Inedit. Cămăși tradiționale, cusute la Cluj-Napoca de Ziua Iei, la șezătoare. Moment special cu horitorul Traian Balcău

Cei interesați să vadă „pe viu” cum se confecționează o cămașă tradițională românească sunt invitați la o șezătoare la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Cămășile, element de port care reprezintă istoria locului şi a neamului românesc din cele mai vechi timpuri, vor fi cusute în cadrul unei șezători tradiționale, vineri, 23 iunie.

Inedit. Cămăși tradiționale, cusute la Cluj-Napoca de Ziua Iei, la șezătoare. Moment special cu horitorul Traian Balcău

În șezătoare, membrele grupului „Arta acului la Cluj” vor exemplifica tehnici tradiționale de coasere a cămășii care, în vechime, avea semnificații multiple.

„În primul rând avea rolul de îmbrăcăminte, dar transmitea și un mesaj pentru comunitatea din care făcea parte persoana care o purta, precum: statutul social, meseria și vârsta. Totodată, cămășile aveau semnificații magico-religioase, prin motivele, cromatica și lucrătura folosită”, arată reprezentanții Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, organiozatorii evenimentului.

Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești.

Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, împodobită cu mărgele și broderii, la mâneci și la gât. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de frumos de la o generație la alta.

Citește și: Expoziție ”Cămașa cu altiță din Transilvania” la Muzeul Etnografic Cluj-Napoca

Nu era sărbătoare însemnată în lumea satului la care fetele să nu îmbrace cămăși noi, cusute de ele în șezătoare sau acasă, pe furiș, departe de ochii celorlalte. Așa că, de cele mai multe ori, cusătura cămășii era atent gândită și lucrată. Fetele coseau pe ascuns, ca să nu le fure cineva modelul, iar la biserică și la joc cămașa ei să fie cea mai frumoasă.

Acest lucru era observat și de feciori care, pe lângă frumusețea cămășii, apreciau că fata ar fi „tare harnică și ar avea îndemânarea de a întreține o gospodărie”.

Mai mult, horitorul Traian Balcău din Ceanu Mare o să încânte auditoriul cu hori din Câmpia Transilvaniei.

El a fost descoperit de regretatul etnomuzicolog clujean dr. Mircea Cîmpeanu, care l-a inclus în proiectul „Hori din Câmpia Transilvaniei”. În urma cercetărilor de teren pe care le-a efectuat de-a lungul anilor, elementul de patrimoniu cultural imaterial „Horitul, horile şi horitorii din Câmpia Transilvaniei” a fost inclus în anul 2020 în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial.

Ziua Internațională a Iei

Evenimentul intitulat „Cămașa din Transilvania, la șezătoarea tradițiilor clujene, de Ziua Iei” se va desfășura concomitent cu vernisajul expoziției „Cămașa cu altiță din Transilvania”, manifestare organizată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Evenimentul va avea loc în sala „Reduta” a Muzeului (Strada Memorandumului, nr. 21), începând cu ora 14:00, cu ocazia Zilei Internaționale a Iei.

Ziua Iei este marcată pe 24 iunie, în aceeași zi cu sărbătoarea creștină „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” și cu cea arhaică a Sânzienelor sau Drăgaicei, la câteva zile după solstițiul de vară. Propusă de comunitatea online „La Blouse Roumaine” acum 11 ani, această zi este în prezent sărbătorită în aproape 50 de țări, în peste 100 de orașe, de românii de pretutindeni, iar de anul trecut a fost declarată oficial, prin lege.

Foto: Pregătirea zestrei/Negreni, jud. Cluj/Arhiva CJCPCT Cluj