„Ieșitul la joc” în satele clujene, pasul spre măritiș. Ce feciori erau preferați de tinere

Ieșitul la joc era un moment foarte important în satele românești, iar cele din Transilvania și județul Cluj nu fac excepție. Fetele care ieșeau la joc erau gata de măritat și acolo își puteau găsi viitorul soț.

Fata care ieșea pentru prima dată la joc era numită „fată mare” și trebuia să aibă măcar o parte din zestre pregătită până în acel moment, adică „să fie gata pentru orice întâmplare”, deoarece, din acest moment, era curtată și, eventual, cerută în căsătorie, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

„Ieșitul la joc” în satele clujene, pasul spre măritiș

Și feciorii trebuiau să fie pregătiți pentru viața de familie și să cunoască „rându’ lucrului”. Cunoașterea jocurilor specifice zonei și localității era foarte importantă, mai ales pentru fecior.

„Când te ducei la joc, acolo vinea o fată, o videai. Dacă îți plăcea de ea, mergeai și o luai la joc, dacă erai jucăuș. Mai greu era pentru cel care nu știe juca. Ăla ave o mare greutate, era mai greu să se apropie de o fată”, se arată în volumul „Cultura tradițională din județul Cluj, vol. I, Câmpia Transilvaniei”, apărut la editura „Tradiții clujene”, Cluj-Napoca.

Ce feciori erau preferați de tinere

Jocul popular a reprezentat un mijloc prin care puteau fi exprimate sentimentele, prin care tinerii se puteau apropia și prin care, potrivit legilor sociale locale, aceștia aveau „consimțământul” comunității de a lega relații de dragoste, spus cei de la CJCPCT Cluj.

În diferite mărturii fetele tânjeau la feciorii care stăpâneau jocurile locale și știau să potrivească vorbele în timpul jocului, dând dovadă, astfel, de o anumită inteligență.

Foto: La joc- Negreni, Cluj/ Mircea Cîmpeanu – arhiva CJCPCT Cluj