O analiză realizată de Mircea Comșa, publicată pe pagina „Doar un grafic să-ți mai spun”, oferă o perspectivă asupra diferențelor dintre estimările diverselor institute de sondare cu privire la intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.

„Până în prezent au fost publicate 10 sondaje (6 Sociopol, 4 alte institute) în care apar principalii candidați care s-au și înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din 4 mai. Chiar dacă numărul de sondaje e foarte mic, pare că deja pot fi observate efectele de institut (house-effect)”, explică Comșa.

Ce înseamnă „house effects” în sondaje?

Conceptul de house effect se referă la diferențele sistematice dintre estimările prezentate de diferite institute de sondare. Aceste diferențe pot apărea din mai multe motive, precum metoda de culegere a datelor (CATI – interviuri telefonice vs. online), perioada în care sunt realizate sondajele sau modelele statistice utilizate.

„În condițiile prezente, o estimare a efectelor e doar orientativă, pentru următoarele motive:

• numărul total de sondaje e foarte mic;
• numărul de sondaje realizate în aproximativ aceeași perioadă e foarte mic;
• unele institute au publicat un singur sondaj;
• efectul de metodă (CATI vs. Online) se suprapune parțial cu efectul de institut;
• nu știm rezultatele finale, deci e posibil ca o deviere de la medie să reflecte de fapt o estimare mai corectă”, a mai arătat Mircea Comșa.

Analiza diferențelor dintre sondaje

În analiza sa, Mircea Comșa a utilizat un model de regresie logistică multinominală, care controlează influența a doi factori esențiali: perioada în care au fost culese datele  și metoda de colectare a datelor (CATI vs. Online). Această abordare permite identificarea unor diferențe care nu sunt explicabile doar prin acești factori, sugerând posibile efecte specifice fiecărui institut de sondare.

„Valorile din grafic nu reprezintă estimări ale intențiilor de vot de la un moment dat, nici estimări ale procentelor care vor fi obținute de candidați la alegeri. Valorile reprezintă predicțiile realizate pe baza unui model în care am controlat influența a două variabile (numărul de zile până la alegeri și tehnica de anchetă) cu scopul de a vedea dacă mai rămân diferențe între estimările produse de către institutele de sondare”, mai explică Comșa.

Diferențele, rezultate ale unor metodologii diferite

Diferențele observate nu trebuie interpretate ca fiind manipulări intenționate, ci mai degrabă ca rezultate ale unor metodologii diferite. În plus, deoarece numărul de sondaje analizate este încă redus, aceste efecte trebuie privite cu precauție.

„E normal să apară diferențe între estimările produse de diferite institute. Firesc, ne putem întreba cât de mari trebuie să fie aceste diferențe pentru a le considera puțin probabile din punct de vedere statistic. Diferențele dintre estimările diferitelor institute, așa cum sunt ele observate „cu ochiul liber”, pot avea ca sursă o serie de factori absolut legitimi precum perioada de culegere a datelor și tehnica de anchetă. Prin modelare, am eliminat impactul posibil al acestor factori. Dacă observăm că institutele produc estimări diferite chiar și atunci când controlăm statistic factorii menționați, putem spune că diferențele respective au o altă sursă decât perioada de colectare a datelor și tehnica de anchetă (CATI vs. Online)”, mai arată analiza.

Câștigătorii și perdanții, în funcție de institutul de sondare

Câteva concluzii cu privire la estimările intențiilor de vot:

• George Simion: nu apar diferențe notabile între institute (intervalele de încredere asociate estimărilor se suprapun măcar parțial);
• Nicușor Dan: estimări mai mari în cazul institutelor AtlasIntel și Altul (Noi, cetățenii); ambele anchete au fost online;
• Crin Antonescu: estimare mai mică în cazul Sociopol;
• Victor Ponta: estimare mai mare în cazul Sociopol;
• Elena Lasconi: estimare mai mare în cazul Sociopol și CURS, respectiv mai mică în cazul AtlasIntel.