Cea de-a șasea ediție a Sports Festival debutează joi, 12 iunie, și va transforma orașul Cluj-Napoca, pentru patru zile, în capitala sportului din România. Demonstrații legendare, zeci de sporturi pentru toate vârstele, competiții, experiențe inedite și invitați speciali – toate se reunesc într-un eveniment unic, care celebrează mișcarea, pasiunea și comunitatea.

Highlightul acestei ediții este meciul demonstrativ „Ronaldinho & Friends”, un eveniment spectaculos și unic pentru fanii fotbalului. Legendarul brazilian revine pe teren alături de foști mari jucători internaționali, într-un show plin de emoție și execuții spectaculoase. Alături de acest moment de gală, Sports Festival 2025 aduce și competiții deschise publicului, inițiere în peste 25 de sporturi, activități dedicate familiilor, lansări de carte, discuții inspiraționale și multe alte surprize.

Ronaldinho & Friends – cel mai așteptat meci demonstrativ al verii

Sâmbătă, 14 iunie, de la ora 18:00, BTarena va fi gazda celui mai spectaculos eveniment fotbalistic al verii: meciul demonstrativ între All Stars Team – echipa internațională „Ronaldinho & Friends” – și Team Romania. În teren vor intra legende precum Ronaldinho, Adriano, Robert Pirès, Marco Materazzi, Wesley Sneijder, Júlio César, Ricardinho, Kevin Kurányi și Cristian Zaccardo.

Echipa României îi va include pe Adrian Mutu, Mirel Rădoi, Răzvan Raț, Cosmin Contra, Alexandru Chipciu, Bogdan Lobonț, Florin Cernat, Adrian Ilie și Eric de Oliveira, antrenați de Ioan Ovidiu Sabău. Antrenorul All Stars Team este Felix Luz. Meciul se va juca în format 5+1, în două reprize de câte 30 de minute.

Competiții pentru toți: de la alergare la cubing și forță

Publicul Sports Festival poate participa activ la multiple competiții sportive deschise amatorilor și pasionaților:

• Crosul Supereroilor (15 iunie, ora 09:00, Cluj Arena) – două probe de alergare (5 km și 10 km), premii în bani, produse DeLonghi și atmosferă de stadion. Traseul crosului va avea borne Via Transilvanica, cauza pe care o susțin participanții anul acesta, iar persoanele în scaun rulant au acces gratuit.

• Canicross (15 iunie, ora 13:00, Parcul Central) – alergare în tandem om-câine, pe două trasee: Obstacle Run (700 m) și Dog Speed Run (50 m). Toți participanții primesc kituri și medalii.

• Sports Fit Games – competiție de forță și anduranță pe categorii de vârstă.
• Darts – Trei competiții naționale, în parteneriat cu Federația Română de Darts: Finala Ligii Române (12 & 14 iunie), Cupa Cluburilor (13 iunie), Cupa Stelelor (15 iunie).
• Football Cup (12–15 iunie) – Turneu pentru copii U7–U13, în Parcul „Iuliu Hațieganu”. Meciuri, activități speciale, paradă și premiere pe scena festivalului.
• Rugby U14
  Turneu național cu 8 echipe de top, 250 de jucători și 20 de meciuri, în 15–16 iunie, în Parcul Sportiv „Iuliu Hațieganu”.

Competiții noi la Sports Festival 2025

Sports Festival 2025 aduce și competiții noi:

• Baschet 3×3 – trei turnee (Family, Midnight, LIteQuest) organizate în parteneriat cu Federația Română de Baschet, acest joc va aduce pe teren pasiunea pentru jocul urban într-un format spectaculos.
• Competiție de Cub Rubik – organizată de Asociația Română de Speedcubing, cu sprijinul celor de la World Cube Association – un format dedicat celor pasionați de clasicul Cub Rubik, care au viteză și concentrare mentală pentru a rezolva în cel mai scurt timp puzzle-ul în formă de cub.
• Family Adventure – cursa cu obstacole în echipă – o competiție dedicată echipelor formate din părinte și copil. Realizată împreună cu Federația de Sporturi cu Obstacole, cursa include provocări inspirate din locurile de joacă – de la Wall Jump și Monkey Bars până la Tarzan Swing (accesibilă pentru copii începând cu vârsta de 10 ani și înălțime minimă de 140cm).

Inițiere în peste 25 de sporturi

Pe parcursul celor patru zile, publicul poate testa gratuit peste 25 de sporturi, sub îndrumarea antrenorilor și sportivilor din cluburi și federații locale. Sporturile disponibile anul acesta sunt: atletism, baschet, badminton, handbal, volei, fotbal, judo, karate, kempo, taekwondo, scrimă, tir cu arcul, ciclism, tenis, gimnastică, dans sportiv, baseball, oină, escaladă, box, sambo, aikido, polo, radioamatorism, parkour și rugby tag. Zonele de inițiere sunt amplasate pe Aleea Stadionului, Parcul Central și platoul Cluj Arena.

Joacă interactivă și mișcare smart cu Sutu

La Sports Festival, mișcarea prinde contur și prin tehnologie. Publicul este invitat să încerce Sutu – peretele interactiv cu minge care aduce împreună distracția, sportul și lumea digitală. Cu fiecare atingere de minge, Sutu provoacă participanții la reacție, precizie și coordonare, transformând exercițiul fizic într-un joc antrenant, accesibil tuturor vârstelor.

Sports Talks: dialoguri care inspiră

Conferințele Sports Talks revin în 2025 cu invitați speciali din sport și sănătate. Tema ediției din acest an este: ”Sportul și răbdarea cu care se construiește performanța”. Unul dintre cele mai importante momente ale ediției este lansarea, în premieră, a Barometrului Sportului în România, realizat de IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie. Program:

• Joi, 13 iunie: 16:45 – Doina Melinte / 17:30 – Lansarea Barometrului Sportului în România (Bianca Dobre – IRES & Mirel Alexa – Sports Festival)
• Vineri, 14 iunie: 11:00 – Dani Oțil / 11:45 – Sacha Dragic / 16:00 – prof. univ. dr. Călin Hințea & Eduard Novak / 16:45 – Torsten Smolcic / 17:30 – prof. univ. dr . Mircea Miclea
• Sâmbătă, 15 iunie: 11:00 – Camelia Potec / 11:45 – Nneka & Chike Onyejekwe / 12:30 – Ronaldinho & Friends (Materazzi, Sneijder, Kurányi, Raț) / 15:15 – Andrada Vincze / 16:00 – Mihai Covaliu / 16:45 – Cătălin Preda
• Duminică, 16 iunie: 11:00 – Javier Martinez Garcia / 11:45 – Andreea Irimia (Think Healthy) / 12:30 – Dr. Răzvan Filip / 15:15 – Tibi Ușeriu / 16:00 – Radu Constantea / 16:45 – Patrick Ciorcilă / 17:30 – Mihnea Măruță

Evenimente speciale: NutriTalks și lansare de carte

În parteneriat cu Asociația Dieteticienilor din România, Sports Festival lansează în acest an un nou concept: NutriTalks – sesiuni de discuții prietenoase despre alimentație sănătoasă, susținute de experți. Acestea vor avea loc duminică, 15 iunie, între orele 13:30–15:00. Tema principală este ”Alimentația sănătoasă e un maraton, nu un sprint”.

Pe toată durata festivalului, în zona dedicată nutriției, vizitatorii vor putea discuta gratuit cu un dietetician, își vor putea evalua compoziția corporală și vor putea învăța, alături de copii, prin jocuri interactive, ce înseamnă o farfurie cu mâncare echilibrată. Programul este:

• Joi: 17:00–19:00
• Vineri – Duminică: 12:00–14:00 și 16:00–18:00

Ambasadorul Sports Festival, Andreea Irimia va avea o sesiune specială în cadrul Sports Talk, duminică 15 iunie. Întâlnirea  va fi urmată de un meet & greet cu fanii și sesiune de autografe, la shopul Sports Festival pentru noua sa carte: „Curaj în mișcare” – un volum motivațional despre autocunoaștere și curajul de a-ți depăși propriile limite.

O noutate a ediției din acest an este și lansarea, în parteneriat cu IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie), a primului Barometru al Sportului în România. Rezultatele studiului vor fi prezentate joi după-amiază, în cadrul unei sesiuni speciale Sports Talks, care va aduce în dialog reprezentanți ai IRES și ai Sports Festival.

O altă noutate a ediției din acest an este Amusement Park – o zonă interactivă, amenajată în zona Pieței Volante, unde publicul își va putea testa ambiția și abilitățile sportive într-un mod distractiv.

Distracție și muzică: dans, show-uri live și atmosferă plină de energie

Pe lângă momentele spectaculoase dedicate sportului și demonstrațiile cu legende internaționale, Sports Festival 2025 aduce și energie prin muzică. Pe scena amplasată pe platoul Cluj Arena vor avea loc concerte live, care vor aduce în fiecare seară atmosfera de festival în inima orașului:

• Joi, 12 iunie, ora 18:30 – Gașca Zurli;
• Vineri, 13 iunie, ora 19:45 – Irina Rimes; ora 21:00 – CD-J & Matei SAX;
• Sâmbătă, 14 iunie, ora 21:00 – Dirty Nano:
• Duminică, 15 iunie, ora 20:00 – Voltaj; ora 21:00 – Vybe 2 Play.

Parada Cluburilor Sportive – vineri, 13 iunie

Evenimentul emblematic al Sports Festival va aduce în Parcul Central peste 3.500 de sportivi din toate disciplinele, într-o paradă spectaculoasă, în stil olimpic, care celebrează pasiunea pentru mișcare. Parada va avea loc vineri, 13 iunie, ora 19:00

Accesul la activitățile de bază Sports Festival, precum și la concerte, este gratuit.

Cea de-a șasea ediție SPORTS FESTIVAL, cel mai mare eveniment multi-sportiv din România dedicat sportului de masă, va avea loc în 12-15 iunie 2025, la Cluj-Napoca. După o ediție de succes organizată în 2024, cu titani ai tenisului mondial, organizatorii pregătesc noi surprize și provocări iubitorilor de sport. Evenimentul se va desfășura, ca de obicei, în zona platoului Cluj Arena, Aleea Stadionului, Radisson Garden, Parcul Central, părculețul de copii din proximitatea stadionului și Parcul Iuliu Hațieganu.

Primarul Emil Boc avertizează că, din 2027, fondurile europene ar putea fi centralizate la București. El susține că acest model propus de Comisia Europeană riscă să blocheze investițiile locale și să politizeze alocările de bani.

Primarul Clujului, Emil Boc, avertizează că viitorul exercițiu financiar european 2027–2034 ar putea aduce o centralizare excesivă a fondurilor europene, cu riscul ca autoritățile locale și regionale să-și piardă banii.

„Ce discutăm acum, despre viitorul politicii de coeziune, discutăm pentru exercițiul financiar 2027-2034. Cel târziu până în octombrie, Comisia Europeană trebuie să vină și să prezinte public viitorul cadru financiar multianual 202-2034, în care trebuie să se regăsească și viitorul politicii de coeziune. Aici există o viziune a Comisiei Europene de a centraliza foarte mult implementarea fondurilor europene, mergând pe ideea unui singur fond pentru fiecare țară și de a introduce în interior tot ce este acum – coeziune, agricultură și alte fonduri – într-o dimensiune centralizată”, a avertizat primarul, la Ziua Live.

Clujul și-ar putea pierde fondurile europene, din 2027

Edilul consideră că acest model ar putea duce la pierderea autonomiei regiunilor în ceea ce privește gestionarea fondurilor UE.

„Dacă se întâmplă așa, există riscul ca pentru 2027-2034, să nu avem șansa să ne facem programul operațional sectorial, cum îl avem acum aici, pe regiunea de nord-vest, la Cluj. Aici avem operațiunile descentralizare la Cluj și ne vedem foarte bine interesele, știm exact care sunt treburile noastre”, a mai arătat Emil Boc.

Semnal de alarmă privit politizarea alocării fondurilor

Mai grav, susține edilul, este riscul de politizare a fondurilor: „S-ar putea să se concentreze totul într-un singur centru de comandă la București, iar de acolo până la dimensiunea centralizată și politică, clientelară, nu e decât un singur pas. Nu poți să lași în sarcina guvernului național, și sunt foarte multe țări în Europa care să plângă că guvernul național pune în pericol anumite regiuni, pentru că decizia este politică, în primul rând, acolo, nu mai este tehnică și de infrastructură. Acest risc de centralizare poate periclita, pentru 2027-2034, absorbția fondurilor europene și utilizarea lor în concordanță cu interesele locale”, a mai avertizat primarul.

Emil Boc propune condiționarea banilor cu reforme la nivel local

Emil Boc critică și condiționarea fondurilor europene de reformele asumate de guvernele naționale, cum s-a întâmplat cu PNRR-ul. El propune în schimb jaloane care pot fi realizate la nivel local.

„Noi, primarii, toți am spus: păstrați ceea ce este bun, introducem reforme, care să fie implementate la nivelul unde iau banii. Adică, dacă pe regiunea de nord-vest ne trimit niște bani, să îmi condiționeze de reformă, să țină de noi, dar să nu îmi condiționeze banii de reforma pensiilor de la București, cum se întâmplă acum cu PNRR-ul. Proiectele locale din PNRR pot fi blocate pentru că Guvernul nu își face treaba”, a mai explicat Boc.

Primarii din Europa, împotriva propunerii Comisiei Europene

Edilul a spus că primarii din întreaga Europă au cerut Comisiei Europene să păstreze descentralizarea și să stabilească jaloanele de performanță cu autoritățile care gestionează efectiv fondurile.

„Toți primarii din Europa am spus: nu legați alocarea de fonduri pentru regiuni și orașe de îndeplinirea unor reforme de către guvernul național. (…) Să stabilești jaloanele cu cel care ia banii. Dacă eu iau banii, la nivelul regiunii de nord-vest, să îmi spui mie ce trebuie să fac, să îmi dai niște indicatori care depind de mine. Dar dacă mie îmi pui condiție să facă guvernul reforma pensiilor și el nu o face, și menține pensiile speciale, eu nu primesc banii pentru diverse investiții.

Consilierul județean PNL Cluj, Bashar Molhem, președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Cluj, propune ca activitatea membrilor ATOP să nu mai fie remunerată.

„Consider că putem elimina indemnizațiile membrilor ATOP, prin decizii ale consiliilor județene. O astfel de măsură n-ar mai trebui așteptată de la București”, afirmă Molhem Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

El susține că structura și-a dovedit utilitatea, dar poate funcționa pe baza implicării voluntare. „La Cluj se vor căuta soluții legale în acest sens”, promite consilierul județean liberal.

Bashar Molhem amintește că statul a cheltuit peste 200 de milioane de lei de la înființarea ATOP-urilor: „Sunt bani care puteau merge poate către un spital modern ori către școli”.

Mesajul lui Bashar Molhem

„Din noua mea calitate de președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică Cluj – al acestui ATOP despre care se vorbește deja, de câteva zile – vin cu o propunere de bun simț.

Consider că putem elimina indemnizațiile membrilor ATOP, prin decizii ale consiliilor județene. O astfel de măsură n-ar mai trebui așteptată de la București.

O structură precum ATOP este importantă, și-a dovedit utilitatea, a dezvoltat multe proiecte importante. Dar autoritatea poate să funcționeze prin implicarea voluntară a membrilor săi, care sunt deja plătiți de instituțiile de stat din care aceștia provin.

Dacă facem un calcul, la nivel național statul cheltuie anual 20 de milioane de lei pentru ATOP-uri. De la înființarea lor, suma totală a trecut de 200 de milioane de lei. Sunt bani care puteau merge poate către un spital modern ori către școli.

În unele județe ATOP-ul cheltuiește mai mult, în unele mai puțin. Ce pot să vă spun în privința Clujului este că indemnizațiile sunt deja printre cele mai mici din țară: un procent de 7,5% din salariul președintelui consiliului județean. În alte județe, procentul ajunge chiar la 30%, adică un membru ATOP poate încasa și 3.000 de lei pe lună, pentru câteva ședințe.

Cheltuială inutilă

Dacă s-a ridicat problema că aceste ATOP-uri reprezintă o cheltuială inutilă pentru stat, haideți să eliminăm cheltuiala și nu activitatea în sine a structurii.

Toate instituțiile care se ocupă de siguranța cetățenilor colaborează foarte bine în cadrul acestor ATOP-uri, prin urmare soluția nu este să desființăm ceva ce funcționează, ci să încercăm să introducem principiul implicării voluntare, aspect pe care l-a subliniat și președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Noi la Cluj vom găsi forma legală prin care activitatea membrilor ATOP să se desfășoare benevol. Dacă există respect pentru resursele statului, invit și celelalte consilii județene să procedeze la fel”, a precizat consilierul județean PNL.

Cine sunt membrii ATOP Cluj

ATOP Cluj are în componență 6 consilieri judeteni desemnaţi de către Consiliul Judeţean Cluj prin HCJ nr. 11/ 28.01.2021:

Molhem Bashar – consilier judetean – președinte
Ciuta Cristia-Ilie – consilier judetean;
Cordoș Alexandru – consilier judetean;
Antal Géza – consilier judetean;
Iepure Mihai-Florin – consilier judetean;
Petaca Alexandru-Dan– consilier judetean;

3 reprezentanţi ai comunităţii desemnaţi de către preşedintele Consiliului Judeţean Cluj prin Dispoziţia cu nr. 34/2021, modificată prin Dispoziția 330/2021:

Marchiș Angela-Felicia – reprezentant al comunității;
Dehenes Adela-Corina- reprezentant al comunității;
Roșianu Aurel – reprezentant al comunității;

Membri de drept:

Buzás – Fekete Maria – subprefect al Judeţului Cluj
comisar şef Moșuțan Radu-Adrian – Inspector şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj;
subcomisar de poliție Moldovan Gelu Ionuț – reprezentat al Corpului Naţional al Poliţiştilor Cluj
colonel Drînda Gabriel – Inspector şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Avram Iancu” Cluj
colonel Clițan Sebastian – Florin – Inspector şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean ” Alexandru Vaida Voevod ” Cluj
Bonţidean Marcel Nicu – Director general al Direcţiei Generale Poliţia Locală Cluj-Napoca.

Proiecte de infrastructură de peste 230 milioane de euro ajung vineri, 13 iunie, pe masa consilierilor locali din Cluj-Napoca. Vor intra în dezbatere culoarul de nord și primele drumuri de legătură cu centura metropolitană, a anunțat primarul Emil Boc.

În primul rând, este vorba despre proiectul culoarului de mobilitate nord, din zona Gării până la Podul IRA, estimat la peste 1 miliard de lei (circa 200 de milioane de euro). În ședința de vineri, va fi supusă votului consilierilor locali aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

Proiectul, prezentat clujenilor încă din 2022, a stagnat până recent, fiind necesară corearea sa cu lucrările la trenul metropolitan, a explicat primarul Emil Boc.

„Până acum s-a lucrat la documentația necesară culoarului de nord, pentru că aici a fost o treabă foarte grea, corelată cu proiectul trenului metropolitan. A trebuit să avem multe întâlniri pentru a ne putea corela, astfel încât să putem veni acum în fața consiliului local cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Culoarul de mobilitate nord e Podul Oașului-Răsăritului, străzile Răsăritului, Câmpul Pâinii, Podul IRA”, a declarat edilul, la Ziua Live.

Investiție de circa 1 miliard de lei

Potrivit primarului, investiția cuprinde circa 10 kilometri de drum, 12 kilometri de piste de biciclete, spații verzi, dar și reabilitarea a două poduri existente și realizare a trei poduri noi, a două parcări subterane, a 13 stații de transport în comun și a șase sensuri giratorii, ridicându-se la peste 1 miliard de lei, aproximativ 200 de milioane de euro. Investiția cuprinde însă și lucrări ce urmează să fie realizate de dezvoltatorii proiectelor imobiliare din această zonă.

„Trebuie precizat faptul că aici e de așteptat ca și dezvoltatorii proiectelor imobiliare care sunt în zona aceasta nu vor putea trece la faza de execuție dacă nu vor face ceea ce li s-a stabilit de către consiliul local ca parte din acest culoar. Mă bucur că am ajuns în faza de aprobare, pentru că, după asta, urmează practic pregătirea organizării licitației, să vedem cum planificăm fondurile, pentru că 200 de milioane de euro nu e o sumă de ici, de colo”, a mai arătat Emil Boc.

Potrivit edilului, durata de execuție este de 45 de luni, potrivit studiului de fezabilitate, din care 3 luni pentru achiziție, 12 luni pentru proiectare și 30 de luni pentru execuție.

Primele drumuri de legătură la centura metropolitană

Mai mult, tot în ședința de vineri, 13 iunie, consilierii locali vor aproba primele trei drumuri de legătură pentru tronsonul 2 al centurii metropolitane, în valoare de circa 30 milioane de lei.

„Pe lângă acestea, mai avem tot în ședința de vineri, pe lângă aceste 200 de milioane de euro încă 30 de milioane de euro pentru primele trei drumuri de legătură în tronsonul 2 al centurii metropolitane. Centura metropolitană de 1,2 miliarde de euro, care sunt din bani europeni, bani naționali, rezolvă doar 85% din probleme. Mai sunt drumuri de legătură, cum este strada Edgar Quinet, care trebuie să fie făcute de către Primăria Cluj-Napoca pe raza municipiului nostru”, a mai arătat edilul.

Traseul drumurilor de legătură

Traseul celor trei drumuri de legătură ce vor fi amenajate se desprind din nodul 8 al centurii metropolitane și sunt următoarele:

• Drumul 22 – urmează traseul Cernăuți–Basarabiei–Dimitrie Gusti, până la Aleea Bâlea (872 m).

• Drumul 23 – merge pe străzile Bucovina și Huedinului până pe Mehedinți, pătrunzând în Mănăștur (697 m).

• Drumul 24 – modernizează complet strada Edgar Quinet, pe aproape 1 km.

RADP va fi executantul lucrărilor

Lucrările urmează să fie realizate de Primăria Cluj-Napoca prin RADP, a mai arătat edilul.

„Aici le facem cu RAPD, nu trebuie licitație, pentru că noi avem posibilitatea pe drumuri din interior să le facem cu compania, cu societatea comercială pe care noi o avem în subordinea Consiliului Local, și anume RADP-ul, deci, practic, urmează partea de proiectare și se trece direct la lucru.

Ne sincronizăm cu ceea ce se întâmplă în momentul de față cu centura metropolitană, unde, începând cu data de 23 iunie, am dat ordinul de începere a proiectării. Proiectarea se face pe mai multe tronsoane, cel mai devreme, un tronson va fi gata în 5 luni de zile, și, în funcție de aceasta, se emite apoi autorizația de construcție și se poate trece la execuție”, a conchis Emil Boc.