EVENIMENT
În luna septembrie, 200 de angajați ai E.ON România vor parcurge toți cei 1.400 km din Via Transilvanica

200 de angajați E.ON vor duce #EnergiaLuiÎmpreună pe cei 1.400 km ai Via Transilvanica – „drumul care unește” – pe care îl vor străbate la pas sau cu bicicleta, în cadrul proiectului „Energia E.ON X Via Transilvanica”.
Proiectul debutează în prima zi a lunii septembrie, când două echipe vor porni simultan din nord (Putna) și sud (Drobeta-Turnu Severin) și se va încheia o lună mai târziu, la mijlocul traseului, în localitatea Axente Sever.
„Alegerea traseului nu este deloc întâmplătoare. Parcurgând acest drum în integralitate, vrem să le reamintim clienților noștri că Via Transilvanica există și datorită lor, întrucât au ales să lase copacii neatinși, activând factura electronică. Parteneriatul cu Asociația Tășuleasa Social este unul de suflet pentru mine și sunt mândră de colegii mei care au ales să facă parte din această poveste într-un mod atât de frumos, ducând #EnergiaLuiÎmpreună pe Via Transilvanica și în comunitățile pe care le străbate”, spune Claudia Griech, directorul general al E.ON Energie România.
Fiecare echipă și liderul acesteia vor parcurge rute definite, la finalul cărora vor preda ștafeta către alte echipe, pentru parcurgerea integrală a traseului Via Transilvanica. Cele 32 de echipe sunt alcătuite din pasionați ai drumețiilor și ai activităților outdoor precum alergare, ciclism și cățărat, dar și din colegi aflați la prima experiență de acest fel. În călătoria lor, angajaţii E.ON se vor implica în acțiuni de voluntariat, vor face popasuri în școli pentru a susține lecții despre energie și vor derula şi alte acțiuni de responsabilitate socială.
„Proiectul Energia E.ON X Via Transilvanica le oferă colegilor noștri oportunitatea să își descopere pasiuni comune, să interacționeze cu colegi cu care, poate, nu au avut ocazia să colaboreze până acum. Această drumeție e un bun prilej pentru ei nu doar să se cunoască mai bine, ci și să facă ceva împreună pentru comunitate și pentru protejarea mediului”, afirmă Ioan Şandru, directorul general adjunct al E.ON Energie România și unul dintre inițiatorii acestui proiect.
Povestea comună cu Asociația Tășuleasa Social a început în 2020, când E.ON a devenit Partener pentru sustenabilitate în cadrul proiectului de ecoturism Via Transilvanica. În 2020, E.ON a susținut marcarea a 100 km de traseu, kilometri dublați în 2021 datorită implicării clienților. 100.000 clienți și-au activat factura electronică, iar noi am tradus fiecare gest al lor într-un metru de traseu, adăugând astfel încă 100 km „drumului care unește”.
În 2023 și 2024, suntem angajați în sprijinirea proiectului Via Transilvanica, deoarece ne propunem să păstram acest traseu și pentru generațiile viitoare. Astfel, ne-am alăturat acestui proiect care necesită eforturi constante de întreținere și care ar fi dificil de realizat fără contribuția noastră și a întregii comunități. Îi încurajăm pe clienții noștri să se alăture acestui parteneriat, deoarece împreună putem contribui la conservarea celor mai pitorești păduri din patrimoniul nostru, printr-un simplu gest de activare a facturii electronice.
„Sunt tare încântat să văd că tot mai mulți oameni merg pe Via Transilvanica, care nu înseamnă nu doar un traseu turistic, ci şi oameni, istorie şi tradiţii. Mulţumesc partenerului nostru E.ON că a ales să continue să ne fie alături, iar celor 200 de temerari le urez succes şi să se bucure din plin de frumuseţea locurilor pe care le vor străbate”, declară Alin Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social.
