FOTO. Uimitoarele opere de artă ale lui Dionisie Iuga din Nicula, iconar și zugrav de biserici al secolului XIX, și „tricolorul”

Cunoscut pictor iconar și zugrav itinerant de biserici, Dionisie Iuga din Nicula, așa cum este cunoscut în lucrările de specialitate, a fost activ în a doua jumătate și la finalul secolului al XIX-lea, lucrând în mai multe zone din Transilvania.

Desenul naiv, simplu, sprijinit de culorile vii, tari, precum și programul iconografic redus au fost apreciate de contemporanii săi, fapt ce explică prezența sa în localități îndepărtate de satul natal, Nicula, unde a văzut lumina zilei în august 1848, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Uimitoarele opere de artă ale lui Dionisie Iuga din Nicula, iconar și zugrav de biserici al secolului XIX, și „tricolorul”

Acesta a realizat pictura bisericilor de lemn clujene din Bucea (1880), Nadășu (1890) și Sava (azi la Mureșenii de Câmpie), apoi Valea Crișului (1876), Hotar (1881) sau Remeți (1879) în Bihor, Lozna din Sălaj și Botiza (strămutată din Vișeul de Jos, pictând alături de fiica sa) în Maramureș.

„În biserica de lemn din satul hunedorean Sulighete a pictat în 1890 bolta naosului și tâmpla, considerat unul din cele mai reușite ansambluri murale care-i poartă semnătura. Fiind și cantor la biserica din Nicula, fapt pe care îl menționează mereu în inscripțiile sale, se conturează portretul unui artist multitalentat„, mai arată specialiștii clujeni.

Deși nu s-au păstrat date despre activitatea de iconar, specialiștii clujeni spun că este de la sine înțeles că a realizat și icoane, fiind născut în Nicula.

„În plus, din analiza stilistică a picturii sale murale rezultă clare influențe venite dinspre pictarea icoanelor pe sticlă. La unele ansambluri ar fi lucrat împreună cu Teodor Tecar, alt pictor niculean.

De remarcat este scrisul său foarte caligrafic, pe care îl putem admira în pisaniile lăsate în bisericile unde a pictat și în însemnările făcute pe diverse cărți de cult.

Influențat de începuturile sale de iconar niculean, Dionisiu Iuga a mizat pe un impact cromatic, folosind culori tari, crude – roşu, verde şi albastru, precum și tușe groase, ce creionează un desen naiv, chiar schematic. Iuga nu insistă pe redarea în detaliu a scenelor, ansamblu de pictură fiind dominat mai mult de motive decorative, constând în arcade de inspirație clasică şi benzile separatoare, cu motive vegetale. Fondul ansamblurilor sale este cel mai adesea albastru închis, presărat cu flori mici”, mai spun cei de la CJCPCT Cluj.

„Tricolorul”, semnul dorinței unirii cu cei de dincolo de munți

Programul său iconografic este redus, neavând aplecare spre redarea minuțioasă a scenelor. Pe bolta naosului bisericilor îi înfățișează pe cei patru evangheliști, fiecare în chenarul său decorativ. Pe peretele vestic al naosului îl găsim adesea pe Sfântul Ilie. În pronaos, Pilda fecioarelor prezintă fiecare personaj separat, încadrat în chenare.

„Un element care îl particularizează pe Dionisiu Iuga din Nicula este pictarea, sub forma unor brâuri, a culorilor tricolorului. Apărut ca simbol al națiunii românești la începutul secolului al XIX-lea, începe să fie folosit în Transilvania după 1848, ca semn al dorinței de unire cu românii de dincolo de munți”, mai spun cercetătorii clujeni.

Ușile împărătești pictate de Dionisiu Iuga, păstrate la Bucea, Valea Crișului sau Sulighete sunt ușor de recunoscut prin fondul albastru intens folosit, pe fiecare canat fiind înfățișate simplu câte unul din personajele Buneivestiri.

Din pisania bisericii de lemn clujene din Bucea, scrisă de Iuga pe iconostas, aflăm detalii despre pictarea interiorului în 1880: „Sfânta biserică s-a zugrăvitu în vara a. 1880 sub stăpânitori Franz Iosef I împărat şi rege! Mironu Romanului arch. şi mitropolitu Ioanu Metianu EPPU. Teodoru Filipu administratoru protopopesc Simeonu Butili adm parch!!! Georgiu Darabanu notariu cerc: Ilea Toderu Alexi ctitor Ilea Mihaiu Bursuc jude com: Ilea Gavril cantor Adolf Spitzer arend şi membru com Dionisiu Iuga cant(or) et zugrav(u) de Nicola”.

„În pronaos se păstrează, relativ bine, Pilda fecioarelor cuminţi şi a celor nebune, iar pe bolta naosului îi găsim pe Cei patru Evanghelişti în chenare decorate cu vrejuri vegetale. Pe peretele vestic al corului vedem un Sfântul Ilie bine păstrat, alături de menționarea, din nou, a anului pictării.

În pictura iconostasului domină un registru Deisis de mari dimensiuni, accentul fiind pus, și în acest caz, pe benzile separatoare și arcadele decorative”, arată specialiștii clujeni.

Dionisiu Iuga, inspirat de pictura celebrelor icoanelor din Nicula

După 10 ani, în 1890, este chemat la Nadăș cu ocazia măririi edificiului, pentru a picta partea estică, nou adăugată, a naosului, alături de repictarea altarul și iconostasului conform inscripției de deasupra ușilor tâmplei. Pe bolta naosului, spre altar, apar Evanghelistul Ioan şi Marcu, în chenare mari, ca o completare la ceilalți doi Evanghelişti, Luca şi Matei, care apar aparțin vechii picturi.

În interiorul bisericii de lemn din Sava, strămutată recent în Mureșenii de Câmpie, zugravul a lăsat informații prețioase pe faţa iconostasului, ce puteau fi citite până la mutare: “Această S. Băs. S`au zugravit cu spesele din fundaţiunea lăsată de fericitul Ioan Kirian Bidian, de Crisburi, repos în D-lu 1863 şi soţia sa Samfira Pop repausată în D-lu 30 sept. 1853. !!! – Prin stăruinţa fiului D-sale Alexa Kirian Bidian – corator prim; Eps.: IOAN SABO, Ano: Do.pro: Ioan Filipan O. D. Ioan Cheresteş preot. S`a finit 14 Aug. 1879 prin Dionisiu Juga, zugrav de Nicula.”

În altar, se mai păstrează urmele unor scene specifice acestui spațiu, cum ar fi „Sf. Treime“ pictată în 1878 (căci pictorul a început cu altarul) iar pe pereţi, începând de la masa de proscomidie, zărim un Isus Hristos cu Sfinții Vasile, Grigore şi Chiril.

Pe vechea boltă a naosului bisericii erau redați, în trecut, Cei patru Evangheliști cu chip şi aspect patriarhal. Din pictura distrusă a naosului se păstrează intensa nuanță albastră, folosită de Iuga ca fond, întreruptă din loc în loc de vrejuri vegetale verzi. În dreptul corului de pe peretele vestic se află cele mai bine conservate picturi din monument, înfăţişând în tablouri şi culori puternice scenele: Pogorârea Sfântului Duh, Învierea Domnului și Înălţarea Domnului.

Totodată, pictura iconostasului este dominată de registrul apostolilor, bine păstrat.Pe pereţii pronaosului, începând de la intrarea în biserică, este zugrăvită scena Învierii Domnului, cu Femeile Mironosiţe pictate lângă mormânt. Mai departe, cele cinci fecioare înţelepte au în mână candelele arzând, în timp ce cele cinci fete nebune au candele stinse.

Apreciat în primul rând pentru numărul mare de edificii pictate și doar apoi pentru stilul său naiv, inspirat din pictura icoanelor niculene, Dionisiu Iuga rămâne o figură aparte în rândul muraliștilor care au așternut ansambluri murale în interiorul bisericilor de lemn transilvănene.

Foto: CJCPCT Cluj