ACTUALITATE
FOTO: Târgul de fete de pe Muntele Găina, anulat în acest an. Tradițiile zonei, prezentate într-o expoziție de fotografie
Ediția din acest an a Târgului de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare și cea mai cunoscută sărbătoare populară din România, a fost suspendată, dar semnificațiile acesteia au fost evidențiate printr-o expoziție de fotografie, menită să păstreze tradiția veche de sute de ani.
Din cauza pandemiei generate de virusul COVID – 19 și pentru a nu pune în pericol participanții, care ar fi urcat pe munte din 5 județe, organizatorii târgului, Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena”, au decis să suspende în acest an desfășurarea manifestării.
„Din cauza pandemiei de coronavirus suspendăm organizarea manifestării”
An de an, târgul adună mii de participanți din Alba, Hunedoara, Bihor, Arad și Cluj, iar numărul forțelor implicate în organizare (staff și tehnicieni de scenă, artiști, meșteri tradiționali, angajați de la ambulanță, jandarmerie, poliție, ISU sau muncitori care asigură alimentarea pe munte cu apă potabilă și cu energie electrica) depășește, la fiecare ediție, 400 de persoane.
„Din cauza pandemiei de coronavirus și pentru că ne dorim să protejăm participanții care ar fi urcat la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, suspendăm organizarea manifestării. Este o decizie grea, însă necesară pentru siguranța participanților, dar și a celor câteva sute de persoane care ar fi fost implicate în organizare. Nu renunțăm la tradiție și încercăm să oferim în aceste zile celor care iubesc Târgul de Fete materiale etnografice care să ne ajute să continuăm sărbătoarea în sufletele și inimile noastre. Vom trece cu bine și peste aceste încercări, iar în anii următori suntem siguri că vom urca din nou pe Găina pentru a duce mai departe sărbătoarea strămoșească a Târgului de Fete”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina este cea mai mare sărbătoare românească în aer liber, fiind un brand al județului Alba, dar și al tuturor românilor. Sărbătoarea este subiectul unei cercetări realizată de specialiștii Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba și a fost reînviată sub obiectivul aparatului de fotografiat în cadrul expoziției de fotografie etnografică denumită „Hai pe Muntele Găina”.
Instantaneele sunt realizate de Vasile Sârb și cursanții săi de la Clasa de Artă Fotografică din cadrul Școlii de Arte și Meșteșuguri și sunt expuse în această perioadă și în spațiul expozițional urban de la sediul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
„Târgul de Fete de pe Muntele Găina este cea mai mare sărbătoare românească în aer liber”
Potrivit dovezilor etnografice, din vremuri străvechi, miezul verii (ziua de Sântilie – 20 iulie) era marcat în tradiţia ţinuturilor transilvane de un eveniment deosebit, care „mişca satele”, locuitorii din crângurile Apusenilor. Moţi, mocani, crişeni şi zărăndeni urcau, în zvon de tulnice, în Munţii Bihorului, pe platoul „Găina”, unde se ţineau „datul”, „nedeia”, „Târgul de la Găina”.
Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în anul 1816, iar în 1860 învăţătorul Ioanete o descrie în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.
Profesoara Elena Pogan din Avram Iancu spunea:
„Muntele Găina are legendele lui, dar are şi legenda legendelor. Locul acesta, aşezat la poalele norilor, sub ocrotirea sfântă a razelor soarelui rostogolite peste chipul muntelui, îşi are povestea lui. Se spune că, în vremea când moţii îşi lucrau băile de aur, o găină cu pene de aur – Vâlva băilor, ieşea din băi şi se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care depunea ouă de aur.
Într-o singură zi din an, de Sfântul Ilie, moţii îi vedeau faţa. În ziua aceea, locuitorii ţinutului se adunau pe munte, laolaltă cu fetele şi feciorii, ca pâraiele în matcă, să-şi spună păsurile, iar tinerii să se întâlnească, să se îndrăgească şi să se unescă pe viaţă prin căsătorie, oficiată de nenumărate ori de preoţii prezenţi la „Târgul de fete” de pe Muntele Găina.
De aceşti tineri se apropia găina care-şi avea cuibul nevăzut, chiar pe vârful muntelui, unde astăzi sălăşluieşte, întru eternitate, Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zână frumoasă, care ţinea în palme un ou de aur. Zâna se apropia de tinerii căsătoriţi şi le oferea oul ca dar, pentru fericire şi viaţă lungă.
Oamenii se mirau, se minunau, se rugau şi-i mulţumeau. Apoi, zâna ridica mâinile spre cer, se preschimba în găină, cu aripile deschise peste imensitate şi se făcea nevăzută. Multă vreme, moţii s-au întâlnit pe muntele pe care l-au numit „Găina”, la cunoscutul „Târg de fete”, în frumosul obicei al iubirii şi încrederii.
„În graba lor, s-au împiedicat şi-au răsturnat coşul cu ouăle de aur”
Numai că armonia dintre ei a fost tulburată de nişte ochi nechibzuiţi, care au descoperit cuibul Găinii şi i-au furat ouăle. Găina a făcut gălăgie şi răufăcătorii au rupt-o la fugă. În graba lor, s-au împiedicat şi-au răsturnat coşul cu ouăle de aur, care s-au rostogolit pe panta muntelui, până în râul din sat, care a fost numit „Aurarul”, iar mai târziu, Arieş”.
Legenda Muntelui Găina, relatată încă de la 1888 de neobosiţii cercetători Teofil Frâncu şi George Candrea, spune că „în timpul când şi în munţii Bihariei se lucrau băile (minele de aur), o găină de aur ieşea din băi spre a se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care erau ouăle sale de aur. Vidrenii, atraşi de frumuseţea nemaipomenită a găinei, în mai multe rânduri au încercat s-o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de aur de la Roşia Montană.
De atunci, nemaiputându-se găsi aur în băile din acest ţinut, moţii au încetat de a le mai lucra, deoarece găina din poveste era vâlva băilor (zâna) şi ea a dus aurul cu sine, în părţile unde a zburat”.
Pe legendarul platou al „găinei de aur”, „târgul” sau „Datul de la Găina” se organiza în plină vară, după solstiţiu, când „se întorceau vremările”, iar seceta era „tăiată” de ploile lui Sântilie.
La „Datul de la Găina” se adunau tinerii şi gospodarii din cele patru ţinuturi străjuite de platoul legendar, Bihorul, Zarandul, Clujul şi Alba, aducând ţesături alese şi furci „împistrite” (cei de pe Crişul Alb), fluiere acordate şi „bote ghintuite” (moţii de la Câmpeni şi Arieşeni), lână şi tiocuri de răşină (mocanii de pe Arieş), ceramică (olarii din Făget şi Tinca), „cojoace înflorate şi sumane-mbăierate” (meşterii din Beiuş, Vaşcău, din Brad sau din Abrud şi Feneş), fructe de pădure şi plante medicinale (de la Poienile de Jos), scoarţă de stejar, pentru argăsitul pieilor (de pe Crişul Pietros) şi răşină de la Buru.
„Se făceau logodne şi mai ales ale tinerilor înţeleşi încă dinainte de a se urca pe munte”
Toate acestea deveneau obiecte de schimb sau daruri între tinerii care se cunoşteau aici sau se reîntâlneau an de an, exprimându-şi bucuria în joc şi descântece, laolaltă, moţi şi mocani, crişeni şi zărăndeni, în aceeaşi simţire şi trăire a apartenenţei comune, de neam, cultură, tradiţie.
Scriitorul Ioan Slavici, bun cunoscător al etnografiei carpatice şi colaborator la elaborarea unei monografii a popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, releva legătura târgului de la Găina cu păstoritul montan, afirmând însă că acolo sus „se făceau logodne şi mai ales ale tinerilor înţeleşi încă dinainte de a se urca pe munte”.
În cadrul marii sărbători a muncii, a soarelui şi a luminii era firesc să se sărbătorească şi legăturile noi, sociale între familii şi neamuri. Iar „târgul”, „datul” în semantica graiului Apusenilor, nu însemna vânzare-cumpărare de fete, ci „tocmeala”, „credinţarea”, „logodna”, convenţie premaritală de comuniune spirituală.
Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, cunoscuta nedeie „Târgul de fete” fiind vizitată de un mare număr de turişti atraşi de cântecele şi dansurile cu specific local, de parada costumului popular diferenţiat după satele participante şi de târgul meşterilor populari.
An de an, aici îşi dau întâlnire, într-o amplă manifestare a frumosului, soli ai artei din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara.
Sursă: Alba24/ Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba Iulia
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
2.500 de transplanturi renale realizate la Cluj, în 30 de ani. Bornă istorică pentru Institutul de Urologie și Transplant Renal
Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca marchează o bornă extraordinară și, în același timp, foarte importantă. 2.500 de transplanturi renale au fost realizate cu succes de medicii clujeni.
Asta înseamnă tot atâtea vieți salvate de echipele ICUTR în 30 de ani, de când se fac operații de transplant de rinichi la Cluj-Napoca.
2.500 de transplanturi renale realizate la Cluj, în 30 de ani. Bornă istorică pentru Institutul de Urologie și Transplant Renal
E o zi de sărbătoare, cu multă bucurie, dar și emoție la ICUTR Cluj. Vineri, echipa institutului marchează un moment deosebit și anume realizarea cu succes a 2.500 de transplanturi renale.
„Este o bornă extraordinară ce marchează peste 30 de ani de devotament, inovație și îngrijire profundă.
În aceste decenii de activitate, Institutul nostru a devenit un etalon al excelenței medicale și umane. Fiecare dintre cele 2.500 de intervenții reprezintă o poveste de luptă, de curaj și de speranță.
Fiecare transplant înseamnă o nouă șansă la viață, o șansă pe care noi, ca echipă, ne-am asumat-o cu responsabilitate și dăruire”, a declarat conf. dr. Florin Elec, coordonatorul echipei de transplant ICUTR.
2.500 de vieți salvate
Acesta și-a exprimat și profunda recunoștință pentru familiile donatorilor care au făcut acest lucru posibil și a mulțumit și pacienților pentru că au avut încredere în echipa medicală de la Cluj.
O echipă care a reușit să finalizeze cu succes aceste transplanturi renale.
„2.500 de vieți salvate sunt rezultatul muncii noastre comune și al colaborării strânse dintre toți cei implicați”, a spus conf. dr. Florin Elec, care a mulțumit și echipei medicale.
Coordonatorul echipei de transplant a ICUTR spune că există și promisiunea unui viitor mai bun, făcând referire la construirea unui nou centru de transplant, multiorgan, la Cluj-Napoca.
„Astăzi sărbătorim nu doar realizările noastre, ci și speranța și promisiunea unui viitor în care fiecare persoană care are nevoie de un transplant renal să primească îngrijirea de cea mai înaltă calitate, să primească o șansă la o viață mai bună”, a mai spus conf. dr. Florin Elec.
O mașină a ars ca o torță pe centura Vâlcele Apahida. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, însă au fost deteriorate și două panouri fonice de pe marginea drumului.
Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit pentru stingerea flăcărilor.
Mașină ARSĂ în totalitate la Cluj. A luat FOC pe centura Vâlcele Apahida
Apelul de urgență a venit în jurul orei 07:30, iar la fața locului s-a trimis o autospecială incendiilor, unde au găsit autoturismul arzând generalizat.
Ocupanții erau ieșiți din acesta.
Pompierii au lichidat imediat flăcările acționând cu două linii de furtun din direcții diferite. În urma incendiului s-au deteriorat și două panouri fonice amplasate pe marginea drumului.
Nu au fost persoane care să solicite consult medical în urma acestui eveniment, iar cercetările preliminare arată că incendiul a pornit cel mai probabil de la o defecțiune a instalației electrice a autoturismului.
Sursa foso și video: Info trafic Cluj Napoca, CERT Transilvania, ISU Cluj
EDUCATIE
FOTO. Val de premii ale elevilor clujeni la Olimpiada Națională de Coregrafie de la Cluj-Napoca
Cei mai buni elevi care studiază discipline coregrafice în învățământul preuniversitar din România, au participat la Cluj-Napoca, în perioada 22 -25 aprilie, la Olimpiada Națională de Coregrafie.
La această olimpiadă, au participat 108 elevi, din opt orașe din România: București, Constanța, Iași, Timișoara, Bacău, Galați, Brăilași Cluj-Napoca.
Premii și mențiuni
Județul Cluj a fost reprezentat la disciplinele Dans Clasic și Dans Contemporan de 32 de elevi din clasele VII-XII, care au obținut 2 premii I, 5 premii II, 2 premii III și 7 mențiuni.
„Mă bucur că cei mai buni elevi de la clasele de coregrafie din țară au avut posibilitatea de a-și pune în valoare competențele și motivația de a face performanță, la această olimpiadă națională, care s-a desfășurat la Cluj-Napoca.
Consider că desemnarea municipiului nostrum pentru desfășurarea acestei competiții a fost cea mai potrivită alegere, competitorii venind într-un oraș, în care se investește foarte mult în educație, care are universități de prestigiu și alte instituții de cultură unde pasiunea pentru artă ar putea să se concretizeze într-un parcurs academic și o carieră de success pe scenele instituțiilor de cultură clujene, de asemenea recunoscute pe plan intern și european.
Muncă și transpirație
Dansatorii știu de la vârste fragede că pentru atingerea performanței este nevoie de muncă multă și de transpirație, iar etica și disciplina din sala de dans își pun amprenta și asupra altor activități școlare, dansul oferind copiilor de toate vârstele oportunitatea de a-și dezvolta abilități utile, care să conducă la transformarea pasiunii în profesie.
De la stimularea dezvoltării creierului la îmbunătățirea abilităților cognitive, motorii și academice, precum și la promovarea dezvoltării emoționale și sociale, arta coregrafică reprezintă un stimul puternic în ceea ce privește formarea și dezvoltarea copiilor, implicând coordonarea mișcărilor, interpretarea muzicii, empatizarea si conectarea emoțională cu alți copii, dezvoltatarea expresivității și a creativității.
Juriu profesionist
De aceea, îi felicit pe toți elevii care au participat la această etapă națională, care le-a oferit ocazia de a evolua pe scenă, în fața unui juriu format din profesioniști, competiție din care cei care și-au gestionat mai bine emoțiile și interpretarea au câștigat premiile atribuite, conform regulamentului elaborat de Ministerul Educației”,a declarat Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.
Olimpiada Națională de Coregrafie a fost organizată de Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică ,,Octavian Stroia” Cluj-Napoca, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” Cluj-Napoca și Divizia 4 Infanterie Gemina.
CULTURA
Prima expoziție Gustav Klimt prezentată în Cluj, la MINA Pop-Up, a fost văzută deja de peste 3.000 de clujeni, la Iulius Mall
„Gustav Klimt. The Immersive Show” este prima expoziție dedicată lucrărilor celebrului pictor austriac, cunoscut pentru operele sale simboliste și stilul Art Nouveau, prezentată la Cluj, în cadrul MINA Pop-Up, ediția itinerantă a muzelui imersiv al noilor arte.
Proiectul este prezentat de George. inovaţie BCR şi este organizat în parteneriat cu Iulius Mall Cluj, aflându-se în proximitatea centrului comercial, în parcarea Hotelului Univers T.
Prima expoziție Gustav Klimt prezentată în Cluj, la MINA Pop-Up, a fost văzută deja de peste 3.000 de clujeni, la Iulius Mall
Expoziția este o producție multimedia, cu proiecții 360, care cuprinde peste 60 de opere ale artistului din întreaga sa activitate, expuse în muzee din toată lumea.
Lucrările artistului prind viață și înconjoară spectatorii prin animații realizate de studioul de video-mapping Aural Eye, acompaniate de o muzică originală semnată de Alexei Țurcan. Spectacolul imersiv audio-video a fost lansat prima dată la București, în toamna anului trecut și a fost vizionat de un public format din peste 180.000 de copii și adulți.
Klimt, unul dintre fondatorii Secesiunii din Viena
Gustav Klimt a fost unul dintre fondatorii Secesiunii din Viena și a fost influențat de stilurile bizantine și est-asiatice. Cele mai cunoscute lucrări ale sale includ „Sărutul”, „Portretul Adelei Bloch-Bauer – Femeia în Aur” sau „Doamna cu evantaiul”, cea mai valoroasă operă de artă vândută vreodată la o licitație în Europa (iunie 2023).
Lucrările sale sunt cunoscute pentru utilizarea intensă a aurului și a modelelor decorative complexe, precum și pentru reprezentarea femeilor într-o lumină simbolică.
Expoziţia face parte din selecția de show-uri imersive, cu proiecții 360, ce pot fi văzute în cadrul MINA Pop-Up până pe 2 iunie 2024, alături de Lumea Subacvatică și Inner Constellations, la Iulius Mall Cluj.
Avatarul AI și oglinda neurală
Asemeni spațiului de la București, și cel dedicat ediției itinerante cuprinde mai multe tehnologii inovatoare. La intrare, vizitatorii sunt întâmpinați de MINA, un avatar cu inteligență artificială special pregătit pentru a oferi toate informațiile necesare celor interesați.
MINA a fost dezvoltată pe baza celor mai eficiente și mai noi modele de rețele neurale. Pe lângă ChatGPT, au fost integrați mai mulți algoritmi de inteligență artificială pentru fiecare componentă din pipeline-ul său, cum este și Audio2Face de la NVIDIA Studio, prin care chipul avatarului 3D se animă în timp real.
📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/
Mișcarea pleoapelor, a buzelor, mimica îi permit să interacționeze cu publicul cât mai natural, prin faptul că este capabilă să audă întrebările, gândește răspunsurile și apoi le comunică. Experiența se desfășoară în timp real, iar utilizatorii pot purta o conversație cu un avatar umanoid futurist. MINA este realizată de Mihai Cojocaru și rec.on.
Neural Mirror este prima instalație interactivă artistică din România construită cu inteligența artificială.
„Oglinda” este concepută de către Alex Cioacă (dompro), cu ajutorul unor rețele neurale și al unui sistem de învățare aprofundat. Prin intermediul Neural Mirror, publicul poate experimenta un transfer în timp real a propriei imagini. Acest lucru înseamnă că, în timp ce vizitatorii îsi fac poză în oglindă, aceștia se vor vedea prin diferite stiluri grafice animate.
Proiectul itinerant marca MINA, Museum of Immersive New Art, prezintă arta digitală și noile tehnologii în trei mari orașe din România: Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, până la finalul acestui an.
Biletele pentru spectacolele MINA Pop-Up sunt disponibile pentru achiziționare pe site-ul oficial al muzeului, iar pentru mai multe informații și detalii despre program, accesați acest LINK.
Despre MINA
MINA este primul spațiu imersiv din România și cel mai mare centru de new media art din Europa de Sud Est. Muzeul combină arta și tehnologia într-un spațiu senzorial pentru toate vârstele și are ca scop creșterea consumului cultural și a calității producției culturale în România.
Prin acest spațiu multifuncțional, dotat cu tehnologie de ultimă generație, extindem granițele colaborărilor multidisciplinare și internaționale care sprijină inovația și digitalizarea. MINA este un proiect conceput de One Night Gallery și Le Petit.
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
2.500 de transplanturi renale realizate la Cluj, în 30 de ani. Bornă istorică pentru Institutul de Urologie și Transplant Renal
VIDEO. Mașină ARSĂ în totalitate la Cluj. A luat FOC pe centura Vâlcele Apahida
FOTO. Val de premii ale elevilor clujeni la Olimpiada Națională de Coregrafie de la Cluj-Napoca
Prima expoziție Gustav Klimt prezentată în Cluj, la MINA Pop-Up, a fost văzută deja de peste 3.000 de clujeni, la Iulius Mall
Universitatea Craiova – CFR Cluj, 0-1. Clujenii obțin victoria în deplasare și păstrează șanse să obțină locul doi în Superligă
Viitorul universităților tehnice se discută la Cluj-Napoca. Evenimentul este moderat de profesorul Mircea Miclea
Proiectul USR care SCURTEAZĂ durata proceselor în instanță a devenit LEGE
U-BT Cluj, de neînvins. A câștigat primul meci din semifinale, împotriva FC Argeș, cu 91-71
