Connect with us
"

CULTURA

FOTO/VIDEO. Vioara Stradivarius a răsunat în centrul Clujului. E veche de 300 de ani. Alexandru Tomescu a încântat spectatorii

Publicat


Concertul violonistului Alexandru Tomescu și al orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania”, care a avut loc seara trecută în Piața Unirii din Cluj-Napoca, a fost un adevărat succes. Inițial, acesta a fost programat la data de 4 iulie, dar a fost contramandat din cauza  fenomenelor meteorologice nefavorabile.

Primul concert mascat la care particip

„Acum este primul concert mascat la care particip și mă bucur foarte mult că este la Cluj. În urmă cu patru luni de zile, cântam ultimul meu concert cu public pre-pandemie pentru Fundația Doina Cornea tot aici, la Cluj, și acum este primul meu concert post-izolare, post-pandemie, întâmplător sau nu tot la Cluj.

Parcă simt că se închide un cerc în care să terminăm cu această pandemie și pe urmă să ne putem elibera cu toții. Abia aștept să vă cântăm cu toții aceste patru anotimpuri ale lui Antonio Vivaldi. Când a compus aceste anotimpuri, el a pornit de la niște sonete scrise de el și care sunt inserate în partiturile noastre”, a declarat Alexandru Tomescu ieri seară.

Ce este special la vioara Stradivarius Elder-Voicu?

Bucureșteanul i-a încântat pe clujeni cu vioara sa Stradivarius Elder-Voicu, veche de peste trei secole, din moment ce a fost datată în anul 1702. De asemenea, aceasta se numără printre ultimele zece funcționale de pe mapamond.

În prezent, vioara este evaluată la peste un milion de euro de către specialiști și face parte din patrimoniul României.

Cum a ajuns în proprietatea statului român?

Instrumentul muzical a fost cumpărat din Elveția în 1956 de statul român, la ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în schimbul sumei de 70.000 de franci elvețieni.

După aceea, i-a fost dăruită marelui violonist român Ion Voicu. Fiul său, Mădălin Voicu, a înapoiat vioara statului român cu condiția ca aceasta să fie împrumutată, prin concurs, celor mai talentați muzicieni români, dar și să poarte numele de Voicu.

Cât mai poate cânta Alexandru Tomescu la vioara Stradivarius?

În consecință, instrumentul muzical este oferit prin concurs, la fiecare cinci ani. Românul mai are dreptul de a cânta la ea până în anul 2023. Astfel, concertul din Piața Unirii a reprezentat una dintre puținele ocazii pe care clujenii le-au avut la dispoziție pentru a se bucura de sunetul renumitei viori.

Astfel, evenimentele din cadrul  „FORM Your Days” au ajuns la final. Organizatorii au mai adus pe scena din Piața Unirii  formația „Vița de Vie” și pe artiștii Carla’s Dreams și Ada Milea.

Cristian Lungu

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


CULTURA

Ministrul Culturii va înmâna un premiu la TIFF

Publicat

Ministrul Gheorghiu va fi prezent la Gala de închidere a TIFF, unde va înmâna un premiu. Alături de Ministrul Culturii, la Cluj vor mai fi prezenți Vetuța Stănescu – Secretar de Stat la Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării și Administrației și Ștefan Bâlici, director general al Institutului Național al Patrimoniului.

Tezaur Uman Viu este un titlul onorific acordat de Ministerul Culturii pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.[1] Până la adoptarea, în 2003, a noii convenții UNESCO, programul a încurajat statele membre să creeze o metodă de recunoaștere a meșterilor tradiționali talentați.

Tezaurul viu al Clujului

  • Cornel Bumb, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Alexandru Ciurcui, instrumentist tradițional (vioară), satul Soporu de Câmpie, comuna Frata, județul Cluj;
  • Băbuți Covaci, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Alexandru Covaci, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj;
  • Francisc Lovasz “Kuli”, dansator popular, satul Vișea, comuna Jucu de Sus, județul Cluj;
  • Dumitru Moldovan, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Elisabeta Rusu, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Vasile Soporan, rapsod popular, comuna Frata, județul Cluj;
  • Carol Țuli, interpret popular – Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Anomaliile unui oraş care se voia Capitală Culturală Europeană. Propunerile specialiştilor

Publicat

Clujul este un oraş cu pretenţii din multe puncte de vedere, iar în domeniul cultural standardele sunt şi mai mari, însă realizările nu sunt tocmai pe măsura pretenţiilor.

Faptul că, de exemplu, am pierdut, în detrimentul Timişoarei, competiţia pentru titlul de Capitală Culturală 2021, cauza este chiar suficienţa noastră.

Faptul că românii şi maghiarii din Cluj-Napoca sărbătoresc separat zilele oraşului, arată falia care se cască între cele două comunităţi, falie întreţinută şi de autorităţi.

Românii şi maghiarii din Cluj-Napoca trăiesc în două oraşe? Există două culturi ale oraşului, una românească şi una maghiară?

Dacă nici la nivel spiritual, cultural, Clujul nu poate să fie unit, dacă intelectualitatea celor două etnii nu poate să-şi dea mâna, cum am mai putea să aşteptăm ca această comuniune culturală să vină din partea altor categorii sociale, cu mai puţine pretenţii, din partea oamenilor simpli?

Cultura şi formele ei de promovare. Punctul de vedere al specialiştilor. Promisiuni neonorate

Pierderea competiţiei pentru ,,Clujul – Capitală Culturala Europeană 2021” a declanşat, alături de nemulţumirea cetăţenilor pentru modul neprofesionist şi individualist de scriere a proiectului şi desconsiderarea recomandărilor experţilor Comisiei Europene, un angajament public ferm şi asumat a Primarului, Preşedintelui CJ şi echipei lor că vor realiza până în 2020 toate investiţiile cuprinse în HCL.

După pierderea competiţiei, Primarul s-a angajat să pună în practică întregul proiect de Capitală Culturală, având finanţarea bugetată şi aprobată în CL. Totușo, nici o investiţie majoră NU s-a făcut în infrastructura culturală, în arta-şi-cultura de calitate, fapt ce se cere clarificat şi reglat prin următorul buget anual sau la rectificarea pe 2020.

Anomalii. Propunerile specialiştilor

Membrii CCL au monitorizat şi semnalat aceste anomalii, elaborând propuneri:

  • Finalizarea sediul nou, aflat în lista de investiţii a municipiului şi mutarea concertelor Filarmonicii clujene.
  • Reamplasarea “Monumentului Holocaustului” în Parcul Orașului între monumentele similare ale ”Revoluției din Ungaria” şi cel al “Victimelor Comunismului”. Situatia creată la ora actuală, de amplasare a unui monument destinat compasiunii pentru victimele: “regimului Hortist de ocupație vremelnică a teritoriului Romăniei”, în Parcul care poartă numele PĂRINTELUI UMORULUI  ROMÂNESC, este total inadecvată şi categoric unică în lume.

Zilele oraşului trebuie să fie evenimentul tuturor clujenilor

  • Zilele Oraşului trebuie să fie evenimentul fiecărui clujean, indiferent de etnie, pentru că fiecare dintre noi aparţinem comunităţii acestui oraş, iar facilitatea organizării de evenimente similare, separate, pe criterii etnice, nu face decât să divizeze comunitatea.
  • Modernizare imobilului care găzduieşte Muzeului de Artă şi aducerea în faţa vizitatorilor a marilor colecţii.
  • Punerea în valoare culturală şi turistica a marilor personalităţi culturale şi de ştiintă ale Clujului, din respect pentru meritele lor.
  • Consultarea clujenilor pe tema: Clujul Festivalier vs. Cultura Urbană la Cluj-Napoca.
  • Realizarea statuii MARII UNIRI propusă de arh. Ionel Vitoc.
  • Iluminatul ornamental al clădirilor de patrimoniu şi al statuilor reprezentative ale oraşului.

Un obiectiv ce preocupă pe unii membri ai CCL Cluj îl reprezintă finalizarea lucrărilor la Catedrala Greco-Catolică din Pţa. Cipariu, începute acum 25 de ani (!?), precum şi sistematizarea terenului plantat cu câteva clădiri fără valoare din spatele acesteia, respectiv între Calea Turzii şi Str. Andrei Mureşanu (de 30 de ani e un haos architectural şi urbanistic). Intrarea în centrul Clujului dă o imagine dezolantă şi a impotenţei administraţiei locale de a soluţiona acest spatiu esenţial pentru IMAGINEA CLUJULUI şi calitatea vieţii.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Citește mai departe

CULTURA

FOTO / VIDEO Atmosfera Cine-concertului „România Etnografică. Restituiri Dem Demetrescu”

Publicat

Cine-concertul „România Etnografică. Restituiri Dem Demetrescu”, din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania, a avut loc în cursul zilei de ieri, 5 august, reușind să atragă publicul de toate vârstele în curtea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. Trupa Foley’Ala a fost responsabilă cu acompaniamentul muzical.

Dem Demetrescu, o personalitate culturală uitată în negura timpului

„De aproape 25 de ani încerc să găsesc pictori români uitați și călătoresc prin toată lumea. Din această pleiadă a pictorilor uitați face parte și Dem Demetrescu. Este mai puțin mai cunoscut pentru că a fost acoperit de praful uitării și al comunismului, din moment ce a reprezentat România regalistă peste tot în lume. Este un artist cu multe opere de artă, un pioner al animației, ilustrator de carte, fotograf și grafician”, a declarat Adrian Buga, istoric și critic de artă.

Criticul de film Irina Margareta Nistor consideră că personalitatea lui Dem Demetrescu este foarte importantă: „Lumea aproape că l-a uitat. Trebuie să se știe că nu este doar un desenator pentru copii, este ceva mai complex. Cărțile sale au ajuns la generații întregi și sunt atât de ingenios lucrate și de atemporale încât puteau fi făcute și ieri”, afirma într-un interviu din APERITIFF.

Dem Demetrescu, pionerul filmului de animație din România

„Puțină lume poate să asocieze numele lui Dem Demetrescu cu Capra cu trei iezi. Cercetătorii au greșit atribuția, regizorul Aurel Petrescu fiind considerat cel care a realizat acest film. Mi-a luat aproape trei ani de zile să identific că acest film este al lui Dem Demetrescu”, a declarat Adrian Buga în deschiderea evenimentului.

Adrian Buga a povestit că a ajuns la această concluzie, după ce a descoperit în arhiva familiei o fotografie cu artistul care lucra la Capra cu trei iezi, găsind planșele originale, dar și o rolă de film, conform unui interviu din Aperitiff.

Artistul Dem Demetrescu

Cel de al doilea tezaur pierdut de România

„Dem Demetrescu este interesat de specificul național și reprezintă țara noastră la expozițiile internaționale. Vorbim de 3-5 milioane de oameni care i-au vizitat expozițiile la Paris (1947), Londra (1938) și New York (1939-1940), când România trimite peste ocean tot ce este mai important în țară. Îl consider cel de al doilea tezaur pierdut, după cel din Rusia”, a concluzionat Adrian Buga.

Povestea filmului România etnografică

Irina Margareta Nistor a dezvăluit că filmul are loc în perioada 1936-1939, chiar înainte de izbucnirea războiului, când Festivalul de la Cannes nu a avut loc, ca în acest an.

Criticul de film Irina Margareta Nistor

„La început o să vedeți segmentul de animație. În 1938, a fost lansat atlasul România etnografică în limbile germană și italiană, având în vedere alianțele țării noastre din acea vreme. După aceea, Dem Demetrescu a primit o comandă din partea Oficiului Național Cinematografic să facă o animație după aceste planșe. Este vorba despre   10 planșe. La câteva luni distanță a venit Dictatul de la Viena din 1940. Filmul nu a fost niciodată lansat!

Radu Rădescu, membrul formației Foley’Ala, Sursă foto: Tiff.ro

Domnul Adrian Buga a găsit niște fragmente pe care nu le-am avut de la bun început; este pentru prima oară când este toată animația completă din Capra cu trei iezi. Urmează câteva fragmente filmate care au făcut parte din proiecțiile care s-au prezentat la standul României de la Expozițiile Universale, în anii 1936-1939. O să vedeți cum arăta o Românie care astăzi, din păcate, nu mai există” a declarat Radu Rădescu, membrul formației Foley’Ala.

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

,,Profu’ “, documentarul care va zdruncina educația din România

Publicat

Documentarul Profu’, regizat de Alex Brendea, a rulat seara trecută în secțiunea Zilele Filmului Românesc, din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania. Filmul urmărește povestea unui profesor de matematică din Bistrița, care a hotărât să iasă din sistemul de învăţământ convenţional şi îşi deschide o clasă de meditații în propriul apartament.

Subiectul documentarului

De-a lungul unui an școlar, îi urmărim efortul de a retrezi în elevi dragostea pentru învăţătură, oferindu-le nu doar lecții de matematică, ci şi lecții de viață. Domnul profesor reușește să deschidă ochii copiilor pe care îi pregătește, comunicând deschis, într-o manieră informală. Personalitatea extrovertită, sociabilă și exigentă a profesorului îl ajută să-i transforme pe elevi în prietenii săi, fapt ce creează un climat psihologic propice învățării eficiente.

Motivația din spatele filmului

„Documentarul acesta l-am început, fiindcă eram intrigat de faptul că Profu a avut curajul să plece din sistemul tradițional de învățământ și să ofere o alternativă și anume să își deschidă propriul cabinet unde să lucreze după felul în care crede el de cuviință că obține rezultate mai bune”, a dezvăluit Alex Brendea, regizorul filmului.

Mesajul documentarului

„Nu am vrut să spunem că sistemul (n.r. educațional din România) este complet rău, dar am intenționat să facem o radiografie și să tragem un semnal de alarmă în direcția aceasta. Filmul a fost doar prin festivaluri și urmează să apară cât de repede și atunci s-ar putea să creeze controverse”, a declarat regizorul.

Ecranul de proiecție de la cinema-ul în aer liber amenajat la Colegiul Național „George Coșbuc”

Colaborarea cu Profu’

„În momentul în care i-am propus să facem acest documentar, a răspuns destul de repede, pozitiv. Dacă la alte proiecte așteptam 2-3 săptămâni să ne răspundă personajele dacă sunt de acord (n.r.: să apară în film) sau nu, aici nu a fost cazul. Într-un minut și-a dat acordul.

Încă de la început, convenția dintre noi a fost să fim sinceri și cât mai naturali unul față de celălalt. Adică eu să nu intervin în ceea ce face el și el să nu intervină în felul în care filmez eu”, a conchis Alex Bredea.

Spectatorii care pleacă de la cinema-ul din aer liber

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate