ECONOMIE
INS: PIB-ul României a crescut cu 2,8% în primul trimestru, comparativ cu trimestrul 4 din 2020

Produsul Intern Brut – PIB- a fost, în trimestrul I, în termeni reali, cu 2,8% mai mare compatativ cu trimestrul 4 al anului 2020. Față de același trimestru din 2020 indicatorul a înregistrat o scădere cu 0,2% pe seria brută și nu a înregistrat modificări pe seria ajustată sezonier, anunță INS.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I din 2021, a fost de 284,971 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,8% faţă de trimestrul IV 2020 şi la acelaşi nivel cu cel înregistrat în trimestrul I 2020.
Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2021 a fost de 223,479 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul I 2020
Ramurile care au contribuit la scăderea PIB
La scăderea PIB, în trimestrul I 2021 faţă de trimestrul I 2020, au contribuit următoarele ramuri: Tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%; Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-0,7%), cu o pondere de 6,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 9,7%;
De asemenea, la scădere au contribuit Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (-0,5%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 16,4% și Impozitele nete pe produs (-0,2%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 1,9%.
Contribuțiile pozitive
Contribuţii pozitive au înregistrat: Industria (+0,4%), cu o pondere de 18,8% la formarea PIB şi care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 2,2%; Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea.
De asemenea, au contribuit hotelurile şi restaurantele (+0,1%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 0,4% și Informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere de 8,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,6%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea contribuţiei s-a datorat, în principal exportului net (-2,6%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 5,4%, comparativ cu cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, de numai 0,6%.
Contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 0,8%, contribuind cu 0,5% la creşterea PIB; formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 9,9%, contribuind cu 1,7% la creşterea PIB.
Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul I 2021 faţă de varianta „semnal” publicată la data de 18 mai 2021 fiind nesemnificativă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.
Sursa: Mediafax
Urmăriți Cluj24.ro și pe Google News
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ECONOMIE
E.ON și MOL devin parteneri pentru e-mobilitate: 592 de puncte de încărcare MOL Plugee, integrate în aplicația E.ON Drive

E.ON Energie România și Grupul MOL prin MOL România au încheiat un parteneriat pentru a sprijini tranziția către mobilitatea electrică în România. În cadrul parteneriatului, 592 de puncte de încărcare din rețeaua MOL Plugee din toate cele șase țări în care activează au fost integrate în aplicația E.ON Drive, oferind astfel utilizatorilor acces extins și facil la infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice.
Colaborarea dintre cele două companii vine ca răspuns la cererea tot mai mare de soluții sustenabile de transport, la nevoile exprimate de clienți și subliniază angajamentul acestora în direcția decarbonizării sectorului de mobilitate.
Integrarea stațiilor MOL Plugee în aplicația E.ON Drive permite utilizatorilor să localizeze, să acceseze și să plătească direct pentru serviciile de încărcare, totul dintr-o singură platformă digitală.
336 de puncte de încărcare electrică
„E.ON este printre companiile lider în dezvoltarea infrastructurii europene de e-mobility cu peste 7.200 de puncte de încărcare publice din care 336 în România.
Parteneriatul cu MOL România reflectă tendințele de inter-operabilitate și partajare a infrastructurii, esențiale pentru extinderea utilizării vehiculelor electrice și reprezintă încă un pas important în direcția unui viitor mai verde, cu mai puțină poluare și emisii de CO2”, a declarat Claudia Griech, director general al E.ON Energie România.
Soluții de mobilitate
„Grupul MOL investește în dezvoltarea unor soluții de mobilitate orientate spre viitor și și-a asumat angajamentul ca mașinile electrice să devină o alternativă accesibilă și atractivă pentru viața de zi. Recent, am redus prețurile pentru încărcarea vehiculelor electrice în stațiile MOL Plugee, iar prin parteneriatul cu E.ON sprijinim mai mult dezvoltarea e-mobilității, conectând utilizatorii de vehicule electrice cu stațiile de încărcare pe care se pot baza în călătoriile lor.
În anul în care sărbătorim 30 de ani de activitate în România, ne bucurăm că deschidem noi drumuri și că putem oferi o perspectivă și mai largă pentru călătoriile cu mașinile electrice,” a declarat Gábor Mozga, CEO al MOL România.
Stațiile de încărcare MOL România sunt amplasate în 41 de locații, majoritatea pe autostrăzile A1, A2 și pe alte drumuri naționale importante, locațiile lor exacte fiind disponibile aici: locații stații MOL Romania.
Pe aceeași pagină pot fi vizualizate și locațiile stațiilor de reîncărcare din Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia și Croația.
Puncte de încărcare MOL
Numărul total de puncte de încărcare puse la dispoziție prin infrastructura de încărcare MOL Plugee pentru fiecare țară:
– România: 137
– Ungaria: 254
– Croația: 35
– Cehia: 89
– Slovenia: 32
– Slovacia: 45
Prin integrarea stațiilor de încărcare MOL, aplicația mobilă E.ON Drive ajunge astfel să depășească 2.000 de puncte de încărcare la care au acces posesorii de vehicule electrice din România, iar la nivel european aplicația integrează peste 500.000 de stații.
Anul trecut, au fost înregistrate în aplicație peste 32.000 de sesiuni de încărcare, fiind încărcați peste 670.800 de kWh, în medie aprox. 55.900 kWh pe lună.
Disponibilă pe www.eon.ro, aplicația E.ON Drive aduce prețuri mai mici față de plățile unice, acces la harta stațiilor și statusul acestora, stații favorite, emitere card RFID pentru start-stop încărcare și plată direct din aplicația mobilă.
Despre E.ON Energie România
E.ON Energie România, membră a Grupului german E.ON, este furnizor integrat de gaze naturale, electricitate şi soluţii energetice, având un portofoliu variat format din circa 3,5 milioane de clienţi, atât rezidenţiali, cât şi companii şi municipalităţi.
Grupul E.ON este unul dintre liderii pieţei de energie, având în România o prezenţă consolidată de-a lungul a 20 de ani. De la intrarea pe piaţa din România, E.ON a investit circa 2,4 miliarde de euro, în principal în modernizarea reţelelor. Totodată, valoarea contribuţiilor virate la bugetul de stat şi bugetele locale se ridică la 3,8 miliarde de euro.
Despre MOL România
MOL România este o subsidiară a MOL Group și una dintre cele mai importante companii petroliere din România. MOL România este prezentă pe piața locală de 30 de ani și oferă un portofoliu comprehensiv de produse și servicii în domeniul comerțului de carburanți, lubrifianți, produse petrochimice și bitum. În prezent, compania deține un număr de 236 de stații de servicii la nivel național, două depozite de carburanți la Giurgiu și Tileagd și un terminal GPL la Tileagd.
În ultimul deceniu, de când MOL a introdus în România conceptul Fresh Corner, vizitele în stațiile de servicii sunt mai savuroase, deoarece clienții au la dispoziție o gamă variată de cafele și produse alimentare proaspăt preparate, precum hot-dog sau sandviciuri.
MOL România are sediul social la Cluj-Napoca, sediul de afaceri la București, un birou administrativ la Arad și un număr de 259 de angajați proprii. În 2005, MOL România a fost prima companie petrolieră care a implementat un program de loialitate, urmat, anul trecut, de lansarea platformei MOL MOVE, care oferă o experiență digitalizată de ultimă generație și beneficii exclusive.
De cinci ani, compania a investit în dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru posesorii de vehicule electrice, instalând puncte MOL Plugee în 41 dintre stații, care în prezent pot deservi simultan 96 de vehicule electrice.
MOL România este un membru activ al comunităților din care face parte și investește în programe de responsabilitate socială care vizează domenii precum: educația, sportul, sănătatea sau mediul. Unul dintre cele mai vechi programe de responsabilitate socială este Spații Verzi, care sărbătorește 20 de ani de existență în 2025.
De-a lungul timpului, prin programul Spații Verzi au fost implicați peste 250.000 de oameni în activități create cu scopul de a-i ajuta să înțeleagă cum se pot implica în protejarea naturii.
EDUCATIE
VIDEO. Vuvuzele de la Cluj la Parlament. Sindicaliștii din educație au protestat la București

Zeci de sindicaliști din Cluj din cadrul Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Clujean (SLIPC) au protestat, luni, în București, la Palatul Parlamentului față de măsurile fiscale Guvernului de reducere a deficitului bugetar care afectează personalul din educație.
Sindicaliștii au plecat duminică, spre București, cu un autocar, pentru a se alătura colegilor din întreaga țară.
Aceștia sunt nemulțumiți de măsurile preconizate și susțin că ar putea fi afectată deschiderea anului școlar din 8 septembrie.
”Măsura creșterii normei didactice este iresponsabilă, este cinică și va bulversa un întreg sistem pe o miză financiară nesemnificativă”, a explicat un sindicalist.

Pompierii din cadrul Detașamentului 2 Cluj-Napoca au intervin, luni, la un accident rutier petrecut pe drumul Sfântul Ion unde au găsit o mașină răsturnată.
”Forțele noastre au ajuns la fața locului și au găsit un autoturism răsturnat. În interior se află o victimă încarcerată. Din primele date, aceasta este inconștientă. Pompierii lucrează pentru extragerea persoanei.
La misiune iau parte două autospeciale cu modul de descarcerare și o ambulanță SMURD de terapie intensivă mobilă.
Pompierii au extras victima, fiind vorba despre un bărbat de aproximativ 55 de ani. Acesta este inconștient și primește îngrijiri medicale de urgență”, a transmis ISU Cluj.
ECONOMIE
Cupoane de 110 de dolari pentru cetățenii din Coreea de Sud pentru stimularea consumului. Soluție de relansare economică

Guvernul din Coreea de Sud va începe să distribuie cetățenilor cel puțin 150.000 de woni (aproximativ 110 dolari) de persoană începând cu data de 21 iulie, în încercarea de a stimula consumul și cheltuielile interne și de a relansa economia care stagnează. Banii pot fi folosiți doar pentru plata unor produse sau servicii oferite de firme mici și locale, cum ar fi restaurante, magazine alimentare, saloane de coafură și afaceri de cartier cu venituri anuale de maximum 3 miliarde de woni, fiind excluse lanțuri de retail/ supermarketuri.
Potrivit guvernanților de la Seul, plățile, care vor fi extinse și la unii rezidenți străini și refugiați, reprezintă un element cheie al primului buget suplimentar al președintelui Lee Jae Myung.
Conform proiectului, citat de The Korea Times, toți cetățenii coreeni înregistrați ca rezidenți la data de 18 iunie vor primi suma respectivă. De asemenea, se va acorda sprijin suplimentar în funcție de nivelul veniturilor.
Astfel, gospodăriile aflate în pragul sărăciei și familiile monoparentale vor primi până la 300.000 de woni (220 dolari) , în timp ce beneficiarii alocației de bază pentru trai pot primi 400.000 de woni (aproximativ 300 de dolari).
Locuitorii din zonele nemetropolitane din afara Seulului, provinciei Gyeonggi și Incheon vor primi încă 30.000 de woni. Cei care locuiesc în 84 de comunități rurale desemnate de Guvern care se confruntă cu un declin sever al populației vor primi încă 50.000 de woni.
Ce sumă se alocă
Inițiativa de distribuire a fondurilor vine după aprobarea de către Guvern a unui buget suplimentar de 31,8 trilioane de woni (23,3 miliarde de dolari), sâmbătă, adoptat de Adunarea Națională cu o zi înainte.
Programul, denumit oficial „cuponul de consum pentru redresarea mijloacelor de trai”, este considerat pe scară largă prima politică economică majoră a președintelui Lee de la preluarea mandatului pe 4 iunie.
Locuitorii Coreei de Sud pot solicita cupoanele online sau offline în perioada 21 iulie – 12 septembrie. Fondurile pot fi încărcate pe carduri de credit sau de debit, carduri preplătite sau emise sub formă de certificate cadou locale.
Cupoanele vor fi valabile până la 30 noiembrie, după care orice sumă neutilizată va fi recuperată de către Guvern.
Unde se pot cheltui banii
Fondurile trebuie utilizate în jurisdicția locală a destinatarului. De exemplu, locuitorii din Seul le pot folosi doar în Seul, în timp ce locuitorii din provincia Gyeonggi trebuie să le cheltuiască în Gyeonggi. Dacă cupoanele sunt emise într-un oraș cu guvernare specială, cum ar fi Sejong, acestea pot fi utilizate doar în acel oraș.
Magazinele eligibile includ restaurante, magazine alimentare, saloane de coafură, magazine de optică și alte afaceri de cartier cu venituri anuale de maximum 3 miliarde de woni.
Pentru a îndeplini obiectivul programului de a promova cheltuielile la întreprinderile mici și locale, cupoanele nu pot fi utilizate la marii retaileri corporativi, magazine universale, magazine duty-free, platforme online și aplicații de livrare. Pot fi făcute excepții pentru plățile efectuate în persoană prin intermediul aplicațiilor de livrare.
Eligibilitatea mărcilor locale în franciză depinde de proprietatea magazinului. Doar sucursalele deținute independent se califică pentru utilizarea cuponului, nu magazinele administrate direct de sediile corporative.
Prin urmare, mărci precum Starbucks și lanțul de magazine de înfrumusețare Olive Young, care operează doar magazine deținute de corporații la nivel național, nu sunt eligibile pentru cupon. Mărcile cu un model de proprietate mixtă, cum ar fi franciza de retail Daiso, pot accepta cuponul în funcție de proprietatea fiecărui magazin.
Alți bani, în toamnă
O a doua rundă de plăți, programată pentru distribuire între 22 septembrie și 31 octombrie, va oferi încă 100.000 de woni celor mai săraci 90% dintre persoanele cu venituri mici. Eligibilitatea va fi determinată prin verificarea veniturilor pe baza primelor de asigurare națională de sănătate, criteriile urmând să fie anunțate în septembrie.
În calitate de primar al orașului Seongnam, actualul președinte Lee a lansat un program care acordă vouchere locale în valoare de 1 milion de woni tuturor tinerilor cu vârste cuprinse între 19 și 24 de ani, indiferent de venituri. Totodată, în calitate de guvernator al provinciei Gyeonggi, a implementat un fond de ajutor în caz de dezastru care a oferit 100.000 de woni fiecărui rezident.
După preluarea mandatului de președinte al Coreei de Sud, îngrijorările legate de sustenabilitatea fiscală au determinat o abordare mai țintită, iar, de aceea, Lee Jae Myung a trecut la o abordare mixtă, subliniind faptul că plățile sunt destinate ”stimulării consumului, mai degrabă decât să se concentreze pe bunăstare”.
Coreea de Sud vs România
Coreea de Sud are o economie extrem de dezvoltată, orientată spre export. Este a patra ca mărime din Asia și a 13-a la nivel global după PIB-ul nominal, care a fost de aproximativ 1,87 trilioane de dolari în 2025.
Țara are o populație de 51,7 milioane de locuitori și un PIB per capita de 34.640 dolari.
Spre comparație, economia României este una mixtă în curs de dezvoltare, cu un grad ridicat de complexitate care se situează pe locul 12 în Uniunea Europeană după PIB-ul nominal total și pe locul 7 ca mărime atunci când este ajustat în funcție de puterea de cumpărare (PPC).
PIB-ul pe capita este de 21.570 dolari.
România are un PIB estimat de peste 400 de miliarde de dolari.