INSCOP: Românii vor o resetare politică. Peste jumătate ar vota partide noi

Nemulțumirea românilor față de partidele politice tradiționale atinge cote record, arată ultima ediție a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research.

Conform datelor culese între 1 și 9 septembrie 2025, 55,1% dintre români consideră că toate partidele existente ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu altele noi, în timp ce 40,7% se opun acestei idei, iar 4,1% nu și-au exprimat opinia.

„Nivelul ridicat al nemulțumirii populației față de actualele partide politice sugerează nu doar o criză de încredere în clasa politică tradițională, ci și o dorință de resetare structurală a sistemului politic”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Comparativ cu situația de acum 10 ani, disponibilitatea românilor de a vota partide noi a crescut semnificativ, de la aproximativ 30% în 2015 la 50% în 2025.

Profilul celor nemulțumiți

Tinerii sunt cei mai vocali în privința schimbării clasei politice:

• 18-29 ani: 62% vor înlocuirea partidelor actuale
• 30-44 ani: 58%

Alte grupuri mai nemulțumite includ:

• Persoanele cu educație primară: 72%
• Angajații din mediul privat: 57%
• Votanții AUR: 71%

În contrast, cei cu educație superioară și locuitorii marilor orașe sunt mai sceptici: doar 35% dintre cei cu studii superioare și 44% dintre bucureșteni sunt de acord cu înlocuirea partidelor existente.

Disponibilitatea de a vota partide noi

Când au fost întrebați dacă ar vota un partid nou, 50,6% au răspuns afirmativ, față de 29,8% în 2015. În același timp, 28,8% nu ar vota un partid nou (scădere față de 35,8% în 2015), iar 19,9% nu sunt hotărâți.

Tinerii și angajații din mediul privat sunt cei mai deschiși la noi formațiuni politice:

• 18-29 ani: 64% ar vota un partid nou
• Angajați la privat: 60%

În schimb, segmentul de vârstă peste 60 de ani și votanții tradiționali ai PSD sunt mai precauți: doar 36% dintre seniori și 38% dintre votanții PSD ar fi dispuși să voteze un partid nou.

Sondajul arată o criză de încredere în partidele tradiționale, dar și o deschidere crescută a românilor față de inovația politică. Majoritatea nemulțumiților provin din rândul tinerilor, angajaților din mediul privat și persoanelor cu educație primară. Această dinamică sugerează că viitoarele alegeri ar putea fi influențate semnificativ de apariția unor noi formațiuni politice.