Connect with us

ACTUALITATE

FOTO: Târgul de fete de pe Muntele Găina, anulat în acest an. Tradițiile zonei, prezentate într-o expoziție de fotografie

Publicat


Ediția din acest an a Târgului de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare și cea mai cunoscută sărbătoare populară din România, a fost suspendată, dar semnificațiile acesteia au fost evidențiate printr-o expoziție de fotografie, menită să păstreze tradiția veche de sute de ani.

Din cauza pandemiei generate de virusul COVID – 19 și pentru a nu pune în pericol participanții, care ar fi urcat pe munte din 5 județe, organizatorii târgului, Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena”, au decis să suspende în acest an desfășurarea manifestării.

„Din cauza pandemiei de coronavirus suspendăm organizarea manifestării”

An de an, târgul adună mii de participanți din Alba, Hunedoara, Bihor, Arad și Cluj, iar numărul forțelor implicate în organizare (staff și tehnicieni de scenă, artiști, meșteri tradiționali, angajați de la ambulanță, jandarmerie, poliție, ISU sau muncitori care asigură alimentarea pe munte cu apă potabilă și cu energie electrica) depășește, la fiecare ediție, 400 de persoane.

„Din cauza pandemiei de coronavirus și pentru că ne dorim să protejăm participanții care ar fi urcat la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, suspendăm organizarea manifestării. Este o decizie grea, însă necesară pentru siguranța participanților, dar și a celor câteva sute de persoane care ar fi fost implicate în organizare. Nu renunțăm la tradiție și încercăm să oferim în aceste zile celor care iubesc Târgul de Fete materiale etnografice care să ne ajute să continuăm sărbătoarea în sufletele și inimile noastre. Vom trece cu bine și peste aceste încercări, iar în anii următori suntem siguri că vom urca din nou pe Găina pentru a duce mai departe sărbătoarea strămoșească a Târgului de Fete”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este cea mai mare sărbătoare românească în aer liber, fiind un brand al județului Alba, dar și al tuturor românilor. Sărbătoarea este subiectul unei cercetări realizată de specialiștii Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba și a fost reînviată sub obiectivul aparatului de fotografiat în cadrul expoziției de fotografie etnografică denumită „Hai pe Muntele Găina”.

Instantaneele sunt realizate de Vasile Sârb și cursanții săi de la Clasa de Artă Fotografică din cadrul Școlii de Arte și Meșteșuguri și sunt expuse în această perioadă și în spațiul expozițional urban de la sediul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

„Târgul de Fete de pe Muntele Găina este cea mai mare sărbătoare românească în aer liber”

Potrivit dovezilor etnografice, din vremuri străvechi, miezul verii (ziua de Sântilie – 20 iulie) era marcat în tradiţia ţinuturilor transilvane de un eveniment deosebit, care „mişca satele”, locuitorii din crângurile Apusenilor. Moţi, mocani, crişeni şi zărăndeni urcau, în zvon de tulnice, în Munţii Bihorului, pe platoul „Găina”, unde se ţineau „datul”, „nedeia”, „Târgul de la Găina”.

Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în anul 1816, iar în 1860 învăţătorul Ioanete o descrie în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

Profesoara Elena Pogan din Avram Iancu spunea:

„Muntele Găina are legendele lui, dar are şi legenda legendelor. Locul acesta, aşezat la poalele norilor, sub ocrotirea sfântă a razelor soarelui rostogolite peste chipul muntelui, îşi are povestea lui. Se spune că, în vremea când moţii îşi lucrau băile de aur, o găină cu pene de aur – Vâlva băilor, ieşea din băi şi se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care depunea ouă de aur.

Într-o singură zi din an, de Sfântul Ilie, moţii îi vedeau faţa. În ziua aceea, locuitorii ţinutului se adunau pe munte, laolaltă cu fetele şi feciorii, ca pâraiele în matcă, să-şi spună păsurile, iar tinerii să se întâlnească, să se îndrăgească şi să se unescă pe viaţă prin căsătorie, oficiată de nenumărate ori de preoţii prezenţi la „Târgul de fete” de pe Muntele Găina.

De aceşti tineri se apropia găina care-şi avea cuibul nevăzut, chiar pe vârful muntelui, unde astăzi sălăşluieşte, întru eternitate, Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zână frumoasă, care ţinea în palme un ou de aur. Zâna se apropia de tinerii căsătoriţi şi le oferea oul ca dar, pentru fericire şi viaţă lungă.

Oamenii se mirau, se minunau, se rugau şi-i mulţumeau. Apoi, zâna ridica mâinile spre cer, se preschimba în găină, cu aripile deschise peste imensitate şi se făcea nevăzută. Multă vreme, moţii s-au întâlnit pe muntele pe care l-au numit „Găina”, la cunoscutul „Târg de fete”, în frumosul obicei al iubirii şi încrederii.

„În graba lor, s-au împiedicat şi-au răsturnat coşul cu ouăle de aur”

Numai că armonia dintre ei a fost tulburată de nişte ochi nechibzuiţi, care au descoperit cuibul  Găinii şi i-au furat ouăle. Găina a făcut gălăgie şi răufăcătorii au rupt-o la fugă. În graba lor, s-au împiedicat şi-au răsturnat coşul cu ouăle de aur, care s-au rostogolit pe panta muntelui, până în râul din sat, care a fost numit „Aurarul”, iar mai târziu, Arieş”.

Legenda Muntelui Găina, relatată încă de la 1888 de neobosiţii cercetători Teofil Frâncu şi George Candrea, spune că „în timpul când şi în munţii Bihariei se lucrau băile (minele de aur), o găină de aur ieşea din băi spre a se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care erau ouăle sale de aur. Vidrenii, atraşi de frumuseţea nemaipomenită a găinei, în mai multe  rânduri au încercat s-o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de aur de la Roşia Montană.

De atunci, nemaiputându-se găsi aur în băile din acest ţinut, moţii au încetat de a le mai lucra, deoarece găina din poveste era vâlva băilor (zâna) şi ea a dus aurul cu sine, în părţile unde a zburat”.

Pe legendarul platou al „găinei de aur”, „târgul” sau „Datul de la Găina” se organiza în plină vară, după solstiţiu, când „se întorceau vremările”, iar seceta era „tăiată” de ploile lui Sântilie.

La „Datul de la Găina” se adunau tinerii şi gospodarii din cele patru ţinuturi străjuite de platoul legendar, Bihorul, Zarandul, Clujul şi Alba, aducând ţesături alese şi furci „împistrite” (cei de pe Crişul Alb), fluiere acordate şi „bote ghintuite” (moţii de la Câmpeni şi Arieşeni), lână şi tiocuri de răşină (mocanii de pe Arieş), ceramică (olarii din Făget şi Tinca), „cojoace înflorate şi sumane-mbăierate” (meşterii din Beiuş, Vaşcău, din Brad sau din Abrud şi Feneş), fructe de pădure şi plante medicinale (de la Poienile de Jos), scoarţă de stejar, pentru argăsitul pieilor (de pe Crişul Pietros) şi răşină de la Buru.

„Se făceau logodne şi mai ales ale tinerilor înţeleşi încă dinainte de a se urca pe munte”

Toate acestea deveneau obiecte de schimb sau daruri între tinerii care se cunoşteau aici sau se reîntâlneau an de an, exprimându-şi bucuria în joc şi descântece, laolaltă, moţi şi mocani, crişeni şi zărăndeni, în aceeaşi simţire şi trăire a apartenenţei comune, de neam, cultură, tradiţie.

Scriitorul Ioan Slavici, bun cunoscător al etnografiei carpatice şi colaborator la elaborarea unei monografii a popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, releva legătura târgului de la Găina cu păstoritul montan, afirmând însă că acolo sus „se făceau logodne şi mai ales ale tinerilor înţeleşi încă dinainte de a se urca pe munte”.

În cadrul marii sărbători a muncii, a soarelui şi a luminii era firesc să se sărbătorească şi legăturile noi, sociale între familii şi neamuri. Iar „târgul”, „datul” în semantica graiului Apusenilor, nu însemna vânzare-cumpărare de fete, ci „tocmeala”, „credinţarea”, „logodna”, convenţie premaritală de comuniune spirituală.

Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, cunoscuta nedeie „Târgul de fete” fiind vizitată de un mare număr de turişti atraşi de cântecele şi dansurile cu specific local, de parada costumului popular diferenţiat după satele participante şi de târgul meşterilor populari.

An de an, aici îşi dau întâlnire, într-o amplă manifestare a frumosului, soli ai artei din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara.

Sursă: Alba24/ Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba Iulia

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

OFICIAL: 1.629 de cazuri noi de persoane infectate în ultimele 24 de ore

Publicat

Până astăzi, 25 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 119.683 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

96.158 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.629 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 600 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 4.633 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 24.09.2020 (10:00) – 25.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 42 de decese (25 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Iași, Mehedinți, Prahova, Timiș, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria 50-59 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 14 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 10 decese la categoria de peste 80 de ani.

41 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.245. Dintre acestea, 508 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.328.322 de teste. Dintre acestea 25.494 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.879 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.615 la cerere.

Pe teritoriul României, 9.352 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.004 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 23.850 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 179 de persoane.

Citește mai departe

ACTUALITATE

CCR: educația sexuală se va preda obligatoriu cu acceptul părinților

Publicat

Curtea Constituţională a României a respins, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ care modifică legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

„A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României şi a constatat că este constituţională, în raport cu criticile formulate, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului”, se arată în minuta deciziei.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tot mai mulți tineri din întreaga lume doresc să studieze la medicina la Cluj-Napoca. Concurență de 3 candidați internaționali pe un loc la UMF “Iuliu Hațieganu”

Publicat

Anul acesta, la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca s-a înregistrat cea mai mare concurență din ultimii 6 ani pentru locurile destinate studenților internaționali. 1759 de candidați din 90 de țări s-au înscris pentru cele 600 de locuri oferite de universitate pentru programele de studiu în limbile franceză și engleză. UMF “Iuliu Hațieganu” este universitatea cu cel mai mare număr de studenți străini din România, 43% dintre studenți provin din țări precum Franța, Germania, Elveția, Italia, Grecia sau Maroc.

Evaluarea candidaţilor în vederea admiterii s-a desfășurat printr-un concurs de evaluare a performanţelor profesionale și a realizărilor personale, în conformitate cu datele conținute în dosarul personal de aplicație. La nivelul fiecărei facultăţi, comisia de admitere a evaluat candidații pe baza unor criterii de selecţie generale, la nivel de universitate şi specifice, pentru fiecare facultate în parte.

Au putut aplica cetăţenii statelor membre ale UE, ale SEE, ai Confederaţiei Elveţiene sau ai statelor terţe, care au absolvit un liceu acreditat în ţara de origine, a cărui diplomă să permită accesul la studii universitare în ţara respectivă şi să fie recunoscută de Ministerul Educaţiei și Cercetării din România. Competenţa lingvistică a candidaţilor a trebuit dovedită în mod obligatoriu prin existenţa unui certificat de competenţă lingvistică recunoscut internaţional.

,,Ceea ce îi atrage pe studenții străini la UMF “Iuliu Hațieganu” este calitatea actului educațional, orientat cu precădere către activitățile practice și învățământ la patul bolnavului, cu metode moderne precum „Problem-based learning” sau simularea medicală și având o curriculă dintre cele mai atractive. Pentru a corespunde cerințelor europene ale învățământului medical, universitatea noastră a investit constant în infrastructură și în pregătirea cadrelor didactice, prin cursuri de limbi străine susținute de experți internaționali”, a declarat prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

UMF Cluj-Napoca este acreditată internațional pentru calitatea educației

Facultatea de Medicină din cadrul UMF “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca este singura instituție de învățământ medical din România care a primit acreditarea internațională pentru calitatea educației, în urma evaluării externe realizate de AMSE (Asociația Școlilor de Medicină Europene) și ASIIN (Agenția pentru Acreditarea Programelor de Studiu în Inginerie, Matematică și Științe Naturale), realizată după standardele WFME (World Federation of Medical Education). Suntem convinși că această acreditare internațională a calității educației, pe lângă diploma de calitate „Label CIDMEF” primită de la Conferința Internațională a Decanilor Facultăților de Medicină Francofone în anul 2013, au contribuit în mare măsură la numărul mare de aplicații ale studenților străini din acest an.

Studenți din Franța, Maroc, Iralia sau Elveția la UMF

În anul universitar 2020-2021, la UMF “Iuliu Hațieganu” vor studia 2.811 studenți străini:

  • Facultatea de Medicină: 1.964 de studenți internaționali;
  • Facultatea de Medicina Dentară: 553 de studenți internaționali;
  • Facultatea de Farmacie: 294 de studenți internaționali;
  • Cei mai mulți studenți internaționali provin din Franța, Germania, Maroc, Israel, Tunisia, Italia, Grecia și Elveția.

În primul semestru din noul an universitar, date fiind condițiile epidemiologice, studenții din anii I și II vor studia online, iar cei din anii III, IV, V și VI vor trebui să fie prezenți la Cluj-Napoca pentru a putea participa la activitățile practice, ce se vor desfășura în sistem hibrid și modular. Stagiile clinice la disciplinele de specialitate vor avea loc, în parte, la patul pacientului, cu respectarea condițiilor de distanțare, în vederea asimilării abilităților practice obligatorii pentru profesia medicală.

Pentru studenții care, din motive de sănătate sau personale, nu pot participa la activitățile onsite (mai ales studenții internaționali care au restricții de călătorie), activitățile didactice se vor desfășura numai online, cu recuperarea modulelor de activitate practică în cursul semestrului al doilea sau în cadrul practicii de vară, după o metodologie care le va fi comunicată ulterior.

,,Sperăm ca și acest an universitar să fie unul de succes, chiar în condițiile deosebite impuse de contextul epidemiologic, iar orașul nostru să devină o a doua casă pentru numeroșii studenți internaționali, pe care îi așteptăm cu drag”, a transmis rectorul universității.

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Specialiștii din cadrul UBB au realizat evaluarea guvernării electronice în România

Publicat

Specialiștii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au realizat recent o evaluare a implementării și eficienței guvernării electronice în România.

Prezentată ca o transformare a modului în care instituțiile publice interacționează cu cetățenii și mediul de afaceri, cu modificarea fundamentală a proceselor interne ale administrației locale și centrale, respectiv a modului de raportare la contribuabili, companii, ONG-uri sau alte instituții publice, guvernarea electronică a început să fie implementată în România, prin proiecte punctuale în acest domeniu, în urmă cel puțin 20 de ani, însă rezultatele, în special la nivel central, sunt destul de firave.

„Pentru a măsura progresele în implementarea guvernării electronice la nivel local, am creat un index de evaluare a serviciilor online (în principal servicii front-office) oferite cetățenilor și companiilor. Cu instrumentul nou creat am evaluat paginile de web oficiale ale orașelor și municipiilor din România. Indexul are 47 de indicatori, împărțiți în cinci categorii, fiecare cu o anumită pondere în nota finală: Ergonomie (15%), Conținut (25%), Servicii online (25%), Participare și implicarea cetățenilor (20%), Securitatea și protecția datelor personale (15%). Punctajul maxim care putea fi obținut este de 100.

Scorurile prezentate trebuie înțelese doar ca o fotografie de moment, care poate fi influențată de factori trecători (de pildă, o serie de orașe sunt în proces de actualizare a site-urilor, ceea ce face ca, în momentul evaluării, o parte din servicii să nu fie disponibile). De asemenea, au fost punctate doar serviciile funcționale în momentul vizitării de către evaluatori a site-ului”, explică lect. univ. dr. Nicu Urs, prodecanul FSPAC, coordonatorul proiectului de evaluare a guvernării electronice.

Se dorește dezvoltarea serviciilor online în unele zone

Conform autorilor studiului, presiunea pentru dezvoltarea serviciilor online este evidentă, mai ales în orașe, în care populația educată folosește în mod uzual serviciile de internet pentru cumpărături sau operațiuni bancare. Întrucât evoluția indicatorilor și a proiectelor de guvernare electronică e una constantă, evaluarea va fi reluată o dată la 2 ani, pentru a oferi date concrete și consistente cu privire la evoluția guvernării electronice la nivel local în România.

Proiectul specialiștilor FSPAC se încadrează în strategia mai amplă de tip world-class a Universității Babeș-Bolyai de asumare a unui rol activ în comunitate, prin generare și transfer de cunoaștere, prin studii și analize comprehensive care pot genera soluții pentru îmbunătățirea serviciilor la nivelul comunității.

Datele proiectului pot fi consultate AICI.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate