Aproape 40 de magistrați clujeni, de partea reformei justiției. Judecător Tribunalul Cluj: „Magistrații trebuie să fie liberi”

Mai mulți magistrați din județul Cluj și-au exprimat public solidaritatea cu judecătorii și procurorii care au semnalat existența unor disfuncționalități și presiuni în sistemul de justiție, în contextul dezbaterilor declanșate de documentarul „Justiție capturată”, realizat de Recorder.

În timp ce semnatarii vorbesc despre nevoia de curaj, integritate și reformă reală, instanțele clujene precizează că nu există, în acest moment, poziții instituționale oficiale.

Lista magistraților clujeni care au semnat apelul de solidaritate

Documentul de solidaritate este semnat de 36 de magistrați din Cluj, provenind din instanțe și parchete civile, militare și specializate, respectiv: Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj, Judecătoria Cluj, Judecătoria Cluj-Napoca, Tribunalul Specializat Cluj, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, precum și Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj.

Documentul a fost semnat și de Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Parchetului European (EPPO), una dintre cele mai cunoscute figuri ale luptei anticorupție la nivel național și european.

Semnatarii își exprimă sprijinul față de magistrații care „au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din sistemul de justiție”, subliniind că „adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate”, iar „tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol”.

Totodată, aceștia atrag atenția că problemele semnalate „nu sunt izolate”, ci indică „disfuncționalități profunde și sistemice”, care reclamă „o reformă reală, onestă”, pentru ca justiția să rămână „liberă, dreaptă și credibilă, în slujba cetățeanului”.

„Magistrații trebuie să fie liberi”

Unul dintre judecătorii Tribunalului Cluj, Sergiu Cârlan, a transmis o poziție publică amplă, în care subliniază rolul esențial al libertății de exprimare a magistraților și importanța protejării independenței justiției.

„Îmi exprim convingerea că magistrații trebuie să fie liberi să semnaleze orice disfuncționalități în activitatea de judecată, în virtutea rolului acestora de a asigura supremația legii.

Menținerea angajamentului justiției române față de valorile statului de drept, într-o perioadă dificilă, cu provocări deopotrivă interne și externe, reprezintă un deziderat de la care nu se poate abdica.

Poziția exprimată nu urmărește să confirme sau să infirme aspectele semnalate în spațiul public, ci doresc să evidențiez rolul determinant al judecătorilor în arhitectura statului de drept și importanța faptului ca aceștia să-și exercite profesia liberi de orice interese și influențe.

Personal, de când exercit profesia de judecător în materie civilă, nu am fost niciodată supus unor influențe externe sau venite din interiorul sistemului.

Este important ca aspectele evidențiate în spațiul public să fie cercetate, dincolo de emoția publică”, declară Cârlan.

Cluj24, a încercat contactarea și altor magistrații semnatari, însă, până la data publicării răspunsurile nu au fost primite sau au fost negative.

„Poziționarea mea a avut exclusiv caracterul unei solidarități profesionale față de colegi care au semnalat disfuncționalități și nu se întemeiază pe experiențe personale sau pe situații concrete din activitatea mea.

Totodată, consider că orice discuție privind funcționarea justiției trebuie purtată în mod responsabil, echilibrat și în cadrul instituțional prevăzut de lege, cu respectarea obligației de rezervă a magistraților.

Din acest motiv, nu voi face declarații publice individuale pe acest subiect”, spune Dan Andrei Gîtan, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj, în urma solicitării de la Cluj24.

Tribunalul Cluj: „Nu există o poziție instituțională comună”

În urma unei solicitări transmise de Tribunalul Cluj către Cluj24, acesta a precizat că inițiativele de solidarizare aparțin exclusiv magistraților care le-au semnat.

„Pozițiile exprimate de unii magistrați în sensul solidarizării cu cei care au semnalat existența unor probleme și presiuni în sistemul de justiție reprezintă inițiative individuale. În prezent, la nivelul Tribunalului Cluj, nu a fost adoptată o poziție oficială comună cu privire la aceste aspecte”, declară reprezentanții Tribunalului.

Judecătoria Cluj-Napoca: „Libertatea de exprimare, exercitată în nume propriu”

O poziție similară a fost transmisă și de Judecătoria Cluj-Napoca către Cluj24, ca urmare a unei solicitări.

„Judecătoria Cluj-Napoca a luat act de interesul manifestat în spațiul public cu privire la inițiativele recente ale unor magistrați, generate de materiale jurnalistice apărute în mass-media.

Magistrații care au ales să semneze documente sau luări de poziție publice au făcut acest lucru în nume propriu, în exercitarea libertății de exprimare.

La acest moment, Judecătoria Cluj-Napoca nu a adoptat o poziție instituțională oficială cu privire la demersurile respective”, transmit oficialii Judecătoriei.

Lista completă a celor 36 de magistrați clujeni

1. Ciprian Coșniță – Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

2. Ciprian Man – Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

3. Ciprian Puie – Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

4. Donici Viorel – Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

5. Mihai Ghica – Curtea de Apel Cluj

6. Sortan Monica – Curtea de Apel Cluj

7. Iulian Nica – Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

8. Dumitru Alexandra – Judecătoria Cluj

9. Ungurean Andreea Elisabeta – Judecătoria Cluj-Napoca

10. Ioana Pasculet – Curtea de Apel Cluj

11. Radu Dușa – Curtea de Apel Cluj

12. Ioan Gaga – Tribunalul Cluj

13. Teona Gabriela Boteanu – Tribunalul Cluj

14. Maria Filip – Tribunalul Specializat Cluj

15. Ioana Nicoară – Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

16. Roșca Anda Elena – Judecătoria Cluj-Napoca

17. Roșca Sergiu – Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca

18. Corina Unguraș Ciaușu – Tribunalul Cluj

19. Iuliana Velniciuc Ciuparca – Tribunalul Cluj

20. Bucur Ioana – Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj

21. Gîtan Dan Andrei – Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj

22. Mihai Laura Adina – Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj

23. Corda Liviu-Tiberiu – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj

24. Sergiu Cârlan – Tribunalul Cluj

25. Teofil Ilișie – Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

26. Mihai Bîrtoc – DNA – Serviciul Teritorial Cluj

27. Georgiana Delea – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj

28. Marian Clement Virgil – Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla

29. Roxana Dan – Tribunalul Specializat Cluj

30. Cristina Florența Bîrtoc – Judecătoria Cluj-Napoca

31. Pop Paula – Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca

32. Rad Alina – Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca

33. Fesnic Jakab Timea – Judecătoria Turda

34. Ioana Ciobănescu – Judecătoria Turda

35. Adriana Lucia Pușcașu – Judecătoria Turda

36. Iulia Fadei – Tribunalul Cluj

Documentarul Recorder și protestele din Cluj

Reacțiile magistraților vin pe fondul apariției documentarului Recorder „Justiție capturată”, care încearcă să explice, într-o manieră accesibilă publicului larg, mecanismele prin care sistemul judiciar ar fi ajuns sub influența unui grup restrâns de interese format din magistrați și politicieni.

Materialul prezintă, prin interviuri, documente și reconstituiri, cazuri de dosare de mare corupție clasate sau tergiversate, achitări controversate în apel și revizuiri ale unor sentințe definitive, aspecte care ar fi afectat grav încrederea publicului în justiție.

La Cluj-Napoca au avut loc cinci proteste, la care au participat peste 1.000 de persoane. Oameni s-au adunat în fața Tribunalului Cluj, cerând demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, și a șefului DNA, Marius Voineag.

Protestatarii au scandat „Justiție, nu corupție!”, „Fără politică în justiție!”, „Jos labele de pe justiție!” sau „Adevărul nu se prescrie”, cerând independență reală, transparență și eliminarea influenței politice din sistemul judiciar.