Connect with us

ACTUALITATE

GALERIE foto. FLORILE cele mai IUBITE. De FLORII. Semnificaţii, LEGENDE şi CURIOZITĂŢI despre PLANTE

Publicat


Azi e Duminica Floriilor la ortodocşi. Sărbătoarea marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim. Era pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin şi de finic. Pe lângă o galerie de imagini cu flori, vă prezentăm şi câteva curiozităţi, legende şi semnificaţii.

Şirul lui Fibonacci

O curiozitate fascinantă despre flori şi natură este Şirul lui Fibonacci. Cunoscut şi ca Proporţia de Aur, e răspândit pretutindeni. Este considerat o caracteristică fundamentală a Universului. Şirul lui Fibonacci începe aşa: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89 şi continuă la nesfârşit. Fiecare număr al secvenţei este suma celor două numere care îl preced. Pare să fie încastrat în structura cosmosului. Şi doar un exemplu: numărul petalelor la o floare urmează Şirul lui Fibonacci. Exemple faimoase includ crinul, care are trei petale. Piciorul-cocoşului, care are cinci. Cicoarea cu 21. Margareta, cu 34, si aşa mai departe. Fiecare petală este plasată la 0,618034 din circumferinţă (dintr-un cerc de 360°), permiţând cea mai buna expunere la lumina soarelui.

*”Flora mică ilustrată a României”, 1939 (colecţia Cluj24), Iuliu Prodan (29 octombrie 1875, 27 februarie 1959). A fost botanist, profesor la Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj, primul autor al unui „determinator” clasic pentru plantele cu flori (fanerogame) și ferigi (criptogame vasculare). A fost printre primii botaniști români care, în lucrările sale despre flora și vegetația României, s-a străduit să descrie condițiile ecologice specifice plantelor și zonelor cercetate, pe baza datelor existente în literatură sau a observațiilor sale.

Laleaua, floarea lui Dumnezeu

Laleaua (Tulipa), una dintre cele mai populare flori. La concurenţă cu trandafirul. Este un gen cu peste 150 de specii de plante cu flori din familia Liliaceae şi cu peste 3.000 de varietăți, sub diferite culori şi forme. Istoricii spun că lalelele s-au dezvoltat în Asia, la graniţa dintre China, Tibet, Rusia şi Afganistan. Este unul dintre cele mai neprielnice locuri de pe planetă, un loc în care cu greu ne-am imagina că poate creşte o floare. De aici, laleaua sălbatică s-a răspândit în mod natural spre vest, ajungând până pe malurile Mării Negre.

Turcii nomazi au întâlnit floarea în toată această zonă vastă, iar laleaua a devenit pentru ei un simbol al vieţii şi fertilităţii. În acelaşi timp, laleaua era venerată şi în Persia, ea fiind menţionată în versurile faimosului poet Omar Khayam (1048-1113). Pentru musulmani în general, nu doar perşi şi turci, laleaua era floarea cu cel mai înalt rang, ea având o semnificaţie aproape divină. În limba turcă, laleaua se numeşte laleh, iar în alfabetul arab cuvântul conţine aceleaşi litere ca şi Allah. Laleaua a devenit, astfel, floarea lui Dumnezeu.

Ca simbolistică, lalelele reprezintă constanţa şi trăinicia sentimentelor, iubirea sinceră şi nelimitată, în ciuda diferitelor obstacole întâlnite. Trandafirul este considerat regele îndrăgostiţilor, dar există multe dovezi şi în favoarea lalelei. Laleaua este simbolul declaraţiei de iubire, o arată poveştile din “O mie şi una de nopţi”, în care sultanul îşi arăta iubirea faţă de cadânele din harem lăsând la picioarele alesei sale o lalea roşie. O legendă persană, mult mai veche, spune că laleaua s-a născut din picăturile de sânge ale unui îndrăgostit.

Inima Maicii Domnului

Tradiţia populară spune că Inima Maicii Domnului înfloreşte întotdeauna de Paşti. Ştiinţific, ea este Dicentra spectabilis, iar în popor poartă mai ales numele Cerceii doamnei, Pantalonii cavalerului sau Inimă-însângerată, datorită formei florilor.

