Meteorologii au făcut o estimarea evoluției valorilor termice și a precipitațiilor în intervalul 2 – 15 iunie 2025.

Prima lună de vară vine cu temperaturi foarte ridicate, asta după ce, în luna mai, vremea a fost foarte capricioasă, cu temperaturi destul de scăzute și ploi.

Vreme caldă la Cluj în luna iunie. Ce temperaturi anunță meteorologii

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, în primele două săptămâni, clujenii vor avea parte de o vreme în general caldă, cu temperaturi peste valorile normale pentru această perioadă a anului.

Astfel, în prima săptămână a intervalului, temperaturile vor oscila ușor de la o zi la alta, dar vor urma o tendință de încălzire. Maximele se vor situa, în medie, între 26 și 32 de grade Celsius, iar minimele nocturne între 10 și 15 grade.

Nu scăpăm de ploi

Începând din 9 iunie, temperaturile vor înregistra o scădere, apropiindu-se de valorile climatologice normale, cu maxime între 22 și 30 de grade, respectiv minime între 8 și 14 grade. Cele mai scăzute temperaturi sunt așteptate în primele două zile ale intervalului 9–11 iunie, anunță meteorologii.

Pe parcursul întregii perioade sunt posibile averse de ploaie, însă probabilitatea de apariție a acestora va fi mai ridicată în intervalul 9–12 iunie.

Mateusz Morawiecki, fost premier al Poloniei și actual președinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), i-a transmis mulțumiri publice liderului AUR, George Simion, pentru implicarea sa în campania electorală a noului președinte polonez, Karol Nawrocki.

„Aș dori să mulțumesc, de asemenea, vicepreședintelui ECR George Simion pentru sprijinul acordat pe parcursul campaniei președintelui Karol Nawrocki și pentru convingerea sa că valorile conservatoare vor triumfa în cele din urmă!”, a transmis Morawiecki.

Fostul premier polonez a adăugat că victoria lui Nawrocki reprezintă un exemplu pentru restul Europei și a subliniat angajamentul comun din cadrul grupului ECR din Parlamentul European.

„Nu vom renunța niciodată! Împreună – ca ECR în Parlamentul European – vom continua să luptăm pentru a ne asigura că această mare victorie poloneză devine un exemplu pentru restul continentului, arătând că este nevoie de o revoluție a bunului simț în toată Europa!”, a mai spus acesta.

U-BT Cluj-Napoca a început în forță finala Ligii Naționale de Baschet Masculin, impunându-se cu 89-82 în primul meci al seriei cu rivala CSM CSU Oradea, disputat luni seară la Oradea Arena.

Confruntarea I dintre clujeni și orădeni s-a ridicat la nivelul unei adevărate finale. Cu alte cuvinte, o întâlnire între cele mai bune echipe din 10 ani nu putea să ofere decât un mare spectacol.

La finalul unei confruntări intense, antrenorul Mihai Silvășan a analizat lucid victoria și a trasat deja direcția pentru meciul al doilea.

„A fost exact cum ne așteptam, o finală, o luptă extraordinară. Știam că avem probleme la recuperări și la anumite miss match-uri în low-post dacă alegem să jucăm doar cu doi oameni mari. Am acceptat această provocare și până la urmă ne-a ieșit, jucând cu doi oameni mari în repriza a doua. Acesta era planul, în prima repriză să nu evoluăm cu doi oameni mari și ulterior să îi folosim în partea a doua dacă avem probleme. Este doar 1-0, nu s-a terminat nimic. Sunt bucuros pentru această victorie, este un rezultat extrem de muncit și deja ne gândim la meciul de miercuri. Am aceleași așteptări ca de fiecare dată, și anume să câștigăm”, a declarat Silvășan.

Clujenii au fost conduși cu 61-54 la finalul sfertului al treilea, dar au dominat ultimele 10 minute prin prestații solide ale lui DeShawn Stephens – autorul a două triple cruciale – și a duo-ului Simpson-Seeley, care a menținut presiunea pe apărarea bihoreană. Ultimele secunde au fost încheiate spectaculos cu un slam-dunk semnat tot de Stephens, spre deliciul suporterilor alb-negrilor.

FOTO: u-bt.ro/ Manases Sándor

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită înființarea unei comisii parlamentare de anchetă care să investigheze cauzele și responsabilitățile ce au condus la dezastrul ecologic grav produs la Salina Praid, în luna mai 2025.

Acest incident grav – infiltrarea masivă de apă în galeriile active ale salinei – nu este o simplă eroare tehnică, ci rezultatul incompetenței, nepăsării instituționale și al unor jocuri de interese. Activitatea economică și turistică a fost afectată, iar siguranța lucrătorilor și a vizitatorilor pusă în pericol.

AUR: „Autoritățile centrale și locale nu au luat nicio măsură concretă”

În ciuda avertismentelor specialiștilor și solicitărilor administrației salinei din ultimii ani privind devierea pârâului Corund – o măsură de siguranță vitală – autoritățile centrale și locale nu au luat nicio măsură concretă. Ministerul Mediului, Consiliul Județean Harghita și SALROM trebuie să răspundă în fața Parlamentului și a românilor.

Mai grav, identificăm intervenții externe și presiuni exercitate de ONG-uri cu agendă ideologică, finanțate din fonduri străine, care au blocat constant proiectele de consolidare și protecție. Într-un stat normal, protejarea intereselor strategice ale țării primează în fața agendelor globaliste.

„Statul a eșuat în a-și proteja o resursă națională. Salina Praid este un simbol al economiei românești. AUR cere adevărul și cere răspundere! Nu putem lăsa ca tăcerea să îngroape adevărul printre dărâmăturile de sare”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat AUR.

Ce dorește AUR de la comisia de anchetă

Prin această comisie de anchetă, AUR dorește:

• să aducă la lumină documentele și deciziile omise privind devierea pârâului Corund;
• să evalueze implicarea sau inacțiunea Ministerului Mediului și a autorităților locale din Harghita;
• să verifice modul în care SALROM și-a îndeplinit responsabilitățile de administrare și prevenție;
• să stabilească influența ONG-urilor cu agendă ecologistă în blocarea unor măsuri de siguranță;
• să propună modificări legislative clare pentru prevenirea unor astfel de catastrofe în viitor.

Accidentul de la Praid este o rană deschisă pentru județul Harghita, dar și un semnal de alarmă pentru întreaga țară. Este datoria Parlamentului să intervină, să investigheze și să restaureze încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a preveni și gestiona riscurile industriale și de mediu.