Iris a dat startul ediției 2025 a festivalului Electric Castle cu un concert memorabil pe scena Hangar, miercuri seară. Mii de fani s-au adunat să-i vadă pe Cristi Minculescu, Valter și Boro, legendarii muzicieni ai rockului românesc, care au deschis oficial festivalul.

Festivalul Electric Castle a debutat în această seară cu un concert spectaculos susținut de trupa Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, pe scena Hangar, în fața a mii de fani entuziasmați. Începând cu ora 22:05, legendarii artiști ai rockului românesc au oferit publicului un show electrizant, pe scena Hangar.

Cu piese devenite adevărate imnuri pentru mai multe generații, Iris a reușit să transforme prima seară de Electric Castle într-o sărbătoare a rock-ului românesc. Publicul a cântat la unison versurile cunoscute, demonstrând că trupa rămâne una dintre cele mai iubite din țară, chiar și în rândul noilor generații.

Prezența trupei Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro în prima seară la Electric Castle a marcat deschiderea oficială a festivalului. Fanii au apreciat energia și pasiunea artiștilor care continuă să scrie istorie pe scena muzicii românești. Concertul a fost, fără îndoială, un start în forță pentru ediția din acest an a festivalului de la Bonțida.

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, atrage atenția asupra confuziei create în România de proliferarea instituțiilor autointitulate „academii”, unele susținute financiar de stat, care doar mimează rigorile consacrării științifice.

Într-un punct de vedere ferm, academicianul subliniază că academicienii nu pot fi puși la același nivel cu „pseudosavanții sau oamenii aflați mai la început de carieră” reuniți în academii paralele. Potrivit acestuia, statul ar trebui să susțină doar academia națională, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor europene.

„Academia Română (AR) este singura academie națională a României, creată în 1866, cu o lege specială, ca for suprem de consacrare a valorilor intelectuale și care a reunit și reunește cele mai mari personalități ale științei, culturii, artei. În legea din 1879, se spunea că Academia este independentă în toate acțiunile sale. Ulterior a primit și o dimensiune de cercetare științifică (conform clasamentului SCIMAGO, este prima instituție de cercetare din România, înaintea oricărei universități) și, mai recent (acum două decenii), una de educație (poate acorda gradele de doctor și abilitat, pe specialități). Toate țările au câte o academie națională, finanțată (și) de la guverne, de la state. AR va serba la anul 160 de ani de existență.

„Academia Oamenilor de Știință din România a fost creată ca să submineze Academia Română”

Academia Oamenilor de Știință din România (AOȘR) s-a creat în mod insidios, prin transformarea în „academie” a Asociației Oamenilor de Știință, în care erau mulți frustrați pentru neputința de a intra în AR. Ea a obținut o lege specială de funcționare, a băgat în ea o mare parte din parlamentarii de odinioară, a stabilit salarii și indemnizații, a organizat secții și filiale, costume speciale etc., exact ca la AR. Are 250 de membri titulari și corespondenți (AR are voie maxim 181 de membri titulari și corespondenți). AOȘR a fost creată ca să submineze AR, așa cum Ceaușescu a făcut o academie paralelă în 1974 și de-atunci nu a mai permis să intre nimeni în AR, cu intenția de a omorî fizic instituția. Timp de 15 ani (1974-1989), AR și-a pierdut peste jumătate din membri și era sortită pieirii. Azi, conducerea AOȘR se prezintă drept adevărata academie de științe a României, încât AR trece drept academie a oamenilor de artă (?!). Salarizarea personalului AOȘR și indemnizațiile membrilor erau în 2024 (când am făcut o anchetă) mai mari decât la AR.

Academiile de ramură, indemnizații mai mari decât la Academia Română

Mai sunt în România trei academii de ramură, cu existență legitimă, care au fost create pe lângă AR și sub coordonarea AR, ca pepiniere pentru noii membri, în trei specialități: Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Academia de Științe Tehnice (AST) și Academia de Științe Medicale (ASM).

ASAS are 181 membri corespondenți (mc) și titulari (mt)., cu indemnizație cât cuantumul salariului mediu brut pe economie. AST are 250 de membri (mc și mt), cu indemnizații de câte 2000 lei lunar în medie.

AST are 95 de mc și mt, plătiți cu 1400, respectiv 1800 lei pe lună.

ASM are 208 mc și mt, plătiți cu câte o indemnizație cât un salariu mediu brut lunar (asta înseamnă 6000 și, respectiv, 7500 lei brut). Îndemnizațiile sunt mai mari decât la AR.

Mai nou, în 2015, s-a creat Academia de Științe Juridice, cu 64 de membri (mt+mc), cu îndemnizații imitate după unele dintre celelalte academii de ramură (2000 lei pentru titulari, 1400 pentru corespondenți).

Se mai vorbește și de Academia SRI, dar aici cred că se face o confuzie cu instituția de învățământ superior a SRI. Oricum, este o mare confuzie generală, cu atâtea „academii” în funcție.

Ioan-Aurel Pop propune un model european: Statul să sprijine doar academia națională

Ce propunem:

Orice instituție cu profil academic a eliberă să funcționeze într-o țară democratică, dar statul trebuie să finanțeze doar academia națională. Așa este cutuma și așa se întâmplă mai peste tot în Europa. „Academiile” nu trebui desființate (CCR a respins nu demult o astfel de lege neinspirată, venită de la Parlament). Este destul să se taie sau să se reducă drastic finanțarea.

Academia Română și-a asanat singură cheltuielile, a redus numărul său de institute naționale și cu personalitate juridică, a propus modificarea legii sale de funcționare (propunerea se află la Parlament).

Academiile de ramură au legitimitatea lor istorică, dar pot funcționa în coordonarea Academiei Române, cu finanțare minimă și fără îndemnizații date membrilor, indemnizații care acum, în unele cazuri, sunt mai mari decât cele ale membrilor AR (!). Academia de Științe Juridice poate deveni chiar secție a AR (AR are 14 secții cu câte 12 membri în medie), cu 12-13 mc și mt la un loc. Alte academii ca instituții de consacrare finanțate de stat nu mai au rost, fiindcă altminteri toate științele și disciplinele vor cere academii proprii. De ex., în orbita (cadrul) Academiei Franceze (așa de selective și de riguroase) funcționează cinci academii de ramură (ai căror membri sunt mândri de asta, fac cercetări, nu pot purta titlul de academician, dar se simt onorați să fie coordonați de bătrânii academicieni).

AOȘR, o „academie” fără legitimitate

AOȘR nu are nicio legitimitate și imită întru totul AR. Ea poate exista, firește, pe cont propriu, întreținându-se din cotizațiile membrilor și din sponsorizări. Este destul să se vadă componența pe membri a AOȘR, spre a înțelege despre ce e vorba. A fost un scurt interval, la finele perioadei interbelice, când se crease o astfel de „academie de științe tehnice”, dar fără rost. AR a protestat atunci pentru uzurpare de titlu și de domeniu de activitate. Dar nu a fost atunci vorba de nicio finanțare de la stat. AOȘR s-a creat relativ recent, din ambiția unui onorabil medic militar și general, Vasile Cândea, care, nefiind acceptat de către Secția de Științe Medicale a Academiei Române ca membru, a amenințat că-și face „propria academie”. Și a făcut-o în 2007, primind în acest for o parte din membrii parlamentului, care au și votat legea respectivă.

Las deoparte alte academii (militară, de poliție, de științe economice, de muzică, de artă și design, de fotbal, de frumusețe, de coaching etc.) care sunt de altă factură și care sporesc confuzia opiniei publice.

„Academia Română și membrii săi trebuie tratați cu demnitatea pe care o merită”

Nu credem că AR ar trebui tratată la un loc cu așa-zisele academii menționate la început și mai ales cu AOȘR. AR este forul suprem de consacrare a valorilor intelectuale, forul suprem de cercetare (mai ales fundamentală și teoretică) și un for de educație superioară (prin școlile doctorale pe care le are). Regulile de alegere în AR sunt foarte stricte, dar nu perfecte. De ex., recent cel mai mare romancier român în viață, Mircea Cărtărescu, după ce a trecut cu bine prin patru trepte de selecție de la nivelul Academiei, a obținut în Adunarea Generală 73 de voturi și i-ar fi trebuit 74 ca să aibă două treimi și să devină membru corespondent. Se poate spune că AR nu l-a dorit pe Mircea Cărtărescu și că academicienii sunt de condamnat? Ar fi o prostie! Așa se întâmplă în toate academiile serioase din lume: unii valoroși nu intră la prima încercare. AR nu este o instituție divină, ci una umană, cu greșelile sale, dar este locul care i-a consacrat și recunoscut pe Ion Heliade Rădulescu, George Barițiu, Timotei Cipariu, Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, I. C. Brătianu, Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu, Emil Racoviță, Victor Babeș, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga și mulți alții. AR este Panteonul național al tradiției românești prin care se pregătește viitorul. Firește, academicienii sunt, în general, oameni bătrâni, dar oare acești bătrâni – cei mai buni din câți sunt acum în România – să nu merite respectul societății (inclusiv printr-o indemnizație care să le permită traiul decent)? Ei sunt acum amestecați cu pseudosavanții sau cu oameni aflați mai la început de carieră. Și sunt cam 200 de oameni în AR care primesc acum cam câte 3500 de lei net pe lună. Un calcul simplu arată că nu acești oameni valoroși tulbură bugetul țării. De ex., Academia Ungară, creată în urmă cu 200 de ani, asigură membrilor săi de la stat câte o indemnizație în valoare de 1000 de euro lunar. Numărul membrilor este cam cât la AR, iar Ungaria are jumătate din populația României. Cam la fel se întâmplă și în Bulgaria (6,3 milioane de locuitori), a cărei academie națională are cam 6000 de cercetători, un număr mai mult decât dublu față de câți are AR.

AR și membrii săi trebuie tratați cu demnitatea pe care o merită, dincolo de limitele omenești ale instituției și ale lor ca persoane.

PS: Menționez că eu îmi închei în 2026 mandatul de președinte al Academiei Române și nu doresc niciun fel de avantaj pentru mine ca persoană. Mă gândesc însă la instituția numită AR care nu este a noastră, ci a urmașilor noștri”, arată președintele Academiei Române.

U-BT Cluj-Napoca scrie o nouă pagină în istoria sportului românesc. După performanțele europene din ultimii ani, clubul clujean a fost invitat să participe în ABA League, una dintre cele mai puternice competiții regionale din Europa, cunoscută și ca Liga Adriatică.

Începând cu sezonul viitor, U-BT va juca alături de echipe de top din baschetul ex-iugoslav și nu numai. Liga își extinde formatul la 18 echipe, împărțite în două grupe de câte 9.

„În urma discuțiilor purtate de către organizatorii ABA League, s-a luat decizia ca sezonul viitor să aducă la start nu mai puțin de 18 formații, cele mai recente nume fiind U-Banca Transilvania și BC Viena. Acestea vor fi împărțite în 2 grupe de câte 9 participante. În primă instanță, cele 9 echipe vor juca una împotriva celeilalte, tur-retur. Ulterior, primele 4 clasate din fiecare grupă se califică mai departe, urmând să alcătuiască o primă grupă valorică cu 8 participante. Aici, o echipă va întâlni tur-retur doar adversarele din cealaltă grupă, împotriva cărora nu a jucat anterior. Celelalte 10 formații vor fi repartizate într-o a doua grupă. Mai departe, primele 2 clasate din această grupă se vor duela cu ultimele 2 clasate din prima grupă valorică pentru Play-Off. Așadar, va fi creionat tabloul pentru sferturi, semifinale și finală”, a transmis echipa de bachet.

Grupă de foc pentru U-BT Cluj: dueluri cu Partizan Belgrad și BC Dubai

U-BT Cluj-Napoca a fost repartizată într-o grupă extrem de puternică, cu adversari de calibru precum Partizan Blegrad (Serbia), BC Dubai (Emiratele Arabe Unite), Igokea Aleksandrovac (Bosnia și Herțegovina), FMP Belgrad (Serbia), KK Borac Čačak (Serbia) KK Studenski centar (Muntenegru), KK Krka (Slovenia) și KK Split (Croația).

„U-Banca Transilvania își cunoaște și adversarele din grupă, urmând să dea peste galonata Partizan Belgrad, formația antrenată de către marele Željko Obradović, participantă în Euroligă. Partizan a și câștigat trofeul Euroligii, fiind de 22 campioană a Serbiei, cucerind de 8 ori Liga Adriatică. În grupă vom mai da peste un nume din Euroligă, BC Dubai, grupare care dispune de un buget semnificativ, transferând o serie de baschetbaliști europeni de mare valoare”, a mai transmis echipa.

„Intrăm în ABA League cu încredere”

„Suntem fericiți și mândri de această realizare. Este o dovadă a seriozității și a muncii pe care întreaga organizație U-BT a depus-o în toți acești ani. Din punctul meu de vedere, acest pas reprezintă un câștig important și pentru baschetul românesc. Prin participarea în ABA League vom avea ocazia să găzduim meciuri de cel mai înalt nivel, cu echipe din EuroLeague, EuroCup sau Basketball Champions League. Aceste meciuri nu sunt doar spectaculoase pentru public, ci au și un rol important în a inspira noile generații, fie că aleg să joace baschet, fie că devin fani dedicați.

Intrăm în ABA League cu încredere. Nu e un salt întâmplător, ci un nou pas firesc după un parcurs construit etapă cu etapă: am început din Basketball Champions League, am continuat cu patru sezoane solide în EuroCup, iar acum e datoria noastră să arătăm că tot ce am făcut până acum are continuitate și sens. Creștem de la an la an și vrem să demonstrăm că ne merităm locul la cel mai înalt nivel”, a declarat Branko Ćuić, director executiv U-Banca Transilvania.

Această nouă provocare confirmă ascensiunea constantă a echipei, după sezoane solide în Basketball Champions League și EuroCup.

Amenzi după concertul controversat al trapperului AlbertNbn la festivalul „Beach, Please!”. Jandarmeria a sancționat artistul cu amenzi în total de 3.000 de lei pentru încălcarea normelor de conviețuire socială și folosirea unui limbaj vulgar pe scenă. 

Trapperul AlbertNbn a fost sancționat după scandalul de la „Beach, Please!” cu 3.000 de lei de Gruparea Mobilă de Jandarmi Constanţa, pentru folosirea de limbaj vulgar și expresii jignitoare la adresa României în timpul concertului său.

„Pe timpul desfăşurării festivalului Beach, Please, în urma autosesizării forţelor de ordine, au fost aplicate trei sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.000 lei fiecare, unui artist care, în cadrul versurilor interpretate pe scenă, a folosit un limbaj vulgar şi expresii jignitoare, inclusiv la adresa României. Persoana în cauză a fost sancţionată conform art. 2, alin. (1) din Legea nr. 61/1991, republicată, privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice”, au transmis, miercuri, reprezentanţii Grupării Mobile de Jandarmi Constanţa.

Versuri vulgare și violente

Piesa care a stârnit controverse conține versuri precum: „Îmi bag p**a în România / Pe țara voastră mă piș**”. În plus, alte melodii lansate de AlbertNbn, cum este și piesa „Zoro” (cu peste 4 milioane de vizualizări pe YouTube), abundă în versuri explicite și violente, pe care tinerii prezenți la concertele sale le cântă adesea în cor.

În replică, trapperul a postat un mesaj video adresat criticilor: „Ați luat toți foc că de ce înjur România. În primul rând, sunteți niște inculți care nu știți la ce mă refer și nici nu încerc să vă explic la ce mă refer. Eu le-am explicat la copiii voștri să nu se drogheze de fiecare dată când am făcut show pe scenă.

Dacă nu aveți bani să ajungeți la Beach, please și sunteți frustrați, nu-i problema noastră. Nu mă mai căutați, sunteți penibili, sunteți jalnici, sunteți niște bătrâni proști care copiii voștri le curg balele după noi. Nu aveți ce să faceți, nu că asta ar fi ceva rău, sincer. Noi vă iubim”.