GRANIŢA României lângă Debrecen. PRIMA hartă după Marea UNIRE cuprindea MULT din UNGARIA. Clujul la 1 DECEMBRIE 1918

O hartă, în imagini, probabil prima oficială a României Mari (arhiva Cluj24), care a fost editată imediat după Marea Unire din 1 Decembrie 1918. Harta a fost tipărită pe 15 februarie 1919, la două luni de la Marea Unire. Graniţă vestică este haşurată şi mergea până lângă Debrecen, oraş care era denumit pe hartă Dobriţin. Acelea erau revendicările teritoriale ale românilor. Graniţa vestică a fost stabilită ulterior, prin Tratatul de Pace de la Paris.

Harta României cu Bucureşti, Cluj, Cernăuţi, Chişinău

Pe harta din imagini a României Mari sunt prezentate şi hărţile mai multor oraşe ale noii Românii, iar Clujul este amplasat primul. Mai sunt prezentate detaliat hărţile oraşelor Bucureşti, Chişinău, Cernăuţi, Braşov şi Sibiu.

În urma Primulului Război Mondial a urmat Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), la care au participat 27 de ţări, printre care şi România.

Printre documentele de pace semnate a fost şi Tratatul de la Trianon. Acesta a fost semnat pe 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte, pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Semnatarii din partea României au fost Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu.

Pentru graniţa de vest, România îi datorează mult lui Emmanuel de Martonne şi în special unui geograf francez prea puţin cunoscut, Robert Ficheux, care a bătut la pas toate localităţile de graniţă.

Harta generalului Teodorescu, înfrânt în 5 zile

Harta din imagini a fost realizată de generalul Constantin Teodorescu ( 25 ianuarie 1863- 1942), comandant de divizie în campania anului 1916. El a fost sub-șef de stat major al Corpului II Armată, comandant al Regimentului IV Ilfov nr. 21, director superior al Direcției personalului din Ministerul de Război sau șef al Secției mobilizare din Marele Stat Major General.

În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 17 Infanterie (august 1916) şi avea sarcina de a apăra capul de pod Turtucaia.
Dar, din cauza modului defectuos de exercitare a actului de comandă de către conducerea militară superioară a armatei (șeful Marelui Cartier General, comandantul Armatei 3, comandanții Divizilor 17, 9 și 19 Infanterie), după numai cinci zile de lupte, trupele bulgaro-germane câștigă bătălia.

Generalul Radu Rosetti identifica drept una din cauzele principale ale pierderii bătăliei lipsa de orice însușire a generalului Constantin Teodorescu. Drept urmare, i se ia comanda diviziei la 24 august/6 septembrie 1916. Ulterior, printre altele, el a fost cartograf al Armatei Române.

(MaAv)

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News