Proiectul Via Transilvanica a fost inițiat de Asociaţia Tășuleasa Social în anul 2018, cu ocazia celebrării a 100 de ani de la Marea Unire din Alba Iulia. Parcurge zece județe, din șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana și pune în valoare patrimoniul natural și cultural al fiecărei regiuni, comunități uitate, care acum pot fi revigorate economic, datorită drumeților. Succesul înregistrat de Via Transilvanica este acum recunoscut și de Comisia Europeană și Europa Nostra. Acesta a câștigat una dintre categoriile Premiului European pentru Patrimoniu/Premiul Europa Nostra 2023, alături de alte 29 de realizări remarcabile în materie de patrimoniu.
Despre E.ON România
Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieței de energie, având în România o prezență consolidată de-a lungul a 18 ani. Companiile din cadrul grupului, Delgaz Grid, E.ON Energie România și E.ON Asist Complet desfășoară activități de distribuție, de furnizare energie și soluții energetice, respectiv tehnice pentru circa 3,4 milioane de clienți. De la intrarea pe piața din România, E.ON a investit peste 2,1 miliarde de euro, în principal în modernizarea rețelelor. Totodată, valoarea contribuțiilor virate la bugetul de stat și bugetele locale se ridică la 3 miliarde de euro.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Dan Petrescu (CFR Cluj), după calificarea în finală: Nu sunt mulțumit de cât am MARCAT anul acesta din faze fixe

Joi seara în Gruia s-a disputat cea de-a doua semifinală a Cupei României la fotbal între CFR Cluj și Farul. Clujenii s-au impus clar cu 4-1, calificându-se după 9 ani din nou în finală, unde o va întâlni pe Hermannstadt.
Antrenorul Dan Petrescu s-a declarat mulțumit de evoluția echipei și și-a felicitat elevii.
„Sunt foarte mulțumit de băieți, de joc. Am marcat multe goluri. Singura problemă pe care am avut-o în acest sezon: la prima ocazie a adversarului, care nu ajunge la poartă, e gol. Și cu „U” Cluj, și cu FCSB. Noi ne producem ocazii, dar primim gol. Reacția băieților a fost bună, am fost relaxați, cu toate că eu nu am fost relaxat deloc.
Dan Petrescu (CFR Cluj), după calificarea în finală: Nu sunt mulțumit de cât am MARCAT anul acesta din faze fixe
E prima mea finală. O pată neagră la final, la golul lui Deac, păcat. Nimeni nu a protestat, e păcat. Mă bucuram pentru Cipri, nu a jucat de mult timp și un gol îi dădea moral. Noi lucrăm fazele fixe în ziua meciului, nu e întâmplare.
Nu sunt mulțumit de cât am marcat anul acesta din faze fixe, mă aștept la mai mult. Niciodată nu e nimeni favorit într-o finală. În palmaresul meu nu am nicio Cupă. Am pierdut două finale, una cu Unirea Urziceni. Aș dori foarte mult să câștig, dar nu pentru mine, sincer. Pentru băieți, pentru fani, care sper să vină cât mai mulți la Arad și să ajute echipa.
De când câștigătoarea Cupei merge în Europa League, e o miză foarte mare, dar mai avem 5 meciuri și în campionat. Trebuie să câștigăm la Dinamo, avem nevoie de o victorie ca de aer.
Mă tot rugăm să îl schimbe pe Alibec. Când e el în teren, te poți aștepta la orice. Nu am văzut niciun meci al Farului în care Alibec să nu dea gol sau pasă de gol. E titularul echipei naționale, un jucător excelent”, a spus Dan Petrescu la Prima Sport.
EVENIMENT
FOTO. Autoturism „ieșit în decor” la Copăceni, Cluj. Un tânăr de 20 de ani a ajuns la spital

Pompierii din Turda au intervenit, vineri dimineață, la un accident rutier cu un autoturism, petrecut la ieșire din localitatea Copăceni.
O mașină a ajuns în afara părții carosabile, vineri dimineață, la Copăceni. Pompierii din Turda au intervenit la fața locului cu o autospecială cu modul de descarcerare.
Un tânăr de 20 de ani a fost transportat la spital.
„Pompierii din cadrul Detașamentului Turda au intervenit în urmă cu puține momente la un accident rutier petrecut la ieșire din localitatea Copăceni. Echipajele noastre au găsit la fața locului un autoturism avariat, ieșit în afara părții carosabile. A rezultat o singură victimă, mai exact un tânăr de aproximativ 20 de ani, conștient și cooperant. Acesta a primit îngrijiri medicale din partea paramedicilor SMURD și a fost transportat la spital. La misiune a mai luat parte o autospecială cu modul de descarcerare”, a transmis ISU Cluj.
CULTURA
Izvorul Tămăduirii: Ce înseamnă această zi pentru creștinii ortodocși și cum este sărbătorită. Tradiții și semnificații

Vineri, 25 aprilie 2025, creștinii ortodocși marchează una dintre cele mai importante sărbători închinate Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii. Această zi sfântă, prăznuită în fiecare an în vinerea din Săptămâna Luminată (cea care urmează după Paște), este asociată cu vindecarea, purificarea și binecuvântarea prin apă.
Sărbătoarea își are originea într-o minune petrecută în apropierea vechii cetăți Constantinopol, în secolul al V-lea. Potrivit tradiției, un orb și-a recăpătat vederea după ce s-a spălat cu apă dintr-un izvor aflat într-o pădure. Cel care l-a condus acolo a fost Leon, viitor împărat al Imperiului Bizantin, care la acea vreme nu fusese încă încoronat. Acesta a urmat un îndemn divin, venit chiar de la Maica Domnului, care i-a spus:
„Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure și, luând cu mâini apa tulbure, potolește cu ea setea orbului și unge cu ea ochii lui cei întunecați.”
Originea sărbătorii și miracolul de la Constantinopol
Ulterior, ajuns împărat (457-474), Leon a ridicat o biserică pe locul unde s-a petrecut minunea, dându-i hramul „Izvorul Tămăduirii”. Se spune că în același loc, mai târziu, împăratul Justinian s-a vindecat de o boală gravă, motiv pentru care a construit o biserică și mai mare. Lăcașul a fost distrus în 1453, în timpul cuceririi Constantinopolului de către otomani, dar izvorul sfânt s-a păstrat.
Astăzi, pelerinii care ajung la Istanbul pot vizita biserica ridicată în secolul al XIX-lea pe același loc, unde la subsol se păstrează un paraclis din secolul al V-lea și izvorul despre care se crede că are în continuare puteri vindecătoare.
Obiceiuri și tradiții de Izvorul Tămăduirii
În această zi, în biserici se săvârșește slujba de sfințire a apei, numită Agheasma Mică. Aceasta poate fi consumată de credincioși pe tot parcursul anului, pe nemâncate, spre deosebire de Agheasma Mare, care se bea timp de opt zile, începând cu Boboteaza.
Mii de credincioși din România aleg să meargă în această zi la izvoarele considerate tămăduitoare. Printre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj se numără Izvorul de la Mănăstirea Dervent, Izvorul de la Biserica Greacă din Brăila, Mănăstirea Ghighiu din județul Prahova, Mănăstirea Horăicioara din județul Neamț, Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă din județul Argeș.
Obiceiuri populare de Izvorul Tămăduirii
În unele zone din România, în special în mediul rural, ziua este marcată de obiceiuri străvechi. Printre acestea se numără legământul juvenil, un ritual prin care adolescenții își jură prietenie și sprijin reciproc pentru toată viața. Legământul presupune rostirea jurământului, schimbul de obiecte simbolice (colaci, oale de lut, lumânări aprinse), îmbrățișarea frățească, ospătarea cu bucate ritualice și dansul tradițional.
După încheierea legământului, participanții deveneau „surate” sau „fârtați”, comportându-se ca și cum ar fi fost rude de sânge, oferindu-și sprijin moral și material în momentele grele.
Superstiții și interdicții în ziua praznicului
Tradiția populară spune că în această zi este bine ca oamenii să se spele cu rouă și să bea agheasmă, pentru a se feri de boli sau pentru a se vindeca. Tot acum, în unele localități, se curăță și se sfințesc fântânile, în credința că acestea nu vor seca în timpul secetelor.
Există și o serie de lucruri interzise în această zi: nu se spală rufe, nu se calcă și nu se croiesc haine, pentru că acestea „nu vor fi de folos” și nu vor fi niciodată terminate.
În schimb, gospodarii stropeau grădinile, livezile și animalele cu apă sfințită, pentru a le proteja și a avea un an roditor. De asemenea, la slujbă, preotul stropește credincioșii cu agheasmă, cântând: „Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta…”.

Răspunsul la întrebarea din titlu diferă adesea în funcție de cine și cum a cules datele. Am semnalat în ultimele două postări faptul că estimările intențiilor de vot variază mult în funcție de institut și tehnica de colectare a datelor (telefonic vs. online). Graficul de azi ne arată cum variază estimările intențiilor de vot în funcție de două variabile: tehnica folosită (telefonic vs. online) și experiența institutului care a produs estimările (institut nou vs. vechi; am considerat că un institut e nou dacă nu a publicat sistematic estimări ale intențiilor de vot cu ocazia ultimelor două runde de alegeri).
Valorile prezentate în grafic sunt predicții pe baza unui model de regresie multinominală în care am inclus două variabile de control: numărul de zile până la alegeri și o evaluare personală, (parțial) subiectivă, cu privire la existența unei posibile favorizări, nu neapărat intenționate, a unui candidat din partea unui institut. Am considerat că favorizarea are loc atunci când există un potențial conflict de interese între rolul de „sondor” și alte roluri (consultant campanie, servicii de colectare de date, membru sau simpatizant partid / candidat, istoric relevant comun). Despre favorizare voi discuta într-o analiză viitoare.
ANALIZĂ. Sociologul Mircea Comșa, UBB Cluj: Cine e pe LOCUL 2?
Valorile din grafic prezintă intențiile de vot prezise de model pentru ziua de 14 aprilie (20 de zile înainte de turul 1). Pentru fiecare candidat am estimat șapte valori: toate sondajele, sondajele online, sondajele CATI, sondajele online realizate de institute cu vechime, sondajele online realizate de institute noi, sondajele CATI realizate de institute cu vechime, sondajele CATI realizate de institute noi.
În cazul candidaților Elena Lasconi și Nicușor Dan variațiile intențiilor de vot sunt mici, deci, destul de probabil, estimările sunt apropiate de realitatea de la acest moment (14 aprilie). În cazul lui George Simion variațiile sunt puțin mai mari: intenția de vot pentru acest candidat este puțin mai mare în cazul sondajelor telefonice, respectiv a institutelor cu vechime (sondajele online realizate de institute noi produc estimarea cea mai mică).
„Lupta pentru locul doi este foarte strânsă”
Intenția de vot pentru Crin Antonescu, respectiv Victor Ponta variază foarte mult: Crin Antonescu obține scoruri mai mari în cazul sondajelor online (surprinzător și ciudat, aș zice, dat fiind profilul probabil al electoratului acestui candidat), iar Victor Ponta obține scoruri mai mari în cazul sondajelor telefonice.
Pe baza estimărilor din grafic, sunt șanse mari ca, la acest moment (14 aprilie), primul loc să fie ocupat de George Simion, iar ultimul de Elena Lasconi. Pe locul secund, funcție de datele la care ne uităm, se poate situa oricare dintre ceilalți trei candidați. Pentru că (1) sondajele telefonice sunt, în general, mai potrivite pentru contextul din România (mai ales că populația de interes este cea națională) și (2) în mod normal institutele care activează de mai multă vreme pe piață ar trebui să producă estimări mai corecte, am putea aprecia că intenția de vot pentru fiecare dintre cei trei candidați se situează undeva în intervalul 16-21%, prin urmare lupta pentru locul doi este foarte strânsă. Dacă alegem să avem încredere ceva mai mare în sondajele online, respectiv în institutele nou apărute, lupta pentru locul secund se dă doar între Crin Antonescu și Nicușor Dan, primul având probabil un ușor avans.