Connect with us

ACTUALITATE

INTERVIU/ Actorul Dragoș Pop, despre succesul său: Pe unii spectatori i-am plătit, pe alții i-am forțat, restul sunt din familie

Publicat


Dragoș Pop e un actor foarte bun. I-ați văzut show-urile de stand-up, l-ați urmărit pe scena Teatrului Național din Cluj, la HBO și la evenimente dintre cele mai diverse, toate de înaltă ținută. „Băiat rău”, ca toți băieții buni, Dragoș „arde” pe scenă și se „înmoaie” în afara ei. El poate să te asculte fără să te întrerupă la fel de bine cum te poate întrerupe fără să te asculte.

Am avut multe momente împreună, dar două poate merită pomenite: unul în 2014, când mi-a prezentat magistral volumele „Supercampionii Clujului”, impresionând până la lacrimi o sală întreagă și altul în 2019 cînd „mi-a distrus” lansarea cărții „Eseuri de frizerie” făcând o sală întreagă să rîdă, tot cu lacrimi.

Se prea poate ca aceste două momente să ne arate o dată în plus plurivalența și talentul său cu care a convins de-a lungul timpului atâția și atâția spectatori.

Vă las să-l descoperiți sau redescoperiți pe Dragoș Pop, după caz, în cele ce urmează. Și-apoi să-l căutați pe scenă, orice ar însemna în ziua de azi acest cuvânt.

Nu judecă oamenii

Rep: Dragoș, atunci când dai mâna cu cineva, când te prezinți cum ar veni, și spui: „Dragoș Pop, actor”, ce reacții ai întâlnit și cum le-ai interpretat?

D.P.: Nu m-am prezentat niciodată cu formula, Dragoș Pop, actor. Dacă după ce îmi spun numele trebuie să-mi precizez profesia, atunci lacuna culturală a celui în cauză este evidentă. Cât despre interpretarea reacțiilor, ei bine, nu judec oamenii, pentru că majoritatea sunt de nejudecat.

Rep: Dar tu, când te gândești că ești actor, cum interpretezi această realitate, cum o simți?

D.P.: E ceva în mine, mic, dar aspru, care se forțează să-mi atribuie un rol important în societate. Un conglomerat psiho-hormono-cultural care încearcă, cu multă râvnă, să mă facă să cred că neapărat contez, ba chiar sunt un reper de conștiință al societății. În schimb, tot restul de mine nu vrea altceva decât să umfle un balon uriaș și agățat de el să arunce pufarin peste oraș.

Puteam fi fotbalist, neurochirurg sau scriitor

Rep: Ce puteai fi, dacă nu ai fi fost actor, și ce te-a determinat să zici: știu, actor vreau să fiu?

D.P.: Puteam fi fotbalist, neurochirurg sau scriitor. Ceea ce m-a determinat să fiu actor este tocmai putirința de a fi oricând oricine îmi doresc: fotbalist, neurochirurg sau scriitor. Pentru cei ce nu sunt convinși aștept programările pentru operație.

Rep: Pentru noi, simpli actori pe scena vieții, întrebarea se pune, și ți-o adresez și ție: cum înveți și cum poți ține minte atâtea și atâtea roluri? Cum faci tu să reții cuvintele pe care trebuie să le rostești?

D.P.: Prin repetiție. Noi suntem în viață tocmai că la nivel celular reușim să repetăm, să ne repetăm. Așadar, repetiția înseamnă viață. La fel stau lucrurile și în teatru. A repeta înseamnă a crea viață. Viața personajelor.

Rep: Cum savurezi succesul și cum te împaci cu nereușitele? Cum te raportezi la ele?

D.P.: Trăiesc mult în proiecțiile mele. O fi un deficit, un câștig, nu știu, însă, asta mă ajută să cunosc și să savurez succesul chiar înainte de a-l fi avut. Ceea ce e cu adevărat entuziasmant la această tehnică e faptul că nu mai ai eșecuri. Orice eșec e, de fapt, un succes ce trebuie analizat și justificat mai îndelung.

Rep: Care e raportarea ta la repertoriul “clasic” al spectacolului de teatru și cum de te-ai decis mai apoi să faci pasul înspre stand-up?

D.P.: În viziunea mea nu există teatru clasic. Există teatru bun, mai puțin bun și teatru prost. Stand-up-ul e o formă de teatru. Un om în picioare spune povești. Asemeni teatrului el poate fi bun, cazul meu, mai puțin bun, cazul meu, și prost, evident, tot cazul meu.

Ce tip de stand-up face

Rep: Ce fel de stand-up faci tu, cum l-ai încadra?

D.P.: Practic un stand-up de tip: facondă peantă a deriziunii înalte abstrusă într-o hermeneutică a factității vag meontice care îmbracă forma mentis a unui orizont venitorial mereu întors către sine, fără a scăpa atrabilar în filodorma veșnic la pândă a unui sibarit arhat.

Rep: Ai modele, idoli în meserie?

D.P.: Da. Pe mine însumi!

Rep: Au fost momente pe care le-ai ratat, într-un spectacol? Sau lucruri pe care le-ai ajustat din mers, fără ca ele să se observe?

D.P.:  Nu am ratat niciodată și nu știu ce înseamnă “a ajusta” în artă. Stand-up-ul este o formă artistică foarte fragilă. Nu e doar despre râs ci este și despre interes și interesant, ridicarea nivelului de entuziasm, vibrație și de ce nu, terapie. Foarte mulți au venit bolnavi la show-urile mele și au plecat însănătoșiți. Deși medicina nu e pentru toți, iată, vindecarea e la îndemâna oricui, doar cumpărați bilete.

Regizorii inteligenți și relaxați

Rep: Care sunt regizorii care îți plac?

D.P.: Îmi plac regizorii inteligenți și relaxați. Când în teatru ai ceva de dovedit, de demonstrat, treaba se complică inutil, aș zice. Au avut privilegiul să lucreze cu mine asemenea regizori. De aceea îi consider norocoși.

Rep: Se spune că e „mâncătorie” în teatru. Așa e? Ai resimțit și tu asta?

D.P.: Nu cred că există mâncătorie în teatru, suntem creatori care se potențează reciproc, actanți care se strunjesc estetic prin interacțiunea, uneori dură, dar întotdeauna artistică în fabulosul dans cu viața pe care îl numim teatru, actori care se completează în miraculoasele forme pe care le îmbracă expresivitatea, totul pentru setea de bine și frumos a societății. Dar, aș prefera să nu răspund la această întrebare.

Rep: Care e un rol care te-ar prinde dar pe care încă nu l-ai jucat și care e un rol pe care l-ai jucat dar ai simțit că nu te-a prins?

D.P.: Cred că m-ar prinde bine Zoe din „O scrisoare pierdută”. O Zoe de doi metri cu o voce baritonală, dar hipersensibilă. Cât despre rolul ce nu m-a prins, am jucat o dată Diavolul însuși, nu m-a prins, sunt efectiv prea bun.

Rep: În spectacolele de stand-up apari, și lumea aplaudă chiar înainte de a spune tu ceva. Cum ai ajuns la această…performanță?

D.P.: Pe unii dintre spectatori i-am plătit, pe alții i-am forțat, iar restul fac parte din familie.

În patul lui Hugh Hefner

Rep: Ai umplut o sală a Teatrului cu spectacolele tale de stand-up. Ce simți în momentele acelea?

D.P.: Poți să-ți imaginezi cum e să dormi în patul lui Hugh Hefner?

Rep: Ai lucrat pentru HBO. Ce a însemnat acea experiență?

D.P.: A însemnat enorm. Însă, cea mai importantă lecție a fost lecția americană: între doi oameni este suficientă o strângere de mână pentru a se naște o lume.

Rep: Am văzut un interviu tv cu Marcel Iureș care a zis ceva de genul: „dacă acum nu mai jucăm, asta e”…, referindu-se la perioada de pandemie. Tu ce părere ai despre această nefastă soartă a actorului, în pandemie? Ce faci?

D.P.: În această perioadă eu vorbesc cu domnul Iureș despre această nefastă soartă a actorului și cam asta e.

Rep: Cât de importanți sunt banii pentru tine? Câți bani ar trebui să iei pentru un spectacol ca să poți spune da, asta e valoarea mea în bani?

D.P.: Fiind extrem de bogat, nu am nevoie de bani. De altfel, mă și încurcă. Banii sunt pentru oameni, nu pentru legende.

Rep: Cum te destinzi, cum te încarci ca să poți face față provocărilor de pe scenă?

D.P.: Mă pot încărca dintr-un apus sângeriu de toamnă, din fragilitatea unei zambile, din efemerida unui miros de plăcintă ce mă poartă în copilărie, sau din discuțiile aprinse cu un  prieten din copilărie în buza deconstructivismului lacanian ori a primordialității imaginii în mentalul colectiv. Toate astea mă fac vibrant și mă țin tânăr. Astea și seleniul.

Viața de actor

Rep: Cum ai povesti în două fraze viața ta de actor de până acum?

D.P.: Nu mă așteptam să fie așa de fain. Simt că, aproape, nu merit. Am spus aproape.

Rep: Când îmbătrânește un actor?

D.P.: Un actor nu îmbătrânește niciodată,

Din când în când, câte unul din noi,

Mai curios și năzdrăvan, se duce după minge

Peste gard în timp ce noi,

Ceilalți îl așteptăm cuminți și-l vorbim de bine.

Rep: Cum am putea avea noi, spectatorii, un raport ideal cu efortul celor de pe scenă? Ce așteptări ai de la noi?

D.P.:Să veniți mai des la teatru și să le spuneți și celorlalți că ne jucăm frumos acolo.

Ovidiu Blag

 

 

 


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

ESENȚIAL CLUJ24.RO/ Principalele evenimente din ultimele 24 de ore

Publicat

Cluj24.ro prezintă principalele 5 evenimente locale din ultimele 24 de ore:

Emil Boc, către conducerea PNL, despre numirea prefectului UDMR: E o sfidare fără precedent! Au trecut peste o linie roșie!

FOTO/ A început bătălia nervilor în Parcul Central. Coadă în trafic lângă Cluj Arena și stații de autobuz mutate

Restricții de circulație în Cluj-Napoca din cauza lucrărilor de modernizare a străzilor G. Coșbuc și Cardinal I. Hossu

LIVE VIDEO/ Ceremonia de învestire a noului prefect de Cluj, Tasnadi Szilard și a celor doi subprefecți

O băbuță din Cluj a TÂLHĂRIT-O pe una din Iași. Și-au furat eșarfele și s-a lăsat cu arestări

Citește mai departe

ACTUALITATE

Zece morţi în urma prăbuşirii unui elicopter militar

Publicat

Zece persoane au murit, iar altele au fost rănite în urma prăbuşirii unui elicopter militar în estul Turciei, anunţă Ministerul Apărării de la Ankara, conform cotidianului Hurriyet.

Printre persoanele decedate se numără şi un comandant militar, general-locotenentul Osman Erbas.

Ministerul turc al Apărării a comunicat că este vorba de un accident.

Elicopterul militar, de tip Cougar, s-a prăbuşit la periferia oraşului Tatvan, în estul Turciei.

Bilanţul accidentului este de zece morţi şi trei răniţi, care sunt spitalizaţi, potrivit Ministerului turc al Apărării.

Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 200.000 doze de vaccin AstraZeneca urmează să sosească în România

Publicat

O nouă tranşă de vaccin de la compania farmaceutică AstraZeneca, care constă în 208.000 de doze, va sosi în ţară pe cale terestră.

Dozele vor fi depozitate la Centrul Naţional de Stocare, urmând ca în perioada următoare să fie distribuite în centrele regionale de depozitare existente la nivel naţional.

Centrul Naţional de Stocare a vaccinurilor împotriva COVID-19 din cadrul Institutului „Cantacuzino” este complet autorizat şi avizat de către Autoritatea Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România – autoritatea naţională cu competenţă în domeniul medicamentului de uz uman. Ca urmare a primirii autorizaţiei din partea ANMDMR, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” poate desfăşura, în calitate de distribuitor angro, operaţiuni de deţinere, custodie şi livrare pentru medicamente cărora li se aplică criterii suplimentare de tipul: produse în acord cu art. 806 din Legea 95/2006 republicată: medicamente imunologice, respectiv produse cu distribuţie în „lanţul rece” (care necesită manipulare la temperaturi scăzute).

Până în prezent, au fost recepţionate 486.000 de doze AstraZeneca, iar din data de 15 februarie, au fost vaccinate 158.013 de persoane

În ţara noastră, vaccinarea împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca este recomandată pentru grupa de vârstă 18-55 de ani, cu posibilitatea creşterii acestui interval, în funcţie de apariţia noilor date ştiinţifice. De asemenea, intervalul de timp recomandat între cele două doze este de 8 săptămâni.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, periodic, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei. Pe măsură ce noile tranşe ajung în România, aplicaţia de programare se actualizează şi permite continuarea procesului de programare pentru categoriile populaţionale aflate în etapa curentă.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea prim-ministrului.

Grupul de comunicare al CNCAV

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministerul Sănătății: Lămpile UV nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli sau pentru uz casnic

Publicat

Ministerul Sănătății atrage atenția că lămpile cu ultraviolete nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli și nici pentru locuințe. Mai mult, radiațiile UV sunt cancerigene și pot produce și alte afecțiuni.

Potrivit specialiștilor Ministerului Sănătății nu este recomandată folosirea lămpilor UV pentru efectuarea dezinfecției în școli sau acasă.

Pe lângă cancerul de piele, radiațiile ultraviolete pot produce cataractă, conjuctivite sau alte reacții la nivelul ochilor, motiv pentru care este contraindicat să fie folosite în încăperi în care sunt persoane și este contraindicat să fie folosite pentru dezinfecția mâinilor, arată specialiștii într-o postare pe Facebook.

„De asemenea, ozonul produs de lămpile UV este dăunător pentru căile respiratorii, fiind un puternic iritant, și poate produce crize de astm la persoanele astmatice. Din aceste motive, nu se recomandă folosirea lor de utilizatori casnici, ci doar de personal calificat și instruit în acest sens”, au mai arătat aceștia.

De asemenea, și Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) a arătat că lămpile UV nu sunt recomandate a fi utilizate decât de personalul calificat și nu reprezintă o opțiune pentru sălile de clasă.

„Lămpile UV sunt, în esență, becuri speciale pline cu vapori de mercur care, odată expuși unui curent electric, produc radiație ultravioletă care distruge germenii direct, prin distrugerea ADN-ului și a ARN-ului acestora, și indirect, prin producerea de ozon”, arată specialiștii.

Astfel de lămpi sunt folosite în spitale și în laboratoarele medicale pentru a steriliza anumite încăperi sau zone, însă nu trebuie utilizate ca unică metodă de dezinfecție.

În ceea ce privește activitatea radiației UV față de virusuri, mai multe studii au demonstrat că aceasta poate distruge virusuri gripale, adenovirusuri sau coronavirusuri atât de pe suprafețe, cât și din aer, atât prin alterarea materialului lor genetic, cât și prin alterarea proteinelor de suprafață, virusurile fiind astfel inactivate.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate