Connect with us

EVENIMENT

INTERVIU EXCLUSIV/ Andreea Roșca: „Succesul este strâns legat de hate. Dacă atragi reacții, contezi”

Publicat


Andreea Roșca a absolvit Facultatea de Drept ”Dimitrie Cantemir”din Cluj-Napoca în anul 2017. A ales această specializare pentru a-și asigura, spune ea, un statut social mai aparte cu toate că nu era visul ei să facă Dreptul. În prezent, Andreea este business developer la o casă de expediții, fiind domeniul cu care ea rezonează cel mai bine.

Pe lângă serviciu, aceasta se ocupă și de Instagram unde are un cont cu aproape 35.000 de urmăritori, fiind o altă posibilă sursă de venit. Se știe faptul că persoanele cu mulți urmăritori pe rețelele de socializare (influenceri) reușesc să genereze venituri frumoase.

În cele ce urmează, vă prezentăm un interviu cu Andreea Roșca în care vorbește despre ce înseamnă să te expui pe social media și cum trebuie să reacționezi în fața hate-ului primit din partea urmăritorilor.

„Facultatea a fost o provocare, dar și un pas important cu multiple opțiuni”

Reporter: Poate multă lume nu știe, dar ai terminat Facultatea de Drept. De unde pasiunea pentru Drept și de ce ai ales această facultate?

Andreea: Pot afirma că hotărârea de a urma Facultatea de Drept nu a fost un vis din copilărie. În momentul în care am ales acest drum, îmi doream să îmi asigur un statut social mai aparte. Facultatea a fost o provocare, dar și un pas important cu multiple opțiuni care m-au ajutat să mă definesc că om.

Reporter: Din câte știu eu, nu profesezi în domeniu. Te gândești pe viitor sa lucrezi în domeniul facultății terminate?

Andreea: În acest moment, viața mi-a oferit alte oportunități care coincid cu stilul meu de viață. Domeniu juridic rămâne însă o opțiune pe care poate am să o iau în calcul la momentul potrivit.

Reporter: Ce face Andreea acum?

Andreea: În prezent sunt ,,business developer” la o casă de expediții și pot spune că domeniul în care activez, respectiv cel al transporturilor, este unul complex și dinamic cu care eu rezonez foarte bine. De asemenea, social-media este un factor important în viață mea.

„Important este să fii tu însuți”

Reporter: Ai peste 30.000 de urmăritori pe Instagram. Cât timp ți-a luat să ajungi la această sumă?

Andreea: Am început să fiu mai prezentă și să postez mai des pe Instagram la începutul lunii aprilie.

 

Reporter: Foarte multă lume nu este familiarizată cu rețelele de socializare. Instagramul, spre exemplu, poate să fie o sursă foarte bună de venit. Cât câștigă o persoană cu 30.000 de urmăritori?

Andreea: Da, Instagram-ul poate să genereze surse importante de venit dacă ești constant și alegi o anumită tematică a paginii tale. Indiferent că e vorba de modă, sport, artă sau orice îți place ție să faci, trebuie să te asiguri că postările tale ies în evidență pentru a atrage parteneriate de colaborare. Important este să fii tu însuți și cu siguranță rezultatele vor apărea mai devreme sau mai târziu.

„Eu îmi asum postările pe care le fac”

Reporter: Am văzut că, cel puțin în România, o parte din populație judecă fetele de pe Instagram care postează poze mai incitante fără ca măcar să le cunoască. De ce crezi că se întâmplă acest lucru?

Andreea: Fiecare persoană e liberă să gândească și să se exprime așa cum își dorește. Eu îmi asum postările pe care le fac, iar faptul că am unele poze în costum de baie când sunt la piscină sau la mare în vacanță, nu mi se par niște ipostaze atât de incitante, e totuși ceva destul de comun.

Reporter: Ce faci tu pe Instagram se poate încadra în categoria job. Formator de opinie sau, denumirea originală de influencer, este considerat unul dintre cele mai căutate joburi în anul 2020. Cu toate acestea, persoanele ca tine primesc foarte multă ură prin comentarii. De ce?

Andreea: Problema aceasta a hate-ului parcă a devenit accesoriul de bază al vieții online, iar tot ce vor unii, probabil, este să te facă să te simți prost și să iți scadă curajul de a fi tu însuți.

„Sunt de părere că hate-ul online este inevitabil”

Reporter: Sunt convins că Andreea din realitate este diferită de Andreea de pe Instagram. Ce crezi despre cei care comentează urât despre tine fără ca măcar să te cunoască personal?

Andreea: Sunt de părere că hate-ul online este inevitabil și nu poți mulțumi pe toată lumea. Nu las să mă afecteze aceste comentarii, ba mai mult, consider acest lucru de multe ori chiar amuzant pentru că tocmai acest „hate’’ naște cu siguranță și multe glume „bune”.

Reporter: Ce face Andreea în timpul liber?

Andreea: Sunt o persoana activă. Îmi place adrenalina, iar pe lângă tenis și alergare, pe care le fac aproape zilnic, încerc să experimentez activități noi pe care le recomand curajosilor.

Reporter: Am observat un fenomen extrem de interesant pe social media. Bărbații pun etichete fetelor care postează poze în ipostaze incitante, dar ar da orice să vorbească cu ele. De ce crezi că se întâmplă asta?

Andreea: Bărbații sunt un fenomen interesant și destul de greu de deslușit.

„Pentru fiecare hater cu siguranță există și 2-3 persoane care laudă ideea”

Reporter: Cum ar trebui să managerieze cineva hate-ul care apare prin comentarii sau mesaje?

Andreea:  Succesul nu vine în lipsa hate-ului, de fapt e strâns legat de el. Dacă lumea nu comentează nimic, atunci poate trebuie să îți faci probleme. Faptul că atragi și prin acest lucru înseamnă că e genul de idee care stârnește reacții, iar pentru fiecare hater cu siguranță există și 2-3 persoane care laudă ideea.

Reporter: În final, vreau să te rog să le transmiți un mesaj celor care consideră o anomalie faptul că nu porți sutien.

Andreea: Lumea în care trăim este într-o continuă schimbare și întotdeauna vor exista tabere pro și contra. Din păcate societatea ne învață să punem etichete la ceea ce se întâmplă în jurul nostru și nu la ce se întâmplă cu noi înșine. Îmi doresc ca educația pe care o oferim celor care ne urmează să ne schimbe în așa manieră încât să îi influențăm pozitiv și pe cei din jurul nostru.

 

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


EVENIMENT

Articolul 69. Și persoanele arestate preventiv vor beneficia de vizite intime, nu doar cei condamnați

Publicat

Ministerul Justiției are în dezbatere publică un proiect de modificare a Codului Penal, iar una dintre propuneri acordă atenție vizitelor intime. Acestea vor putea să fie făcute și persoanelor reținute preventiv, nu doar celor condamnate.

Coincidență sau nu, este vorba despre articolul 69.

  1. La articolul 69, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Pot beneficia de vizită intimă persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

  1. a) sunt condamnate definitiv și sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate, respectiv sunt arestate preventiv în cursul judecății;
  2. b) există o relație de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relație de parteneriat similară relațiilor stabilite între soți;
  3. c) nu au beneficiat de permisiunea de ieșire din penitenciar în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, în cazul persoanelor condamnate;
  4. d) nu au fost sancționate disciplinar pe o perioadă de 6 luni, anterioară solicitării vizitei intime, sau sancțiunea a fost ridicată în cazul persoanelor condamnate, iar în cazul persoanelor arestate preventiv în cursul judecății în ultimele 30 de zile anterioare solicitării;
  5. e) participă activ la activități și programe educaționale, de asistență psihologică și asistență socială ori la muncă.”

  1. La articolul 69, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41), cu următorul cuprins:

„(41) În cazul în care între momentul aprobării cererii și cel al acordării dreptului deținutul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de alin. (1), vizita intimă nu se acordă.”

 

  1. După articolul 112 se introduce un nou articol, articolul 1121, cu următorul cuprins:

 

„Art. 1121. Vizita intimă în cazul persoanelor reținute sau arestate preventiv aflate în centrele de reținere și arestare preventivă (1) Pot beneficia de vizită intimă persoanele arestate preventiv în cursul urmăririi penale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) există o relație de căsătorie, dovedită prin copie legalizată a certificatului de căsătorie sau, după caz, o relație de parteneriat similară relațiilor stabilite între soți;

b) există acordul procurorului care efectuează urmărirea penală sau supraveghează efectuarea urmăririi penale;

c) au trecut cel puțin 60 de zile din momentul punerii în executare a măsurii preventive privative de libertate sau al primirii în centru;

d) nu au fost sancționate disciplinar pe o perioadă de 60 de zile anterioară solicitării vizitei intime sau sancțiunea a fost ridicată;

e) participă activ la activități de muncă neremunerată.

(2) Dispozițiile art. 69 alin. (2) – (5) se aplică în mod corespunzător.”

 

Citește mai departe

EVENIMENT

CFR Cluj se califică în turul 3 preliminar din Champions League, după victoria împotriva lui Lincoln Red Imps

Publicat

CFR Cluj merge mai departe după victoria de acasă împotriva celor de la Lincoln Red Imps (scor 2-0) și se califică în turul 3 preliminar al Champions League. La Gibraltar, CFR Cluj s-a impus cu 2-1.

Clujenii au deschis scorul în minutul 18. Susic a centrat pentru Sigurjonsson, care i-a trimis balonul lui Cestor, iar acesta a înscris.

Până la pauză, CFR Cluj și-a menținut acest avantaj.

În minutul 58, Sigurjonsson a înscris pentru gazde cu un șut din lovitură liberă, de la peste 25 de metri.

CFR va juca în următoarea fază cu învingătoarea dintre Young Boys Berna și Slovan Bratislava (0-0 în tur).

Citește mai departe

EVENIMENT

AMINTIRI ÎN UNIFORMĂ ALBASTRĂ/ Cazul bărbatului din Gruia aterizat cu fața în asfalt. Le-a spus sectoriștilor că a fost bătut

Publicat

De

Fostul purtător de cuvânt al IPJ Cluj, Traian Morar, s-a pensionat anul trecut, dar a rămas aproape de presă. Prin intermediul Cluj24, acesta rememorează fapte și întâmplări din timpul celor peste 30 de ani de activitate în cadrul rubricii ”Amintiri în uniformă albastră”. 
Eram sectorist în Gruia. Era pe vremea aceea când intrau în schimb 70, până la 90 de agenți de ordine și cam 15 erau patrule auto. Pentru că „iera” vară și oamenii mai „are” și c.o., adică concediu de odihnă, noi ăștia privilegiații de la sectoriști eram aduși să suplimentăm dispozitivul de ordine publică. Mai „iereau” aduși și judiciariști, dar ei erau domni, lucrau în civil, sub acoperire cum ar veni.

Sectoriștii sunt în zonă

Noi, ăștia de la sectoriști aveam și privilegiul de a fi întrebați unde „vreau mușchii noștri” să patruleze. Evident că alegeam sectoarele și așa se face că împreună cu Marius, primim misiunea de a patrula în schimbul 3 în cartierul Gruia.
Zis și făcut, ne îmbarcăm în mașina personală și în sus pe dealul Gruii. Ca de obicei în astfel de cazuri, știam cum să ne facem viața ușoară.
Vizitam rapid 3, 4 locuri de interes operativ (a se citi baruri), știind că de acolo vestea că „sectoriștii sunt pe zonă” va circula rapid și cei care aveau obiceiul de a „complica lucrurile” vor fi mai atenți, mai cumpătați.

A luat contact cu asfaltul

Așa se arătau lucrurile și în noaptea aceea. Pe la ora 03.30 – 04.00 însă, pe strada Vânătorului, dăm peste un nene cu fața plină de sânge. Băi, dar-ar dracu-n ea treabă, noi pe zonă și ne trezim cu cine știe ce daravelă pe cap. Îl luăm cu binișorul și încercăm să aflăm ce s-a întâmplat. Ne „esplică” cu greu că l-a lovit cineva, NU știe cine.
Marius îl cunoștea și îmi șoptește să mă uit pe stradă, pe jos, că sigur minte. Îmi scot lanterna personală și iau strada la periat. În scurt timp găsesc primele urme de sânge și mergând pe ele găsesc și locul în care fața omului nostru a aterizat forțat luând contact cu asfaltul.
Revin la Marius și la om. Între timp, îl recunoaște pe Marius și îi spune:”nu m-a lovit nimeni domnu sectorist. Am căzut io”. Ne-am liniștit și Marius se oferă să îl conducă acasă.
O face în timp ce „eu însumi” aștept la mașina personală transformată în acea noapte (ca în multe altele) în patrulă auto pentru Poliția municipiului Cluj-Napoca.

O doamnă în peisaj

Apare și Marius după câteva minute. După cum călca mi-am dat seama că e nervos. Ce-i baiul? îl întreb. Aruncă printre dinți o înjurătură neaoșă, ardelenească în care este pomenit Dumnezeu sfântul și alte cele pe care nu le pot reproduce. Zice: îl duc acasă, îl întreb dacă are cheia de la apartament și îmi zice să deschid că NU e închisă ușa cu cheia și că e nevastă-sa acasă.
Deschid și când intrăm în casă, încep să spun:” doamnă, doamnă … Mă gândeam să NU se sperie biata femeie când mă vede în casă. Bă, nu apuc să spun bine a doua oară doamnă că ăsta se apucă de urlat: „Ce măăă, îți trebe doamnă?”. Îți dai seama că l-am suduit una bună și acolo l-am lăsat.
Uneori ai de-aface cu oameni în situații de urgență, alteori haioase, unele te irită maxim, altele te revoltă iar unele te bine-dispun. Eu m-am distrat copios multă vreme pe seama lui Marius și a lui „doamnă”.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO/ „Vânătorii de comuniști” din Cluj, pe urmele deținuților politici MORȚI la Periprava

Publicat

De

O nouă campanie de investigație arheologică, cea de a VIII-a, s-a desfășurat în Cimitirul lipovenesc din satul Periprava, comuna C. A. Rosetti, județul Tulcea. Investigațiile, finanțate de Fundația „Doina Cornea”, au fost coordonate de Gheorghe Petrov, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj.

Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), împreună cu Fundația Doina Cornea și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, au organizat, în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cea de-a VIII-a campanie de investigații arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul Periprava.

Acţiunea s-a desfășurat în perioada 5-16 iulie 2021 și a avut ca obiectiv continuarea săpăturilor pentru descoperirea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici care au murit în fosta colonie penitenciară.

Cimitirul de la Periprava, locul de veci al victimelor criminalului colonel Ioan Ficior

În septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a executat niște sondaje preliminare în cimitirul din Periprava, fără însă ca atunci să fie sesizate instituțiile abilitate ale statului (Procuratura, Poliția, Medicina Legală), acțiunea fiind mai degrabă una de sondare a terenului și nu de cercetare reală și de recuperare efectivă a osemintelor.

Abia în anul 2015, sub mandatul Președintelui executiv Radu Preda, IICCMER a sesizat Parchetul Militar în legătură cu persoanele decedate în unitatea penitenciară de la Periprava şi cu locul unde acestea au fost înhumate.

În același an a fost organizată și prima campanie arheologică de cercetare sistematică a acestui sit funerar, în vederea căutării și recuperării efective a osemintelor deținuților morți în lagărele terestre și plutitoare din Delta Dunării, la UM 0830 – Periprava, toate aflate sub conducerea criminalului colonel Ioan Ficior, arată reprezentanții AFDPR.

Cimitirul deținuților morți în colonia de muncă de la Periprava

Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câțiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare.

În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumați o mare parte din deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava, însă, conform mărturiilor, unii dintre ei au fost îngropați și prin alte locuri, care astăzi nu mai pot fi depistate.

În campania arheologică recent încheiată au fost executate și cercetate trei unități de săpătură sau secțiuni arheologice, suprafața însumată a acestora fiind de 110,32 metri pătrați.

În aceste secțiuni au fost identificate și cercetate un număr de 13 morminte, dintre care 11 aparțineau unor foști deținuți politici, fiind extrase și recuperate osemintele a 10 defuncți.

Opt înhumări au fost practicate în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o groapă comună, ce conținea scheletele a două persoane, arată cei de la AFDPR.

În cazul unui mormânt s-a observat că groapa de înhumare a fost cândva deranjată sau redeschisă, rămășițele pământești ale defunctului fiind scoase.

Două morminte mai vechi, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțineau unor localnici, unul fiind al unui copil nou-născut. În aceste cazuri osemintele au fost lăsate nederanjate in situ, fiind doar înregistrate în lista mormintelor depistate.

66 de morminte aparțin deținuților politici

În cele opt campanii de săpături derulate până în prezent la Periprava au fost executate și cercetate un număr de 22 de secţiuni sau suprafețe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 72 de morminte.

Dintre acestea, un număr de 66 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, aparțin unor deținuți politici.

Șase morminte, nemarcate la suprafața solului, au aparținut unor localnici decedați în ultimele decenii, despre unii cunoscându-se că s-au sinucis și au fost îngropați în zona necropolei deținuților.

Dintre mormintele deținuților au fost recuperate rămășițele pământești a 64 de persoane, la două dintre ele constatându-se lipsa scheletelor.

„Conform unor informații ajunse până la noi, această situație se explică prin faptul că familiile acelor defuncți au avut cândva posibilitatea să afle locurile unde au fost înhumate rudele lor, probabil de la anumite persoane care au lucrat în cadrul unității penitenciare și care cunoșteau aceste amănunte, reușind astfel să-i dezgroape și să le recupereze osemintele”, au spus cei de la AFDPR.

În cazul celor 64 de deținuți ce au fost deshumați până în prezent, 60 dintre ei au fost înhumați în gropi individuale și patru în două gropi comune, fiecare din aceste gropi adăpostind rămășițele a două persoane.

Morți de foame și de frig

„Conform informaţiilor documentare existente, precum şi din mărturiile unor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale.

De asemenea, oamernii au murit în accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior.

Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei.

În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun”, arată cercetările AFDPR.

Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcați, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfășurate în rogojini de stuf și legate cu sârmă.

Starea generală de conservare a scheletelor recuperate a fost una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar.

Există însă și câteva cazuri la care au fost găsite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncți au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării.

Analize genetice

Pentru cele 10 scheletele de deținuți care au fost descoperite și recuperate în cursul acestei campanii s-a urmat procedura legală, specifică metodologiei și normelor de cercetare criminalistică.

Osemintele defuncților, după ce au fost analizate, fotografiate și descrise in situ, au fost demontate și extrase în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea.

După efectuarea expertizelor medico-legale și antropologice, acestea vor fi transferate pentru analize genetice la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde urmează să se stabilească ADN-ului persoanelor decedate.

„Acest demers urmărește identificarea morților prin compararea ADN-ului obținut din resturile scheletice recuperate cu cel al rudelor și urmașilor în viață ai victimelor”, au mai arătat cei de la AFDPR.

Investigațiile, finanțate de Fundația „Doina Cornea”, din donații

Investigaţiile arheologice, desfășurate în prezenţa procurorilor, au fost efectuate de același colectiv de arheologi care, începând din anul 2015, a desfășurat cercetarea sistematică a acestui sit funerar pentru căutarea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților morți în lagărul comunist de la Periprava.

Colectivul a fost alcătuit din Gheorghe Petrov, coordonator și responsabil științific al șantierului – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj, Paul Scrobotă – Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Gabriel Rustoiu – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Horaţiu Groza – Muzeul de Istorie Turda.

La cercetări au mai luat parte, în calitate de voluntari, Ramona Maria Mocanu – Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui, Pal Andras Peter, din Cluj și Gabriel Cristea – agent-șef (r.), fost polițist criminalist la IPJ Tulcea.

Finanțarea campaniei arheologice a fost asigurată, pentru al doilea an consecutiv, de către Fundația „Doina Cornea” din Cluj, fondurile provenind din donații particulare.

Apel la urmașii deținuților morți la Periprava

AFDPR face un nou apel către acei urmași ai victimelor decedate în lagărul de la Periprava, care nu au fost încă identificați și contactați, pentru a intra în legătură directă cu responsabilul cercetărilor arheologice – Dr. Gheorghe Petrov, tel. 0721-400.396.

Aceștia vor fi îndrumați către autoritățile care au în sarcină stabilirea identității osemintelor recuperate.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate