ACTUALITATE
Guvernul schimbă modalitatea de alegere a președinților de consilii județene. Proiect de ordonanță de urgență
Guvernul va schimba din nou modalitatea de alegere a președinților de consilii județene. Vor fi aleși din nou din rândul consilierilor județeni, prin votul acestora.
Procedura va fi modificată prin ordonanță de urgență.
În vara anului 2019, Guvernul Dăncilă a adoptat o ordonanță de urgență potrivit căreia președinții de consilii județene urmau să fie aleși prin vot uninominal, al cetățenilor, măsură criticată de președintele Klaus Iohannis.
Acum se propune ca președinții de CJ să fie aleși direct de către consilierii județeni, din rândul acestora, așa cum a fost și la alegerile din 2016.
Ce prevede proiectul de ordonanță de urgență al Guvernului Orban (extras din document):
Articolul I – Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Alineatele(2), (4) și (5) ale articolului 1 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(2) Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(4) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.
(5) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv de către consiliile locale.”
2. Alineatul (2) al articolului 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, precum şi a primarului, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.”
3. Alineatul (1) al articolului 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 4 – (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată.”
4. Alineatul (2) al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local şi consilier judeţean.
5. Alineatele (1), (4) și (5) ale articolului 7 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 7 – (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 8, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia acelora care conţin un singur candidat.
(4) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar.
(5) O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de primar. O persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local şi de consilier judeţean.
7. Alineatul (1) al articolului 15 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 15 – (1) La aceeaşi secţie de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar.
„Art. 88 – Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului, conform populației după domiciliu raportate de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs, după cum urmează:
Numărul locuitorilor județului / Numărul consilierilor
până la 350.000 – 31
între 350.001 și 500.000 – 33
între 500.001 și 650.000 – 35
peste 650.000 – 37
„Art. 101 – (1) Consiliul județean alege dintre membrii săi un președinte și 2 vicepreședinți.
(2) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţenese aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene.
(3) Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.
(4) Președintele și vicepreședinții consiliului județean își păstrează calitatea de consilier județean.
(5) Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean se face cu votul secret a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea motivată a cel puțin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean.
(6) La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcție a președintelui sau vicepreședintelui consiliului județean participă și votează consilierul județean care candidează la funcția de președinte sau vicepreședinte al consiliului județean, respectiv președintele sau vicepreședintele consiliului județean a cărui eliberare din funcție se propune.
(7) Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiilor de preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.
(8) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.”
Uniunea Salvaţi România (USR) a anunţat că este împotriva iniţiativei PNL de a modifica legea de alegere a autorităţilor publice locale. Va depune în acest sens un amendament la proiectul de lege pentru care Guvernul Orban îşi asumă răspunderea în Parlament miercuri.
„Iniţiativa PNL este împotriva oricăror principii ale democraţiei extinse la nivel local, căci deschide posibilitatea ca un partid care a luat 20% din voturi să dea preşedintele consiliului judeţean. Aceasta iniţiativă scoate din joc, practic, cetăţeanul şi votul lui, delegitimizând în acelaşi timp funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, ca reprezentant ales al comunităţii”, a declarat senatorul USR Vlad Alexandrescu, potrivit unui comunicat de presă transmis luni Agerpres.
Potrivit USR, preşedintele consiliului judeţean ar trebui ales de către cetăţeni, în două tururi de scrutin, tocmai pentru a creşte legitimitatea funcţiei şi a persoanei care o ocupă.
surse: hotnews.ro, agepres.ro
[ad_2]
Citește Guvernul schimbă modalitatea de alegere a președinților de consilii județene. Proiect de ordonanță de urgență pe Alba24.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Ne facem de RÂS! Consumul de BERE la draft în România rămâne sub nivelul înregistrat în perioada de vârf din 2008

Mai mare rușinea! Consumul de bere la draft în România rămâne sub nivelul înregistrat în perioada de vârf din 2008, în ciuda unei creșteri de 13% în 2024 față de anul precedent.
Specialiștii consideră că puterea scăzută de cumpărare a populației reprezintă unul dintre principalii factori care au dus la această situație.
Conform datelor furnizate de Asociația Berarii României, piața berii s-a stabilizat în 2024 ușor peste pragul de 15 milioane de hectolitri, după trei ani consecutivi de scădere. În perioada 2005-2023, producția de bere a avut o evoluție relativ constantă, cu o medie de 16,6 milioane de hectolitri, atingând vârful de 20,2 milioane de hectolitri în 2008.
Ne facem de RÂS! Consumul de BERE la draft în România rămâne sub nivelul înregistrat în perioada de vârf din 2008
„Evenimentele sportive din 2024 au contribuit la creșterea segmentului de bere la draft, însă încă suntem sub vârful pe care l-am avut în perioada de glorie”, a declarat marți Constantin Bratu, directorul general al Asociației Berarii României, într-o conferință de presă, conform Gândul.
La 2-3 ani după pandemie, consumul de bere în sectorul HoReCa nu și-a revenit din cauza scumpirilor generate de creșterile succesive de accize și de inflație. Bratu consideră că, pe lângă creșterea puterii de cumpărare, este necesară și o schimbare de mentalitate a românilor privind locul de consum al berii.
Un aspect pozitiv îl reprezintă faptul că producătorii locali de bere asigură peste 97% din consumul național prin producția internă. În schimb, exporturile de bere ale României au scăzut cu 20% în 2024 față de anul anterior, reprezentând doar 2,2% din producția internă.

În a doua ședință a pieței valutare din aprilie s-a observat o tendință de depreciere a leului față de euro, evoluție în contrast cu cea a altor monede din regiune, în condițiile în care situația politică incertă a provocat ieșiri de fonduri din piața locală, unul dintre factorii care au redus rezerva valutară a BNR.
Cursul euro a urcat de la 4,9770 la 4,9774 lei, valoarea maximă atinsă în acest an, în timp ce tranzacțiile se realizau între 4,976 și 4,978 lei, prețuri identice cu cele de marți.
ANALIZĂ. Euro a revenit la 4,9774 lei, valoarea MAXIMĂ din acest an
Nivelul lichidității din piața monetară este unul care asigură stabilitate dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.
Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală, pentru refinanţarea datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetului de stat, cu minimum 7,695 miliarde lei, mai puțin cu 545 milioane lei față de suma programată de a fi împrumutată în martie.
Investitorii care așteptau cu îngrijorare „Ziua eliberării“ Americii, așa cum a anunțat Donald Trump data de 2 aprilie, începutul războiului comercial dintre Statele Unite și restul lumii, tranzacționau euro în culoarul 1,0778 – 1,0831 dolari, valori identice cu cele de marți, iar media monedei americane a urcat de la 4,5998 la 4,6059 lei.
„Inflaţia din zona euro a scăzut în martie la 2,2%”
Majoritatea analiștilor anticipează o creștere a riscului ca Statele Unite să între în recesiune, evoluție luată în calcul și de administrația de la Casa Albă, care a anunțat americanii că noile taxe vamale vor produce durere în economie.
Inflaţia din zona euro a scăzut în martie la 2,2%, de la 2,3% în februarie, iar oficialii BCE discută posibilitatea de a încetini ritmul reducerilor dobânzii de referință, care se află de luna trecută la 2,50%, din cauza riscurilor inflaţioniste generate de politica tarifară a administrației Trump, precum şi a creşterii cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură.
Cursul francului elvețian a scăzut marginal de la 5,2151 la 5,2114 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,0509 la 5,9774 lei.
Prețul gramului de aur a atins al treilea record consecutiv și a urcat de la 463,2781 lei la 463,3913 lei, consecință a aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.107 și 3.139 dolari/uncie, după ce a crescut marți la maximul istoric de 3.145,80 dolari/uncie.
„Prețul unciei de aur ar urma să crească anul acesta la 3.300 – 3.400 dolari”
Aurul cunoaște cel mai bun început de an, începând cu 1986, cu o creștere de 19% în primul trimestru. Parcursul a fost alimentat de achizițiile băncilor centrale și ale ETF-urilor, fonduri bazate pe evoluția metalului galben, care și-au majorat deținerile cu peste 6% de la începutul anului.
În opinia analiștilor de la marile bănci americane prețul unciei de aur ar urma să crească anul acesta la 3.300 – 3.400 dolari.
Media monedelor din regiune se aprecia la 4,1798 zloți/euro, respectiv 401,08 forinți/euro.
Lipsa unor măsuri concrete din partea administrației americane pentru o nouă reglementare a pieței cripto, care fusese anunțată în perioada campaniei electorale de anul trecut, a depreciat monedele digitale. Bitcoin fluctua miercuri între 83.939 și 85.931 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.852 – 1.907 dolari.
Radu Georgescu
CULTURA
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii în ziua Învierii. Tradiții din satele clujene

În Postul Paștilor, în mai toate casele dn satele din județul Cluj răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut.
Asta pentru că, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, în Postul Mare erau pregătite hainele noi, purtate de Paști.
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii
În vechime, în satul tradițional, femeia ocupa un rol important, ea fiind „stâlpu’ casei”, arată specialiștii clujeni.
”Pe lângă faptul că se îngrijea de creșterea și educarea copiilor, de prepararea hranei, tot ea îi îmbrăca pe toți cei din casă. Torcea, țesea, cosea cămăși de sărbătoare și de purtat, dar și diverse obiecte necesare înfrumusețării casei: păretare, cuverturi, fețe de pernă, covoare etc.
Mai ales în Postul Paștilor, în mai toate casele răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut deoarece, conform calendarului prelucrării fibrelor textile, Postul Mare era perioada țesutului pânzei pentru hainele noi de Paști, care erau mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii, în ziua Învierii”, arată spcialiștii de la CJCPCT Cluj.
Țesărura, o ”taină” a casei
De multe ori, dacă cineva străin intra în casă, femeia acoperea în grabă țesătura, cu un ștergar. ”Era o taină a casei, a femeii, lucrul țesut în această perioadă, deoarece nu trebuia să afle nimeni ce model a lucrat până la Paști, când fiecare ieșea la biserică și la jocul satului cu hainele cele noi, în cele mai variate compoziții și culori”, arată cercetătoarea Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.
Foto: CJCPCT Cluj/ La războiul de țesut, în Orman, județul Cluj

Un incendiu a izbucnit, miercuri seara, într-o gospodărie din Sânicoara, jud. Cluj. Pompierii au intervenit cu trei autospeciale. Nimeni nu a fost rănit.
„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu izbucnit la o casă situată pe strada Elicei din localitatea Sânnicoară, comuna Apahida. Din primele date, flăcările se manifestă generalizat, pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați.
FOTO. INCENDIU la Sânicoara, în Cluj. Au intervenit pompierii de la ISU Cluj
Din fericire, nu sunt anunțate victime, iar la intervenție iau parte trei autospeciale cu apă și spumă, respectiv o ambulanță SMURD”, a transmis ISU Cluj.