FOTO/ Statui uitate în Parcul Central. Ce personalități ignoră clujenii

Cu toate că trecem în fiecare zi pe lângă statuile din Parcul Central „Simion Bărnuțiu”,  nu prea le observăm, iar amprenta timpului s-a lăsat asupra lor. Unele s-au conservat mai bine decât celelalte, altele sunt mai învechite. Busturile personalităților au fost amplasate în parc, începând cu anul 1960, până în anul 2013.

Cine sunt personalitățile clujene care se găsesc în Parcul „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca?

Liviu Rebreanu (1885 -1944) a fost prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române. Marele critic literar George Călinescu  a afirmat despre opera scriitorului: „Dacă Sadoveanu e rapsodul literaturii române moderne, Rebreanu este romancierul ei”.

El este autorul a numeroase opere literare precum „Ion”, „Pădurea spânzuraților” sau „Adam și Eva” (n.r.: un titlu mai puțin cunoscut, dar recomandat a fi citit), studiate de generații la rândul de liceeni.

Bustul lui Octavian Goga este uitat de vreme?

Cel mai „șters” bust este cel al lui Octavian Goga (1881-1938), una dintre cele mai importante personalități transilvănene din secolul al XX-lea.

De-a lungul vieții, acesta a fost poet, publicist, premier al României şi ministru de Interne, membru al Academiei Române.  Este înmormântat la Casteul de la Ciucea, conform dorinței sale, iar monumentul a devenit casă memorială.

Nicoale Bretan (1887- 1968) este ultimul venit în clubul personalităților uitate de clujenii care trec grăbiți pe lângă ele. Dezvelirea bustului a avut loc în 2013. El a fost un compozitor, bariton și regizor de operă român.

De asemenea, este revendicat și de maghiari sub numele de „Bretán Miklós” pentru că și-a petrecut o parte din viață în Ungaria.

A compus 230 de cântece pe versuri de poeți români, maghiari și germani, cinci opere, poemul vocal simfonic „Luceafărul”, numeroase lucrări religioase și un requiem pentru doi soliști (sau cor) și orgă.

Sigismund Toduță (1908-1991) a fost compozitor, muzicolog, profesor român, membru corespondent (martie 1991) al Academiei Române. Liceele de Muzică din Cluj-Napoca și Deva îi poartă numele.

În cele trei perioade de creație ale lui Sigismund Toduță, se disting tendințele de apropiere și contopire ale intonațiilor religioase gregoriene și bizantine cu cele folclorice românești și de aplicare a lor pe trunchiul marilor forme ale muzicii europene.

Este primul compozitor român care, după George Enescu și Paul Constantinescu, ajunge la un adevărat stil personal.

Ordine și distincții

• premiul al II-lea de compoziție “George Enescu” (1940);
• premiul “Robert Cremer” (1943);
• Premiul de Stat (1953, 1955);
• Maestru Emerit al Artei (1957);
• Ordinul Muncii clasa a II-a (1964);
• premiul „George Enescu” al Academiei Române (1974);
• premiul acordat de Uniunea Compozitorilor (1973, 1976, 1978 și 1983) etc.

Antonin Ciolan (1883- 1970) a fost dirijor și membru fondator al Filarmonicii de Stat din Cluj-Napoca, una dintre cele mai importante instituții lirice din România.

În perioada 1909-1913 își desăvârșește studiile muzicale la Berlin, Dresda și Leipzig.

Muzician a fost distins cu titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă (1963) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul muzicii și al învățământului superior artistic, cu prilejul împlinirii a 80 ani de viață și 60 ani de activitate artistică”.

George Coșbuc (1856-1918)  a fost poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.

Absolvent al Facultății de Filosofie și Litere la Universitatea Francisc Iosif din Cluj, este cunoscut românilor prin poeziile sale, dintre care enumerăm „Nunta Zamfirei”, „Mama” sau „El Zorab”.