Ultima denumire vine dintr-o veche legendă chinezească, în care se spune că floarea roşie a Dicentrei simbolizează o inimă de pe care se prelinge o picătură de sânge

Trandafirul, Rosa, Rusaliile

Cuvântul românesc „rusalii” derivă, indirect, din latinescul Rosalia. Numele de fată Rosalia, de origine latină, înseamnă trandafir. De altfel, două flori din aceeaşi familie –măceşul şi trandafirul-trandafir- în latină poartă aceeaşi prima denumire, Rosa. Măceşul e Rosa Canina. Iar trandafirul (Rosa L.) are ca multe subspecii: Rosa canina (măceșul comun), Rosa rubrifolia (măceșul roșu), Rosa alba (trandafirul alb), Rosa demascena (trandafirul de Damasc), Rosa lutea (măceșul galben), Rosa rugosa (trandafirul cu frunze încrețite).

Trandafir

Trandafirul (Rosa L.) este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae, originar din regiunile continentale și subtropicale ale emisferei nordice, cuprinzând peste 200 de specii de arbuști erecți, deseori spinoși.

Planta tipică are tulpina spinoasă și fructul ca măceșele trandafirului sălbatic, Rosa canina, care crește sub formă de tufișuri în regiunile aride, cu soluri calcaroase.

Înflorirea trandafirului este anuală. Specii încadrate în grupa măceșilor decorativi și a trandafirilor de parc: Rosa canina (măceșul comun), Rosa rubrifolia (măceșul roșu), Rosa alba (trandafirul alb), Rosa demascena (trandafirul de Damasc), Rosa lutea (măceșul galben), Rosa rugosa (trandafirul cu frunze încrețite).

Măceş

Rosalia este numele unei sărbători al cărei corespondent în obiceiurile creştin-orotodoxe sunt Rusaliile sau Duminica Rusaliilor.

Peste o sărbătoare veche s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către romani.

Rusaliile (din latina vulgară – în napolitană se folosește „Pasca rusata” (Paștele trandafirilor) iar în aromână „Arusaľi” ), cunoscute și drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh / Sfântului Spirit reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti. De Rusalii este marcată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus.

Crinul, invidiat de zeiţa Venus

Crinul (familia Liliaceae, genul Lilium; ex: Crinul alb – Lillium Candidum) cuprinde circa 100 de specii. Simbolizează speranţă, credinţă, naştere, puritate, reînnoire, promisiune, pasiune, castitate, nevinovăţie, fertilitate, maternitate. În creştinism este considerat un simbol al purităţii şi este asociat cu Fecioara Maria. Se spune că mormântul acesteia a fost împodobit cu crini albi. Un crin cu trei petale, Fleur-de-lis, asemeni unei coroane, reprezenta în Franţa Evului Mediu prosperitate şi regalitate.

În mitologia greacă reprezintă maternitatea şi renasterea, deoarece se spune că a apărut din laptele Herei, soţia lui Zeus. Legenda romană spune că atunci când Venus, zeiţa iubirii, a ieşit din apa mării, ea a privit un crin şi a invidiat frumuseţea acestuia. Iar drept urmare, ea a adăugat un element suplimentar florii -pistilul lung din centru-, cu speranţa că-i va diminua frumuseţea. Crinul simbolizează aşadar şi dragostea, pofta trupească, simboluri asociate şi cu Venus.

Mâna Maicii Domnului, floarea vindecătoare

*Mâna Maicii Domnului, mai popular, Caprifoi (de regulă), Lonicera caprifolium – denumirea ştiinţifică. Este o plantă căţărătoare cu un parfum îmbătător. Tradiţia populară spune că are efecte tămăduitoare pentru bolile trupeşti şi sufleteşti.

Legenda zice că Maica Domnului cu micul Iisus în braţe a căutat adăpost la mai multe plante ca să scape de soldaţii lui Irod şi că singura plantă care a primit-o, oferindu-i adăpost, a fost caprifoiul. La plecare, Maica Domnului a binecuvântat-o: „De azi înainte şi până în eternitate, tu vei fi floarea preferată a oamenilor. Îţi dau puterea să vindeci pe om de toate bolile şi să-l salvezi de la moarte aşa cum ai făcut tu pentru mine”.

Este cunoscut faptul că preparatele din această plantă au puternice efecte antimicrobiene, antihipertensive şi antiinflamatoare, contribuie la scăderea nivelului de zahăr din sânge şi încetinesc coagularea acestuia. De asemenea, ajută şi la curăţarea sângelui, fiind utilizată şi în industria cosmetică datorită proprietăţilor sale în cicatrizarea rănilor, care o recomandă tenurilor cu probleme.

Bujorul, floarea împăratului, cultivată doar de bogaţi

Bujorul (Paeonia Hybriden), floarea despre care se spune că înnobilează luna mai, e într-o mare varietate de nuanțe (roşu, alb, purpuriu, roz, galben, violet). În cultura chineză se numește Floarea Împăratului, iar vechii greci numeau bujorii după Paeon, medicul zeilor.

Bujorul este un simbol al prosperității. Odinioară, el putea să fie cultivat numai de cei bogați, care făceau parte din elita socială a Japoniei, astfel că a fost asociat cu bogăția.

La greci existau legende despre puterile florii: se spunea că există niște forțe puternice în bobocii de flori care strălucesc în nopțile cu lună plină.

Hortensia cea otrăvitoare, culoare în funcţie de sol

Hortensia (Hydrangea Macrophylla), unul dintre cei mai apreciați arbuști decorativi. Inflorescențele sale voluminoase au un aspect deosebit și un parfum pe măsură. Una dintre ciudățeniile acestei plante este că florile sale pot avea culori diferite, în funcție de proprietățile solului. Într-un sol cu pH de 5.5 va avea florile albastre, iar într-un sol cu pH de 6 va avea florile roz.

Florile hortensiei sunt globuloase, de dimensiunile unui pumn și pot avea culori de la alb și roz la nuanțe de violet și albastru. Inflorescența foarte bogată poate fi asemănată cu un bulgare de zăpadă. Denumirea științifică a hortensiei, de proveniență greacă, este compusă din cuvintele „hydro” (apă) și „angos” (vas, ulcior) și se referă la nevoia de cantități mari de apă a plantei. Denumirea populară provine din latină și înseamnă „grădină”. Există peste 190 de soiuri de hortensie în toată lumea şi toate sunt otrăvitoare!

Sexualitatea plantelor

Există multe similitudini între comportamentul uman şi cel al florilor, chiar un fel de “sexualitate” prin care ele ademenesc fluturii, albinele, alte insecte.

*Hibiscus, “Trandafir japonez” (Hibiscus rosa-sinensis), originar din zona Japoniei, Chinei şi Indiei, singura varietate din familie care se cultivă ca plantă de apartament

Există flori mascul, flori femelă şi chiar flori hermafrodite pe aceeaşi plantă, care se fecundează singure, dar în cele mai multe cazuri acest rol îl au insectele. Floarea oferă nectarul, polenul, iar insecta le asigură supravieţuirea.

Cireş

 

Florile au mijloace de seducţie aproape umane, semnalizând insectelor prin puncte, contraste coloristice, linii etc.

Liliac

 

Există chiar o specie de orhidee, care nu are nectar, dar care este totuşi polenizată de insecte.

Piersic

Ea atrage masculii unor specii de himenoptere cu mirosuri asemănătoare celor ale femelelor din specia respectivă, luând o formă asemănătoare femelelor sau chiar prin stimulări tactile, prin dezvoltarea unor zone identice cu partea dorsală a femelelor de himenoptere.

(text şi foto MaAv)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

BARURILE, cafenelele, CLUBURILE şi discotecile rămân ÎNCHISE până la 1 iunie. Anunţul premierului

Publicat

Premierul Florin Cîţu a declarat joi seară că barurile, cafenelele, cluburile şi discotecile rămân închise până la 1 iunie, arătând că există propunerea ca de la această dată să se deschidă la o capacitate de 50%, dar cu persoane vaccinate.

‘Avem baruri, cafenele, cluburi, discoteci şi aşa mai departe, care în continuare până la 1 iunie rămân închise. De la 1 iunie propunerea era să se deschidă cu o capacitate la jumătate, cam aşa, dar pentru persoane vaccinate, de exemplu, sunt propuneri la care ne uităm. (…) Maximum 50% din capacitate. Vom vedea. Noi vorbim de vaccinaţi’, a spus Cîţu la Digi 24.

El a mai afirmat că încă nu sunt permise petrecerile private.

Cîţu a precizat că activităţile sportive vor fi deschise începând cu 15 mai pentru spectatori, cu o capacitate de 25% persoane, de preferat vaccinate.

‘Este mult mai uşor să nu fie cozi la intrare şi aşa mai departe, se poate face uşor acces’, a adăugat premierul.

De asemenea, el a arătat că nunţile, botezurile vor putea fi organizate cu maximum 70 de persoane la exterior şi cu 50% la interior de la 1 iunie, iar în cazul în care organizatorul garantează că toţi participanţii sunt vaccinaţi, nu se mai aplică restricţionarea la acest număr. Premierul a afirmat că verificarea va fi realizată probabil pe baza adeverinţei de vaccinare. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Deputatul PNL de Cluj, Radu Moisin, PREȘEDINTE al Grupului de prietenie parlamentar România-Franța. Clujul dă tonul

Publicat

De

Deputatul PNL de Cluj Radu Moisin a fost ales președinte al Grupului de prietenie dintre Camera Deputaților și Adunarea Națională din Franța, în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului,  ceea ce înseamnă că Clujul preia conducerea diplomației parlamentare cu Franța.

”Această îndatorire mă onorează și, în același timp, mă responsabilizează! Într-o lume în care Parlamentul fiecărei țări este garantul legitimității democratice, diplomația reprezintă cheia pe care statele o pot folosi pentru a deschide poarta dezvoltărilor majore ale relațiilor internaționale.

Principalul avantaj al diplomației parlamentare constă în multitudinea de actori politici capabili să acționeze pe scena internațională și să țină deschise canalele de comunicare, să apropie diverse culturi și să descopere posibilități de colaborare între țări pe plan economic și cultural”, a spus Moisin.

Aderarea la Schengen, o prioritate

Prioritățile pe care acesta se angajează să le îndeplinească în această activitate diplomatică urmăresc abordarea și aplicarea bunelor practici în domenii esențiale, precum sănătate sau educație, sistemul medical din Franța fiind considerat unul dintre cele mai bune, bazându-se pe prevenție și accesibilitate, iar, în plan educațional, învățământul este caracterizat de complexitate și inovație.

Promovarea intensă a produselor și serviciilor IMM-urilor românești pe piețele externe, reprezintă o altă prioritate, dezvoltând cadrul necesar pentru participarea la târguri și expoziții internaționale.

”Aderarea României la Spațiul Schengen este un alt obiectiv la care doresc să contribui. Pentru România, sunt de părere că Spațiul Schengen este o realizare istorică, o expresie a unității și solidarității statelor membre în UE, dar și o necesitate economică. Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen este o obligație asumată în Actul de Aderare la UE, dar și un drept care decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, iar de-a lungul anilor, România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare”, a mai spus deputatul clujean.

Cel mai bun prieten al României

Un rol important în consolidarea prieteniei franco-române îl are relația strânsă între națiunea franceză și națiunea română, cu rădăcini adânci în istorie.

Franța este principalul prieten al României, fapt redat din sprijinul activ acordat în toate evenimentele noastre importante: Unirea Principatelor Române în 1859, când s-a stabilit drumul spre noi relații diplomatice cu Franța, Proclamația de independență din 1877, când opinia Franței a fost favorabilă luptei poporului român, Marea Unire din 1918, când luptând de partea Antantei, alianță din care făcea parte și Franța, guvernul unei țări mai mici, cu probleme economice, dar cu un potențial imens, a reușit să-i condiționeze pe cei mai mari și mai puternici să garanteze României, prin tratat oficial și solemn, dreptul la reîntregirea național-statală.
Mai mult, Franța și-a manifestat, atât în plan oficial, cât și la nivelul cetățenilor, simpatia și solidaritatea față de Revoluția Română din 1989, eveniment care a antrenat reintrarea în drepturi a democrației în România, dar și o întărire a relațiilor speciale dintre România și Franța.

Franța, aliat și partener

”România este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei din 1993, iar în tot acest timp, drumul prieteniei dintre Franța și România a fost consolidat, fapt dovedit prin efortul susținut al Franței în aderarea și integrarea României în UE și NATO.

Cu alte cuvinte, consider că Franța face parte din structura României moderne, întrucât Franța nu a fost doar un model sau un aliat, ci un partener pentru zile bune și rele în politică, dar și în toate domeniile pe care Europa a reușit să le dezvolte în ultimele decenii. „Când este vorba despre România și Franța, este dificil să separi inima de rațiune.(Nicolae Titulescu)”, a conchis Radu Moisin.

Citește mai departe

ACTUALITATE

INEDIT-FOTO/ Colecții de peste 100 de măști din toate colțurile lumii și de halbe de bere, deținute de un clujean

Publicat

Cu toții avem pasiuni nebănuite din copilărie de la a aduna insecte, a construi fortărețe până la a deveni mici colecționari de timbre. În centrul Clujului se află mai bine de jumătate din lumea întreagă, locul unde Alin Samochiș a adunat o colecție de peste 100 de măști în urma expedițiilor sale pe mai multe continente dar și de halbe de bere.

În jurul biroului său se află tablouri pictate de artiști renumiți a căror poveste este mai veche decât vârsta colecționarului. În anticariat cântă un jazz lent, iar sutele discuri de vinil stau cu sutele lângă pick-up gata să le vină rândul. În acest aer boem sunt câteva măști neobișnuite atârnate pe perete din colecția sa de peste 100 de măști din toate colțurile lumii.

Negustor și colecționar al zilelor noastre

Alin Samochiș este un negustor modern al zilelor noastre, am putea spune. Din copilărie îi plăcea să adune de la cuie ruginite, timbre și ,,alte șmecherii”. Pasiunea pentru călătorit a deprins-o de la orele de geografie, unde a călătorit cu imaginația, datorită profesorului său, Septimiu Oprea.

,,Țin minte că odată ne-a adus o eprubetă cu nisip din Africa, Sahara, dar putea să fie nisip din fața casei, dar noi ne uitam la el fascinați. În școală nu făceam geografie clasică, ne povestea despre expediții și acolo m-a prins.

N-am crezut niciodată că o să călătoresc, visam să văd Italia, era cel mai mare vis pentru mine. Iar după 1990, când aveam ceva bani, am plecat în Egipt, îmi doream să văd piramidele. Peste tot unde am fost am făcut trasee culturale făcute de noi”, povestește Alin Samochiș.

Când era copil călătorea prin biblioteca bunicilor

În copilărie a călătorit cu imaginația, a citit foarte mult, dat fiind faptul că bunicii săi aveau o bibliotecă pe care, ulterior, a completat-o.

,,Am citit foarte mult în copilărie, am moștenit de la bunici a doua bibliotecă, că prima a fost arsă în curtea școlii de soldații sovietici, au scos câteva mii de volume și le-au dat foc de față cu bunica mea, bunicul meu era pe front, dacă era acolo ar fi făcut infarct.

A reușit să salveze bunica mea o singură carte, prima Enciclopedie Românească – Enciclopedia Minerva. De frică să nu fie împușcată pentru asta, a mâzgălit cu creionul chimic pozele regilor din carte. Iar bunicul meu, întorcându-se de pe front, a mai făcut o bibliotecă de vreo 5000 de exemplare pe care eu am continuat-o”, adaugă acesta.

S-a format un grup de pasionați de călătorii

Prin călătoriile sale l-a cunoscut pe Lucian Istrate, un ghid turistic din Cluj, care mai târziu avea să îi devină un foarte bun prieten și partener de expediții alături de care a creat un grup cu care își organizează traseele culturale.

,,Ne-am creat un grup cu care făceam itinerarul, stăteam zile întregi și ne planificam să vedem locuri cultural-istorice, respectiv ruine, muzee.

După Europa am mers în America de Sud, sunt îndrăgostit de ea, este altă lume, altă atmosferă. Și aici prima dacă am mers în Peru-Bolivia, n-am crezut vreodată că o să ajung să văd Machu Picchu, a fost ceva…de n-am dormit cu o lună înainte de a pleca și cu o lună înainte de a veni. Și acum mă uit la poze și zic că-s trucate. Apoi am făcut traseul Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay, Țara de Foc și am trecut prin Insula Paștelui, apoi ne-am întors în America Centrală”, își amintește Alin.

,,Asta este negustoria, mai pierzi, câștigi”

Evident că mulți se minunează când intră în anticariatul acestuia și îl întreabă dacă a avut de câștigat sau nu. Răspunsul său este că a pierdut o mulțime de bani și timp, dar a câștigat nemărginit experiențe, povești și amintiri pentru două vieți.

,,Foarte costisitor, în primul rând ca să le aduci, dar tot datorită drumurilor dinainte care știam ce sunt pentru că mulți treceau pe lângă obiecte de ceramică, măști și nu știau ce sunt, adică le vedeau, dar nu știau zona, etc.

Ca să știi toată aceasta școală am plătit-o cu zeci de mii de euro făcute prin excursii, drumuri, bani pe care i-am făcut tot prin comerțul acesta cu artă, m-am autofinanțat. Multă lume m-a întrebat cum îmi dau seama dacă un tablou este fals, te înveți până îți dai seama pentru că este imposibil să nu iei pe bani grei și falsuri. Îți spune un om care a avut 20-30 de lucrări dintr-un pictor. Asta este negustoria, mai pierzi, câștigi”, a completat colecționarul clujean.

Acesta consideră că noi nu știm să ne promovăm valorile și să profităm de potențialul turistic pe care îl avem. Prin călătoriile sale a ajuns la concluzia că multe povești precum cea a albastrului de la Mănăstirea Voroneț sau rețetele de pălincă și țuică sunt de fapt niște minciuni.

,,Normal ar trebui să ți-o bazezi pe o cultură, o istorie și civilizațiile anterioară. Noi suntem atipici și în asta, încercăm să descoperim gaura de la macaroană după ce macaroanele s-au creat acuma 2000 de ani. În sensul că nici pe Dracula nu l-am putut vinde și acum încercăm cu pensiunile, să ne promovăm pălinca, afinata și alte chestii care nu sunt invențiile noastre.

Minciuna cu albastrul de Voroneț

De exemplu, noi am fost mințiți, și pentru mine a fost un șoc cultural, că zeci de ani ni s-a spus de albastrul de Voroneț și picturile din Moldova că sunt unice. Când am făcut un circuit în partea asta exotică a Europei, Albania, trei țări din fosta Iugoslavie, Macedonia, Muntenegru, Serbia și am văzut în Bulgaria niște biserici cu albastru de Voroneț și niște picturi exterioare, am zis că nu se poate, suntem mințiți.

Pe lângă asta, străinii ne-au descoperit pe noi, în primul rând că sunt ieftine, au fost atrași de femeile noastre că erau cele mai frumoase, de mâncarea noastră ecologică și ei ne-au făcut reclamă”, consideră Alin Samochiș.

Românii nu călătoresc pentru cunoaștere, ci pentru relaxare

Acesta este de părere că românii nu călătoresc deștept pentru că mulți nu mai au cultura necesară, că nu mai există interes pentru traseele culturale. Iar cei care își permit să meargă în locuri îndepărtate sunt cei care își doresc odihnă după un an întreg de muncă.

,,Românii trag tare și muncesc ca nebunii, mai ales tinerii, și în călătoriile pe care le-am făcut am văzut multe cupluri bătrâne. După un an de muncă merge la all exclusive și se odihnește, ar fi o inuman să îl pui să se urce pe munți, să meargă nu știu câți kilometri pe zi. El are nevoie de odihnă, să își șteargă creierul să se poată odihni.

Copiii lor ar avea speranțe, dar nu se poate pentru că nici acolo nu se mai face educație culturală. După ‘90 câți profesori își duc copii la muzee? Ca să mergi să vezi Machu Picchu trebuie să știi  de cultura incașă, dacă nu știi trăiești foarte fericit că nu știi. Cunosc pe cineva care mergea cu familia de două ori pe an la Milano, stăteau câte o săptămână și nu au intrat în Domul din Milano.

Dar nu e din cauza lor, 90% merg pe relaxare pentru că nu au cultură sau sunt foarte obosiți”, este de părere Alin Samochiș.

Colecțiile sale vor fi donate Muzeului Etnografic al Transilvaniei

Întrebat ce are de gând să facă cu aceste colecții, a răspuns că se gândește că cea de măști să o doneze Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Și-ar dori să poată expune și halbele le care le-a colecționat, dar este nevoie de un spațiu special din sticlă, iar muzeul nu dispune de unul atât de spațios.

,,Măștile și toate obiectele aduse din călătorii le voi dona Muzeului Etnografic al Transilvaniei, mi-ar plăcea, până mor, să mai construiască măcar câteva săli mici și să fie expoziție permanentă sau atunci va fi o condiție ca măcar la cinci ani să fie expuse. Iar halbele… Dacă îți dispare o halbă nu o mai poți înlocui, toate aceste obiecte valorează.

Nu ai de unde să pui la loc, este un obiect unic în felul său, să îți dea banii înapoi nu au cu ce să-l înlocuiești. Muzeul din Cluj nu îți poate facilita exponatele. De exemplu, vreau să povestesc o întâmplare a unui mare colecționar de timbre, la licitație s-a vândut un timbru care era numai în două exemplare în lume, când s-a vândut la licitație, cel care a cumpărat al doilea timbru care valora 1 milion și ceva de franci când l-a luat nimeni nu și-a dat seama a luat bricheta și i-a dat foc, lumea a înlemnit și atunci tipul a spus. Eu sunt proprietarul celuilalt timbru, vă dați seama acum cât valorează?”, povestește acesta.

Colecția de măști

,,Am o mască din zona Peruana, are trăsăturile feței ale unui incaș, niște trăsături perfecte. Am o mască foarte interesantă din sudul Indiei cu dinți umani, am din Indochina cu foiță de aur, din ceramică și fibră de palmier din jungla Braziliană. Mai am din Cuba și Australia. Iar, de exemplu, fiecare zonă din Africa are măști specifice triburilor, iar măștile reprezintă anumite momente ele ale vieții omului”, a explicat colecționarul.

,,Sunt două măști din zona Indochina amândouă din lemn, una pune accent pe trăsăturile foarte feminine și foarte fine, iar cealaltă are o dantelărie de pictură”

,,Asta este o mască din Bali, mască indoneziană făcută din aceeași bucată de lemn, este sculptată în altorelief, o tehnică foarte grea”

,,Mască africană tipică pentru partea de Vest a Africii, tipic pentru ele este partea superioară a măștii pe care sunt de obicei păsări, dar și alte animale sau chiar oameni reprezentați”

Referitor la halbe, sunt halbe cu rama din ceramică făcută manual, se poate vedea urma de roată pe fund, simplu cu capac de cositor cu inițialele proprietarului pe ele, cu poansonul celui care le-a lucrat și cu butonul de tragere care, cu cât este mai mare, cu atâta halba este mai veche, cu cât este mai stilizat și sub anumite forme, este mai nouă, o halbă având ca tematică încoronarea regelui George al 5-lea sau una argintată cu scene de vânătoare.

 

Dana Coțovanu

 

 

 

 

 

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Florin Cîțu: România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma de 29,2 miliarde de euro

Publicat

De

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată de Comisia Europeană, respectiv 29,2 miliarde de euro, a anunțat premierul Florin Cîţu, după vizita pe care a făcut-o la Bruxelles.

Prim-ministrul a precizat că, la finalul şedinţei de Guvern, au fost purtate discuţii despre vizita la Bruxelles referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență – PNNR – şi obiectivele pentru miniştri în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să rezulte cel mai bun plan, care să fie prezentat Comisiei Europene pentru aprobare.

„Despre ce s-a discutat la Bruxelles? În primul rând, am fost acolo ca să ne asigurăm că suntem pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat din momentul în care este depus.

Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ceea ce priveşte reforma, obiectivele noastre în ceea ce priveşte economia şi modul în care PNRR va susţine în următoarea perioadă creşterea economică şi reformele”, a explicat Cîţu după şedinţa Executivului.

„Avem nevoie de un plan care să susțină reformele”

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

„De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. Câteva dintre obiective, unele dintre ele mai uşor de atins, creştere economică peste media UE, reducem deficitele bugetare şi aici am avut discuţii şi cu domnul vicepreşedinte Dombrovskis, pe care l-am asigurat că rămânem pe traiectoria din strategia fiscal-bugetară, reducerea deficitului.

Am primit susţinere din partea domnului vicepreşedinte şi vom vedea când va fi publicată analiza pe deficit excesiv. În acelaşi timp, important este ca această componentă PNRR să fi inclusă în strategia noastră şi să nu afecteze deficitul bugetar”, a declarat Florin Cîţu.

„Avem capacitatea să folosim toți banii”

Şeful Executivului a mai spus că o altă componentă importantă a PNRR este partea de împrumuturi, pe care România şi-o va asuma.

„Alt element important pe care l-am discutat – are o componentă de împrumuturi acest PNRR, o componentă importantă de împrumuturi, componentă pe care foarte multe ţări nu şi-au asumat-o în întregime, şi-au asumat doar părţi din ea.

Şi rolul meu a fost acela de a convinge partenerii europeni că avem capacitatea să folosim toţi banii, toţi cei 29,2 miliarde, şi că putem să folosim aceşti bani fără să punem în pericol sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală a României.

Deci, rămânem pe aceeaşi traiectorie fiscală, cu acest prag de 29,2 miliarde. Răspunsul este clar, ferm: România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro la Bruxelles „, a completat Florin Cîţu.

Reformele propuse, bine primite la Bruxelles

El a menţionat şi câteva dintre reformele asumate de Guvern.

„Câteva dintre reformele la care ne-am angajat prin programul de guvernare, prin strategia fiscal-bugetară, prin programul de convergenţă şi prin PNRR: una o ştiţi foarte bine – reforma pensiilor, care va fi adoptată în perioada următoare şi care are rolul de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în România.

Este reforma fiscală despre care am tot vorbit, care să asigure creşterea veniturilor bugetare, şi să facem o optimizare a cheltuielilor bugetului în anii următori. Aici am spus din nou obiectivul meu clar de a nu introduce şi a nu creşte taxe.

Obiectivul este acela de a avea o legătură directă între performanţă şi venit şi să eliminăm partea subiectivă, reforma administraţiei publice (…), dezvoltarea sau implementarea Băncii Naţionale de Dezvoltare şi, bineînţeles, reforme în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde şi aşa mai departe.

Toate acestea au fost prezentate şi au fost primite bine, pentru că pentru prima oară România prezintă un plan credibil, un plan care poate să fie aplicat”, a declarat Cîţu.

Proiectele trebuie să fie avizate pozitiv

Premierul a subliniat că principala provocare pentru miniştri în următoarele două săptămâni este aceea de a veni cu proiecte tehnice detaliate, care să fie „avizate pozitiv” de Comisia Europeană.

„În acest moment discuţiile au fost pe reforme, suma mare, 29,2 miliarde, şi cum împărţim împrumuturile în perioada 2022-2026 şi pe priorităţile pe care le avem în România – infrastructură, gaze, spitale şi aşa mai departe.

După aceea, miniştrii, în următoarele 2 săptămâni, trebuie să vină cu susţinerea tehnică a proiectelor”, a mai declarat Cîţu.

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate