trianonului cum zic ei, ei spun tragedia Trianon dar pentru mine a fost o fericire, pentru ei a fost o tragedie, țările care s-au desprins nici una, nici Slovacia nici Croația, nici Transilvania, le iau numai pe cele mari, n-aveau majorități ungurești și n-au avut niciodată, asta nu pot ei să înțeleagă! Ce e ăla principiul autodeterminării naționale și de ce a trebuit să apară un Woodrow Wilson care să încurajeze popoarele astea!”
Meteorologii au emis o avertizare meteo cod galben de ceață, valabilă miercuri dimineață, în mai multe localități din județul Cluj. Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență.
O avertizare meteo de ceață densă și chiciură a fost emisă miercuri dimineață și este în vigoare până la ora 11. Sunt vizate mai multe localități din județul Cluj: Turda, Câmpia Turzii, Huedin, Poieni, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Luna, Căpușu Mare, Mociu, Călărași, Mănăstireni, Suatu, Sâncraiu, Izvoru Crișului, Săndulești, Ploscoș.
În intervalul menționat se vor semnal, local, ceață ce determină vizibilitate redusă sub 200 m și izolat sub 50 m ce va favoriza formarea ghețușului sau chiciurei.
Ceață pe drumurile din țară
Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române a informat, miercuri dimineață, că ceața reduce vizibilitatea în trafic sub 200 metri și izolat sub 50 metri pe mai multe drumuri din județele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea, precum și în mun. București. În funcție de condițiile locale, se poate forma polei.
Tot în condiții de ceață se circulă și pe autostrăzile A1 București-Pitești, A2 București-Constanța, A3 București-Brașov și A0 Centura București, vizibilitatea fiind redusă pe anumite segmente de drum chiar sub 50 de metri. Carosabilul este preponderent uscat, iar valorile de trafic sunt reduse.
Pe celelalte artere rutiere principale, respectiv DN 1 Ploiești-Brașov și DN 7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu, se circulă pe un carosabil parțial umed, cu valori de trafic scăzute.
Ioan Aurel Pop, istoric, profesor universitar, fost rector al universității Babeș-Bolyai și actualul președinte al Academiei Române, împlinește astăzi 70 de ani.
Ioan Aurel Pop a fost distins, în anul 2010, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler din partea Președintelui României și cu
Ordinul de Onoare din partea Președintelui Republicii Moldova.
Istoricul clujean Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, împlinește 70 de ani
Ioan Aurel Pop s-a născut la 1 ianuarie 1955 la Sântioana, comuna Țaga, județul Cluj.
Este istoric, profesor universitar din anul 1996 și a condus Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca între anii 2012-2020. În anul 2001a fost ales membru corespondent al Academiei Române. La vârsta de 46 de ani, el a fost cel mai tânăr membru al acestui for. În anul 2010, Ioan Aurel Pop devine membru titular, apoi, în 2018, devine președinte al Academiei Române.
A absolvit cursurile UBB Cluj
Ioan Aurel Pop a făcut școala generală și liceul la Brașov. Între 1975 și 1979 academicianul a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a UBB Cluj, specializarea Istorie Medievală. Aici a urmat și cursurile doctorale.
Opera sa este axată pe cercetarea istoriei medievale a românilor și a Europei Centrale și de Sud-Est, respectiv instituțiile medievale românești, formațiuni politice româno-slave din Transilvania, raporturile românilor din Transilvania cu spațiul românesc extracarpatic, influența bizantină asupra românilor, raporturile Transilvaniei cu Europa Centrală și Occidentală, dar și structura etnică și confesională a Transilvaniei.
Ioan Aurel Pop a publicat peste 500 de studii și articole, dar și peste 70 de cărți, proprii și în colaborare.
Acestea au apărut și în străinătate, în țări ca Albania, Argentina, Austria, Cehia, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii sau Ungaria.
Ioan Aurel Pop a primit și premiul George Barițiu al Academiei Române pentru lucrarea „Instituții medievale românești”, în 1991, dar și Medalia Crucea Transilvană, cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Clujului, în 2014 și a fost numit Comandor al Ordinului Militar de România în același an. În 2015 este distins cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler. El deține și Ordinul „Coroana României” în grad de Comandor.
Sursa: Wikipedia