ACTUALITATE
FOTO. Uimitoarele opere de artă ale lui Dionisie Iuga din Nicula, iconar și zugrav de biserici al secolului XIX, și „tricolorul”
Cunoscut pictor iconar și zugrav itinerant de biserici, Dionisie Iuga din Nicula, așa cum este cunoscut în lucrările de specialitate, a fost activ în a doua jumătate și la finalul secolului al XIX-lea, lucrând în mai multe zone din Transilvania.
Desenul naiv, simplu, sprijinit de culorile vii, tari, precum și programul iconografic redus au fost apreciate de contemporanii săi, fapt ce explică prezența sa în localități îndepărtate de satul natal, Nicula, unde a văzut lumina zilei în august 1848, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Uimitoarele opere de artă ale lui Dionisie Iuga din Nicula, iconar și zugrav de biserici al secolului XIX, și „tricolorul”
Acesta a realizat pictura bisericilor de lemn clujene din Bucea (1880), Nadășu (1890) și Sava (azi la Mureșenii de Câmpie), apoi Valea Crișului (1876), Hotar (1881) sau Remeți (1879) în Bihor, Lozna din Sălaj și Botiza (strămutată din Vișeul de Jos, pictând alături de fiica sa) în Maramureș.
„În biserica de lemn din satul hunedorean Sulighete a pictat în 1890 bolta naosului și tâmpla, considerat unul din cele mai reușite ansambluri murale care-i poartă semnătura. Fiind și cantor la biserica din Nicula, fapt pe care îl menționează mereu în inscripțiile sale, se conturează portretul unui artist multitalentat„, mai arată specialiștii clujeni.
Deși nu s-au păstrat date despre activitatea de iconar, specialiștii clujeni spun că este de la sine înțeles că a realizat și icoane, fiind născut în Nicula.
„În plus, din analiza stilistică a picturii sale murale rezultă clare influențe venite dinspre pictarea icoanelor pe sticlă. La unele ansambluri ar fi lucrat împreună cu Teodor Tecar, alt pictor niculean.
De remarcat este scrisul său foarte caligrafic, pe care îl putem admira în pisaniile lăsate în bisericile unde a pictat și în însemnările făcute pe diverse cărți de cult.
Influențat de începuturile sale de iconar niculean, Dionisiu Iuga a mizat pe un impact cromatic, folosind culori tari, crude – roşu, verde şi albastru, precum și tușe groase, ce creionează un desen naiv, chiar schematic. Iuga nu insistă pe redarea în detaliu a scenelor, ansamblu de pictură fiind dominat mai mult de motive decorative, constând în arcade de inspirație clasică şi benzile separatoare, cu motive vegetale. Fondul ansamblurilor sale este cel mai adesea albastru închis, presărat cu flori mici”, mai spun cei de la CJCPCT Cluj.
„Tricolorul”, semnul dorinței unirii cu cei de dincolo de munți
Programul său iconografic este redus, neavând aplecare spre redarea minuțioasă a scenelor. Pe bolta naosului bisericilor îi înfățișează pe cei patru evangheliști, fiecare în chenarul său decorativ. Pe peretele vestic al naosului îl găsim adesea pe Sfântul Ilie. În pronaos, Pilda fecioarelor prezintă fiecare personaj separat, încadrat în chenare.
„Un element care îl particularizează pe Dionisiu Iuga din Nicula este pictarea, sub forma unor brâuri, a culorilor tricolorului. Apărut ca simbol al națiunii românești la începutul secolului al XIX-lea, începe să fie folosit în Transilvania după 1848, ca semn al dorinței de unire cu românii de dincolo de munți”, mai spun cercetătorii clujeni.
Ușile împărătești pictate de Dionisiu Iuga, păstrate la Bucea, Valea Crișului sau Sulighete sunt ușor de recunoscut prin fondul albastru intens folosit, pe fiecare canat fiind înfățișate simplu câte unul din personajele Buneivestiri.
Din pisania bisericii de lemn clujene din Bucea, scrisă de Iuga pe iconostas, aflăm detalii despre pictarea interiorului în 1880: „Sfânta biserică s-a zugrăvitu în vara a. 1880 sub stăpânitori Franz Iosef I împărat şi rege! Mironu Romanului arch. şi mitropolitu Ioanu Metianu EPPU. Teodoru Filipu administratoru protopopesc Simeonu Butili adm parch!!! Georgiu Darabanu notariu cerc: Ilea Toderu Alexi ctitor Ilea Mihaiu Bursuc jude com: Ilea Gavril cantor Adolf Spitzer arend şi membru com Dionisiu Iuga cant(or) et zugrav(u) de Nicola”.
„În pronaos se păstrează, relativ bine, Pilda fecioarelor cuminţi şi a celor nebune, iar pe bolta naosului îi găsim pe Cei patru Evanghelişti în chenare decorate cu vrejuri vegetale. Pe peretele vestic al corului vedem un Sfântul Ilie bine păstrat, alături de menționarea, din nou, a anului pictării.
În pictura iconostasului domină un registru Deisis de mari dimensiuni, accentul fiind pus, și în acest caz, pe benzile separatoare și arcadele decorative”, arată specialiștii clujeni.
Dionisiu Iuga, inspirat de pictura celebrelor icoanelor din Nicula
După 10 ani, în 1890, este chemat la Nadăș cu ocazia măririi edificiului, pentru a picta partea estică, nou adăugată, a naosului, alături de repictarea altarul și iconostasului conform inscripției de deasupra ușilor tâmplei. Pe bolta naosului, spre altar, apar Evanghelistul Ioan şi Marcu, în chenare mari, ca o completare la ceilalți doi Evanghelişti, Luca şi Matei, care apar aparțin vechii picturi.
În interiorul bisericii de lemn din Sava, strămutată recent în Mureșenii de Câmpie, zugravul a lăsat informații prețioase pe faţa iconostasului, ce puteau fi citite până la mutare: “Această S. Băs. S`au zugravit cu spesele din fundaţiunea lăsată de fericitul Ioan Kirian Bidian, de Crisburi, repos în D-lu 1863 şi soţia sa Samfira Pop repausată în D-lu 30 sept. 1853. !!! – Prin stăruinţa fiului D-sale Alexa Kirian Bidian – corator prim; Eps.: IOAN SABO, Ano: Do.pro: Ioan Filipan O. D. Ioan Cheresteş preot. S`a finit 14 Aug. 1879 prin Dionisiu Juga, zugrav de Nicula.”
În altar, se mai păstrează urmele unor scene specifice acestui spațiu, cum ar fi „Sf. Treime“ pictată în 1878 (căci pictorul a început cu altarul) iar pe pereţi, începând de la masa de proscomidie, zărim un Isus Hristos cu Sfinții Vasile, Grigore şi Chiril.
Pe vechea boltă a naosului bisericii erau redați, în trecut, Cei patru Evangheliști cu chip şi aspect patriarhal. Din pictura distrusă a naosului se păstrează intensa nuanță albastră, folosită de Iuga ca fond, întreruptă din loc în loc de vrejuri vegetale verzi. În dreptul corului de pe peretele vestic se află cele mai bine conservate picturi din monument, înfăţişând în tablouri şi culori puternice scenele: Pogorârea Sfântului Duh, Învierea Domnului și Înălţarea Domnului.
Totodată, pictura iconostasului este dominată de registrul apostolilor, bine păstrat.Pe pereţii pronaosului, începând de la intrarea în biserică, este zugrăvită scena Învierii Domnului, cu Femeile Mironosiţe pictate lângă mormânt. Mai departe, cele cinci fecioare înţelepte au în mână candelele arzând, în timp ce cele cinci fete nebune au candele stinse.
Apreciat în primul rând pentru numărul mare de edificii pictate și doar apoi pentru stilul său naiv, inspirat din pictura icoanelor niculene, Dionisiu Iuga rămâne o figură aparte în rândul muraliștilor care au așternut ansambluri murale în interiorul bisericilor de lemn transilvănene.
Foto: CJCPCT Cluj
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
România a incheiat procesul de evaluare a politicilor educaționale și a primit avizul favorabil, care confirmă alinierea la standardele promovate de OCDE în domeniul educației, a anunțat Ligia Deca, ministrul Educației.
“Sunt convinsă că împreună cu partenerii din OCDE vom reuși să schimbăm fața educației din România”, a declarat ministrul Educației.
Ligia Deca: România a primit aviz favorabil pe Educație, în procesul de aderare la OCDE
Ministrul Educației susține că primirea acestui aviz confirmă apartenența la o comunitate de țări care prioritizează educația ca bază a dezvoltării sociale și economice.
Acest lucru asigură cadrul pentru schimbul de experiență și participarea la studii internaționale (PISA, TALIS sau PIAAC ), ce fundamentează politici educaționale.
De asemenea, consolidează colaborarea directă cu experții din țările membre OCDE, ceea ce va permite școlii românești racordarea la cele mai bune e practici internaționale, a mai transmis Ligia Deca.
Țara noastră a fost evaluată în reuniunea Comitetului OCDE pentru Politici educaționale, din 19 noiembrie 2024.
România a fost reprezentată de o delegație condusă de Ligia Deca și din care au făcut parte secretarul de stat în Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, coordonator național pentru procesul de aderare, Luca Niculescu.
CULTURA
Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei
Străvechiul ritual de sacrificare a porcilor, numit Ignatul, este un obicei întâlnit și astăzi, cel puțin în zona rurală.
La sate, în aceste zile se făceau ultimele pregătiri în vederea întâmpinării Crăciunului. Curțile erau curățate, casele văruite, iar fiecare membru al familiei avea pregătite haine noi, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei
La origine, acest obicei, care avea loc strict în zorii zilei de 20 decembrie, avea o funcție pur ritualică, ceremonială, căreia, în timp, i s-a pierdut semnificația, arată etnologul Maria Bocșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.
În vechime, sacrificarea porcilor era urmată de pârjolirea lor pe un rug imens, aprins din paie de grâu și de secară. Sângele porcului sacrificat nu era aruncat. Și acum, ca în vechime, se prepară un produs numit „sângerete” sau cartaboș, care se servește, în ziua de Crăciun, alături de alte bucate, se arată în volumul publicat de CJCPCT Cluj .
Tatăl era cel care tăia porcul
Tăierea porcului la Ignat era o sărbătoare a familiei, tatăl era cel care sacrifica porcul, iar ceilalți membri ai familiei străjuiau focul. Se îndătina ca, după tăierea porcului, să se facă o masă de pomană, ca ofrandă adusă celor plecați.
Deoarece această zi cade întotdeauna în post, „gustarea de dulce” era îngăduită doar după noaptea Crăciunului și doar rar, în satul tradițional, oamenii mâncau de dulce la Ignat, arată specialiștii clujeni.
Slănina și cârnații erau puși la fum
„Nu mâncam atâta carne ca amu’”, își amintește Ana Popa din Podeni, județul Cluj.
„După ce tăiem porcu’, slănina și cârnații îi punem la fum. Slănina o lăsam în covată, cu sare, cam o săptămână, și apoi o afumam. Era țânută în pod cam o lună. Din când în când să deschidea ușâța hornului ca să iasă fumu’ în pod, că era mai bună așa, decât la afumătoare. Apoi spălam slănina și o agățam în cămară”, își mai amintește Ana Popa.
Foto: CJCPCT Cluj
Aberații de România
VIDEO. FOTO. Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină
Și în acest an, Georgiana Lobonț a transformat Clujul în “capitala colindelor” românești.
BTarena a găzduit, sâmbătă ,unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sezonului – concertul „Știu românii să colinde”.
Știu clujenii să colinde. Atmosferă magică la concertul Georgianei Lobonț de la BTarena. Sală arhiplină
Georgiana Lobonț a oferit un spectacol în care tradițiile, emoția și energia sărbătorilor au prins viață într-o atmosferă unică, alături de artiști care mai de care mai iubiți, acompaniați de orchestra Lăutarii din Chișinău, condusă de maestrul Nicolae Botgros.
Printre invitații din acest an s-a numărat Cristian Pomohaci, Deți Iuga, Ancuța și Selena Anghel, Elena Gheorghe și mulți alții.
Sala a fost arhiplină, la concert fiind prezenți peste 11.000 de spectatori.
Andreea Ungur
EVENIMENT
Emil Boc: Vom avea un Centru Memorial al Revoluției Române în Piața Unirii. Va fi amplasat și un totem digital
Cluj-Napoca va avea un Centru Memorial al Revoluției Române, a anunțat primarul Emil Boc, chiar în ziua comemorării eorilor martiri.
Acesta va fi amplasat în zona centrală a orașului, în “fierbinte” al Revoluției de la Cluj-Napoca.
Emil Boc: Vom avea un Centru Memorial al Revoluției Române în Piața Unirii. Va fi amplasat și un totem digital
“Vom avea și un totem digital, adică un loc unde orice clujean, orice turist să poate vedea imagini de la Revoluția din Cluj-Napoca, să vadă unde și-au dat sângele eroii Revoluției de la Cluj, exact în locul unde s-a întâmplat revoluția din Piața Unirii”, a declarat sâmbătă primarul Emil Boc, care a participat la momentele de comemorare ale eroilor Revoluției de la Cluj din decembrie 1989.
De asemenea, tot în zona centrală a orașului, va fi deschis un Centru Memorial al Revoluției Române.
“Acolo vor fi readuse imagini, va fi un loc de întâlnire, de conferințe în așa fel încât să arătăm tuturor că așa ceva nu trebuie să se mai întâmple niciodată, dar și să păstrăm vie memoria eroilor Revoluției”, a mai spus Emil Boc.
Boc a precizat că Primăria are în plan să facă acest centru chiar anul viitor.