ACTUALITATE
Instituții importante, ÎNCHISE la Cluj în Noaptea Europeană a Muzeelor, în semn de PROTEST: Muzeografii NU sunt paznici!

Trei importante instituții de cultură clujene nu își vor deschide porțile vizitatorilor de Noaptea Europeană a Muzeelor, în semn de protest. Este vorba de Muzeul de Artă Cluj-Napoca, de Muzeul Etnografic al Transilvaniei și de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
Mai multe instituții de cultură din țară au anunțat că nu vor lua parte la evenimentul Noaptea Europeană a Muzeelor, în semn de protest. Angajații din trei muzee importante din Cluj-Napoca au anunțat că se solidarizează cu revendicările sectorului muzeal cu privire la creşterea salariilor angajaţilor din domeniu.
Muzeul de Artă nu organizează Noaptea Europeană a Muzeelor
Cel mai vizitat dintre instituțiile de stat din Cluj la ediția de anul trecut, cu peste 28.000 de vizitatori, Muzeul de Artă Cluj-Napoca nu va lua parte la Noapte Europeană a Muzeelor anul acesta.
Motivul, explicat de directorul instituției, Lucian Năstasă-Kovacs, este refuzul muzeografilor din țară de a mai face ore suplimentare ca formă de protest față de promisiunea neonorată a ministerului Culturii de a mări salariile acestora.
„Angajații din sindicat au decis să nu mai facă ore suplimentare, să nu mai participe la activități care sunt neretribuite, dintr-un motiv extrem de simplu: au senzația, pe bună dreptate, că muzeografii din toată țara sunt bătaia de joc a Ministerului Culturii.
(…) Viața într-un muzeu nu e doar să supraveghezi exponatele. Munca de muzeograf este extrem de complexă, de la înregistrarea materialelor documentare, la receptarea lor, se fac fișe de analiză, adevărate studii științifice pe marginea fiecărei piese de muzeu.
Muzeele sunt instituții extrem de active”, a declarat Lucian Năstasă-Kovacs, pentru Cluj24.
Salarii sub 3.000 de lei pentru muzeografi
Nemulțumirile muzeografilor s-au intensificat odată cu emiterea OUG 128/2023, în urma căreia au crescut salariile personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară. Un muzeograf cu gradul I A, angajat într-o instituție subordonată Ministerului Culturii sau autorităților locale și județene are salariul brut de 5.500 de lei, față de 7.100 de lei, cât câștigă angajații din muzeele și bibliotecile aflate în subordinea Ministerului Educației.
„Muzeografii au, de regulă, o hiper-specializare în domeniu, dar sunt cel mai prost plătiți dintre toți specialiștii cu studii universitare. Un muzeograf cu vechime de 20 de ani câștigă sub 3.000 de lei pe lună.
Probabil nu s-ar fi născut această mișcare de solidaritate printre muzeografi dacă nu s-ar fi acordat o mărire de 20% pentru angajații din muzeele universitare. Ei acum primesc cu 2.000-3.000 de lei pe lună mai mult.
Angajații Muzeului de Artă fac și ore suplimentare, care, până la ora actuală, nu li se plătesc. Este explicabilă revolta lor, pentru că statul își bate joc”, a mai explicat directorul Muzeului de Artă Cluj.
„Consiliul Județean a făcut tot ce a putut din punct de vedere legal”
Lucian Năstasă-Kovacs a mai subliniat că, în ultimii ani, Consiliul Județean Cluj a investit fonduri atât pentru angajarea de personal, pentru modernizarea și tehnologizarea Muzeului de Artă. Când vine vorba de salarii, însă, acesta nu are putere de decizie.
„Celelalte muzee din România au și alte tipuri de revendicări, cer intervenția statului pentru a asigura condițiile optime de cercetare, de restaurare, de conservare și așa mai departe, au personal insuficient.
La Muzeul de Artă, Consiliul Județean a făcut tot ce a putut din punct de vedere legal. Când am venit la conducerea instituției, erau doi muzeografi, acum sunt șase.
Consiliul Județean a investit bani într-un laborator de restaurări. Ni s-a dat voie să folosim din veniturile muzeului ca să ne modernizăm sub aspectul tehnic, toți muzeografii au calculatoare performante. În alte muzee, angajații lucrează încă pe calculatoare cu monitor cu tub”, a mai arătat Lucian Năstasă-Kovacs.
„Batjocoriți de niște guvernanți care probabil nu au călcat o dată într-un muzeu”
„Colegii au sentimentul că sunt batjocoriți de niște guvernanți care și-au dat Bacalaureatul la 35 de ani, care probabil nu au călcat o dată într-un muzeu. Ieri, premierul făcea o declarație stupidă, și anume că dacă sunt șantajați de către muzeografi, vor merge ei, din Guvern, și vor organiza Noaptea Muzeelor. Domnia sa se crede paznic, însă muzeografii nu sunt paznici, ei nu sunt acolo pentru a asigura protecția, de asta se pot ocupa firme de pază.
De asemenea, prim-ministrul a sistat organizarea de concursuri.
Nu e cazul Muzeului de Artă, unde cu grija Consiliului Județean am angajat persoane tinere, dar sunt muzee municipale care au cel mult doi muzeografi. Dacă e vorba de un singur muzeograf și acesta iese la pensie, nu poți organiza concurs. Domnia sa să afle că în România nu se intră decât prin concurs în asemenea posturi, nu care cum vrea”, a conchis managerul instituției de cultură.
Porți închise și la Muzeul de Istorie a Transilvaniei
Personalul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a anunțat că nu va participa la ediția de anul acesta a Nopții Muzeelor, în semn de solidaritate față de protestul organizat de către Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă. Nici Muzeul Farmaciei, inaugurat primăvara aceasta, nu va fi deschis în noaptea de 18 mai.
Felix Marcu, directorul instituției, a declarat, pentru Cluj24: „Motivul (pentru care anul acesta nu participăm la Noaptea Muzeelor – n.red.) este că nu are cine să asigure permanența, din cauză că muzeografii sunt în grevă. Muzeul are program obișnuit, este deschis inclusiv sâmbătă și duminică, dar nu se ține Noaptea Muzeelor”.
Nici Muzeul Etnografic nu va lua parte la eveniment
Nici angajații de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei nu vor asigura participarea la Noaptea Muzeelor anul acesta. Aceștia denunță inechitățile majore între sectorul muzeal și alte sectoare salariale din domeniul cultural, subfinanțarea actului de cultură, dar și promisiunile neonorate ale Guvernului.
Și aici, programul de funcționare în ziua de 18 mai va fi între orele 10 și 18. La Parcul Etnografic, programul va fi prelungit sâmbătă până la ora 20, cu ocazia târgului „Iarmaroc la Sat”, însă nu va fi deschis pe timpul nopții.
„Colegii din sindicat mi-au comunicat că nu doresc să participe deoarece nu le-au fost onorate promisiunile referitoare la majorarea salarială.
Noaptea Muzeelor nu este obligație de serviciu, ci e o acțiune voluntară pe care muzeele și muzeografii au făcut-o în fiecare an pentru că aceasta a fost dorința lor”, a declarat Tudor Sălăgean, directorului Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Detalii despre instituțiile participante la Naoptea Muzeelor și evenimentele pregătite de acestea găsiți AICI.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Andrei Gheorghieș, cercetat pentru omor după accidentul mortal din Câmpia Turzii. S-a schimbat încadrarea juridică

Andrei Gheorghieș, tânărul din Câmpia Turzii care a provocat un accident mortal în care o tânără mamă și-a pierdut viața, pe strada Laminoriștilor, este cercetat pentru omor.
Organele de cercetare penală au decis schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor, apreciind gravitatea faptelor comise. Ca urmare, dosarul a fost transferat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
Tânărul rămâne în arest preventiv
Tribunalul Cluj a admis solicitarea procurorilor și a dispus prelungirea arestării preventive a lui Gheorghieș pentru încă 30 de zile, începând cu 27 aprilie și până la 26 mai 2025. Totodată, instanța a respins cererea inculpatului de înlocuire a arestului preventiv cu o măsură mai ușoară.
„În baza art. 236 alin. 1 C.p.p. admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, astfel cum a fost precizată, şi, în consecinţă: În temeiul art. 236 alin. 2 C.p.p. prelungeşte măsura arestării preventive a inculpatului GHEORGHIEȘ DAN ANDREI, cercetat sub aspectul săvârșirii infracâiunii de omor, prev. de art. 188 alin. 1 C.p., măsură luată prin Încheierea penală nr. 43/26.02.2025 a Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr. 1579/328/2025, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 27.04.2025 și până la data de 26.05.2025, inclusiv. Corelativ, respinge, ca nefondate, solicitările inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai ușoară. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 24.04.2025”, se arată în soluția pe scurt.
Pedeapsă mai mare în cazul condamnării
Diferența dintre cele două încadrări juridice este esențială: pentru ucidere din culpă, pedeapsa era între 2 și 7 ani, cu posibilitatea de reducere sau suspendare în anumite condiții. În schimb, pentru omor, Codul Penal prevede o pedeapsă între 10 și 20 de ani, fără posibilitatea suspendării executării.
Andrei Gheorghieș a contestat decizia Tribunalului Cluj.
Tânărul a provocat un accident în noaptea de 21 spre 22 februarie 2025, pe strada Laminoriștilor din Câmpia Turzii, lovind mortal o tânără mamă în timp ce circula cu viteză excesivă. Potrivit surselor, acesta ar fi participat într-o cursă ilegală de mașini în timpul producerii accidentului.
ADMINISTRAȚIE
A doua etapă de dezinsecție la Cluj-Napoca, pentru combaterea insectelor dăunătoare. Dan Tarcea: „Protejăm sănătatea publică”

După mai multe plângeri venite din partea locuitorilor privind insectele, Primăria Cluj-Napoca a trecut la acțiune. În noaptea de vineri spre sâmbătă, echipele de intervenție au desfășurat a doua etapă de dezinsecție din luna aprilie.
Municipalitatea a desfășurat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, a doua etapă a campaniei de dezinsecție programate pentru luna aprilie. Acțiunea a avut loc între orele 22:00 și 5:00 dimineața și a vizat combaterea muștelor, țânțarilor și altor insecte dăunătoare, atât pe domeniul public, cât și pe cel privat.
„Dăm startul celei de-a doua etape de dezinsecție împotriva muștelor, țânțarilor și insectelor dăunătoare. Campania începe în jurul orei 22 și se termină aproximativ la ora 5 dimineața. Soluția folosită nu este dăunătoare pentru animalele de companie și pentru păsări. Facem aceste campanii de cel puțin două ori pe lună, începând cu luna aprilie, până în luna octombrie”, a transmis Dan Tarcea.
Acțiunile, dependente de condițiile meteo
Desfășurarea operațiunilor depinde de condițiile meteo, fiind imposibilă intervenția în caz de ploaie sau vânt puternic.
„Un factor important în desfășurarea acestor activități sunt condițiile meteorologice. Nu putem desfășura această activitate în condiții de vânt sau ploaie, iar această acțiune se desfășoară pe domeniul public și privat al municipiului Cluj-Napoca”, a mai spus viceprimarul.
În ultimele săptămâni, mai mulți clujeni s-au plâns de creșterea numărului de țânțari și căpușe în parcuri și pe spațiile verzi din oraș.
Programul de dezinsecție va continua în perioada aprilie–octombrie, cu intervenții programate de cel puțin două ori pe lună, pentru a reduce disconfortul cauzat de insecte și pentru a proteja sănătatea publică în sezonul cald.
EVENIMENT
VIDEO. Spectacol de energie la Cheile Turzii! Prima ediție a Cheile Turzii Race a adunat 200 de alergători

Cheile Turzii au vibrat astăzi de energie și entuziasm, la prima ediție a competiției Cheile Turzii Race, organizată duminică, 27 aprilie 2025. 200 de alergători din întreaga țară au luat startul în cursele de cros și semimaraton, traversând unele dintre cele mai spectaculoase peisaje din Munții Trascău.
Startul competiției a fost dat dimineața, într-o atmosferă electrizantă, cu aplauze și entuziasm pe chipurile concurenților. Participanții au pornit pe trasee tehnice și solicitante, marcate cu grijă, care i-au purtat prin defileul impresionant al Cheilor Turzii.
Cele două curse, crosul de 9 km cu o diferență de nivel de 700 m și semimaratonul de 23 km cu 1400 m diferență de nivel, au pus la încercare rezistența și spiritul de aventură al participanților, dar au fost și o oportunitate de a descoperi frumusețile naturale ale Rezervației Cheile Turzii.
Evenimentul a fost organizat de Romanian Obstacle Course Racing Association, în parteneriat cu Transylvania Mountains Project, și s-a desfășurat cu sprijinul Serviciului Public Județean Salvamont-Salvaspeo Cluj, sub autoritatea Consiliului Județean Cluj. Salvamontiștii au asigurat siguranța participanților pe traseu.
Pe lângă promovarea mișcării în aer liber și a sporturilor montane, organizatorii au avut ca obiectiv și protejarea mediului. La finalul competiției, zona va fi curățată complet, pentru a rămâne la fel de sălbatică și frumoasă ca înainte.
CULTURA
Cine poate CONDUCE instituțiile de cultură din Cluj? SCANDALUL din jurul unei Ordonanțe de Urgență

Cine ne poate conduce instituțiile de cultură? Bunul simț ne spune că indicați ar fi manageri, sau mai corect spus, directori cu un background cultural-artistic, adică la teatre regizori ori foști actori sau cel mult filologi ori filozofi, iar la muzee ori filarmonică, istorici, etnografi, oameni de artă, artiști plastici sau muzicieni. Ei bine, cuiva nu i-a plăcut această așa-zisă discriminare și a sugerat introducerea pe lista potențialilor manageri și a economiștilor și juriștilor. Se pregătesc inginerii…
Ordonanța de Urgență nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură prevedea ca managerul să fie „absolvent de studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul de activitate al instituției (…) sau în domeniul fundamental științe sociale sau științe umaniste și arte”. Un proiect înaintat pe masa Guvernului, în versiunea rezultată în urma încheierii perioadei de consultare publică, prevede modificarea acestei ordonanțe în cel puțin un element fundamental, și anume înlocuirea expertizei în științe sociale, umaniste și arte cu „științe juridice sau științe economice”.
Cine poate CONDUCE instituțiile de cultură din Cluj? SCANDALUL din jurul unei Ordonanțe de Urgență
Asta înseamnă că un economist sau un jurist poate conduce o instituție de cultură. De ce nu și un regizor care să conducă un spital sau o fabrică de pantofi?
Se știe că aceste instituții au și post de manager economic, pentru că, nu-i așa, echipa managerială trebuie să includă și economiști și juriști. Dar de acolo și până la a numi un economist director general, la a-i cere să conceapă un program artistic, la a alege un repertoriu ori o tematică de expoziție e cale lungă.
De aici provine și revolta oamenilor de cultură din Cluj și din țară. Aceasta s-a materializat în memorii și scrisori deschise adresate ministerului de resort. Scandalul tinde să ia amploare și se așteaptă o decizie favorabilă din partea factorilor responsabili, având în vedere pertinența solicitărilor.
Ce spun directorii de teatre pentru Cluj24
Contactat de Cluj24, directorul Teatrului Național Cluj, regizorul Mihai Măniuțiu, a spus: „Am semnat împreună cu foarte mulți dintre colegii mei, o scrisoare adresată ministerului în care spunem că nu e un lucru bun, pentru că instituțiile trebuie conduse de oameni de specialitate, că e regizor, că e scenograf, că e actor. Instituția noastră are juriști, are director economic, director artistic, director tehnic.
Mă întreb de unde a apărut aberația asta, pentru că eu nu pot să-mi explic… Cum să vrei să aduci la conducere persoane care nu știu despre ce e vorba aici? Așa și eu aș putea candida la conducerea unui spital, nu? Habar n-am cu ce se mănâncă așa ceva, sunt un simplu pacient, dar da, vreau să conduc spitalul. S-a scris și primului ministru, UNITER se ocupă de asta, a adunat toate opiniile.
Sperăm să se rezolve favorabil pentru noi. Și, până la urmă, iertați-mă, ce e așa de urgent? Țara arde și nouă ne arde de astfel de aberații… Schimbăm o lege pentru că o persoană sau șase își dorește ceva ce nu i se cuvine? Din punct de vedere legal, s-a făcut tot ce era posibil. Ar trebui o dezbatere mai amplă după alegeri, acum asta e important, să știm că avem un președinte și țara e pusă pe un făgaș normal și abia apoi să ne ocupăm de urgențe din astea care nu-s deloc urgențe… Eu mizez pe bunul simț din ceasul al doisprezecelea”.
„Este total deplasat”
La rândul lui, directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, regizorul Tompa Gabor, a declarat pentru Cluj24: „Este total deplasat, este de fapt abolirea meritocrației și a competenței profesionale. Nu se poate face așa ceva. Dacă pe mine mă puneți mâine să conduc combinatul chimic de la Târgu Mureș, ce-o să spună lumea?
S-au făcut o mie de memorii, toate teatrele și toți angajații sunt împotrivă, există și o variantă de propunere a domnului secretar de stat Demeter însă nu văd cum, doamna ministru, care are atâtea conexiuni cu teatrul cât am eu cu combinatul chimic, ar fi determinată să țină cont de ea. În primul rând, nu văd care ar fi urgența, din moment ce încă nu s-a rezolvat problema interimatelor. Cred că noi suntem acum, din punct de vedere al ilegalităților, pe primul loc în lume.
Dacă neapărat vor să pună un economist director de teatru, există postul de director economic care are o la fel de mare pondere. Un director economic nu poate face proiectul artistic. Nu poate stabili stagiuni. Teatrele, încă de pe vremea comunismului, s-au dezvoltat datorită celor care le-au fost directori și, credeți-mă, toți erau din domeniu. Oricât de mult au evoluat lucrurile din punct de vedere al tehnologiei, anumite particularități nu se modifică.
Din păcate, învățământul artistic s-a deteriorat. Asta și din cauză că la catedră au ajuns persoane care n-au pus în viața lor piciorul pe o scenă. Doctoratul, pe care, fie vorba-ntre noi, îl scrie cineva în două zile, a ajuns să primeze. Totul e cu fundu-n sus.”
„Managementul cultural presupune implicarea unor persoane a căror legitimitate este conferită și de exercitarea profesiei lor vocaționale”
„În instituțiile de cultură personalul activ și tehnic este menit a identifica soluții administrative, tehnice, legale pentru a deservi activitatea culturală și niciodată invers. (…) Managementul cultural presupune implicarea unor persoane a căror legitimitate este conferită și de exercitarea profesiei lor vocaționale, continuarea activității profesionale și pe durata managementului.
(…) Definiția managerului trebuie completată cu dreptul de utilizare a translatării noțiunii de manager în limba română, revenind astfel la denumirile încetățenite în instituțiile de cultură, precum director general sau, după caz, director. Conducătorii din teatre – dramatice sau lirice -, muzee, biblioteci, instituții muzicale sau așezăminte culturale trebuie să poată fi ceea ce este cunoscut și încetățenit în cultura națională”, a scris, printre altele, secretarul de stat Demeter Andras lstvan într-o analiză trimisă ministrului Culturii, Natalia Intotero, pe 10 aprilie 2025.
Call to action
„Dragi colegi,
Vă aduc la cunoștință o situație extrem de importantă pentru viitorul culturii în România, situație în care e sunteți cumva implicați indirect, pentru că se vorbește în numele vostru fără ca voi să fiți de fapt reprezentați în vreun fel.
– Ministerul Culturii a lansat recent un proiect legislativ de modificare a legii managementului instituțiilor publice de cultură.
– Sunt o serie de modificări propuse care au stârnit indignarea multor oameni de cultură și a altor categorii de salariați din instituțiile de cultură, care și-au exprimat dezacordul cu aceste modificări, semnând o petiție care a circulat în spațiul public.
– Modificarea care a stârnit cele mai multe reacții de dezaprobare este cea referitoare la criteriile de eligibilitate pentru înscrierea la concursurile de management – și anume, dacă până acum se puteau înscrie doar cei care aveau studii de specialitate în domeniul de activitate al instituției, modificarea adusă va permite ca orice persoană care are studii juridice sau economice să poată să se înscrie la concurs și să devină managerul unei instituții de cultură.
„Cultura nu poate fi gestionată doar prin reguli financiare și contracte juridice”
– Oameni de cultură, și nu numai, din întreaga țară, care au semnat deja o petiție publică de respingere a proiectului de modificare, apreciază rolul economiștilor și al juriștilor într-o instituție, însă consideră că managementul cultural presupune o viziune amplă asupra activității și o reală înțelegere a domeniului (fie că vorbim de teatre, opere, filarmonici, muzee, biblioteci sau așezăminte culturale). Nu poți avea o abordare a unui repertoriu, o gândire strategică, vizionară, fără o pregătire consistentă în specialitate.
– Noua lege permite ca instituțiile culturale să fie conduse de economiști sau juriști, fără experiență culturală reală. Dar cultura nu poate fi gestionată doar prin reguli financiare și contracte juridice – ea are nevoie de oameni cu viziune, cu expertiză și specializare în domeniile specifice. În loc să îmbunătățească lucrurile, această modificare poate distruge calitatea actului cultural.
– A existat o dezbatere publică la Ministerul Culturii și ulterior încă o întâlnire la care au participat reprezentanți ai UNITER și manageri ai unor instituții de cultură, care au încercat să explice că există un risc major de deprofesionalizare a culturii, dacă proiectul merge mai departe în această formă. Explicațiile astea au fost transmise și către cancelaria Prim-ministrului dar și către alte autorități.
„Realitatea nu este cea prezentată de cei care pretind că vorbesc în numele salariaților din instituțiile de cultură”
– DAR, cu toate acestea, ministrul culturii a ignorat cu desăvârșire mesajele venite dinspre reprezentanții domeniului, iar argumentul cel mai des invocat a fost „Sindicatele, care reprezintă de fapt salariații din instituțiile de cultură, sunt de partea noastră și susțin aceast proiect, implicit această modificare”.
– Realitatea este însă cu totul alta, pentru că sindicatele care au fost prezente la întâlniri și care „susțin” proiectul ministerului, NU reprezintă de fapt angajații din instituțiile de cultură și cu siguranță nu pe cei din instituțiile de spectacole și concerte.
– Astfel, dragi colegi, în acest moment, sunt niște oameni care pretind că vorbesc în numele vostru și transmit un mesaj de susținere a acestei modificări ca venind și din partea voastră! Iar acest lucru este foarte grav, pentru că deveniți, fără voie, parte dintr-un demers care riscă să destabilizeze fundamental domeniul nostru.
– Dacă sunteți împotriva acestei modificări despre care am vorbit mai sus, vă rog să transmiteți aici pe acest grup acordul vostru pentru semnarea scrisorii atașate și să vă alăturați astfel celor care au exprimat public dezacordul lor. Doar așa vom putea demonstra că realitatea nu este cea prezentată de cei care pretind că vorbesc în numele salariaților din instituțiile de cultură.
– Dorim să demonstrăm că cei care au participat ca reprezentanți ai unor sindicate din afara domeniului, nu reprezintă sub nicio formă vocea oamenilor care lucrează în instituțiile de cultură”, se arată într-o chemare la acțiune a oamenilor de teatru din România.