Fundația Transylvania Trust a primit sâmbătă seara premiul Pro Arhitectura din partea Ministerului Construcțiilor din Ungaria în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Academia Artelor din Budapesta.

Premiu din Ungaria pentru fundația care restaurează Castelul Banffy din Bonțida, Versailles-ul Transilvaniei

Președintele fundației, Hegedus Csilla, a declarat pentru Cluj24 că această recunoaștere vine după alte numeroase premii primite pentru proiectul de restaurare a Castelului Banffy din Bonțida.

”După premiul Europa Nostra al Comisiei Europene, primit în 2008, pentru activitatea de specializare în restaurarea monumentelor istorice la Castelul Banffy și după multiple premii din partea Ministerului Culturii din România și a Administrației Fondului Cultural Național, am primit premiul Pro Arhitectura din partea Ministerului Contrucțiilor din Ungaria pentru eforturile depuse în restaurarea Castelului Banffy din Bonțida.

Premiul a fost oferit și pentru specializarea a mai mult de 3000 de studenți în restaurarea monumentelor istorice.

Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături în această muncă”, a spus Hegedus.

Singurul premiu din afara Ungariei

Premiul Fundației Transylvania Trust a fost singurul oferit unei entități din afara Ungariei.

Ceremonia a avut loc în 16 decembrie când s-au împlinit 140 de ani de la nașterea arhitectului transilvănean Kos Karoly, zi care este celebrată în acest an ca Ziua Arhitecturii în Ungaria.

Versailles-ul Transilvaniei

Castelul Bánffy din Bonțida se află la 30 km de Cluj-Napoca, fiind unul dintre cele mai spectaculoase castele nobiliare din Transilvania, care în prezent funcționează ca centru educațional și cultural, atrăgând anual 50.000 de vizitatori.

Supranumit în perioada sa de glorie Versailles-ul Transilvaniei, castelul a fost construit treptat începând din secolul al XVI-lea, câștigându-și aspectul final la mijlocul secolului al XIX-lea.

Potrivit Fundației Transylvania Trust, familia Bánffy a intrat în posesia domeniul de la Bonțida în secolul al XIV-lea, prin donație regală. Cele mai importante etape ale construcției sale au fost cele realizate în stil renascentist și baroc, dar reședința nobiliară transformată în ansamblu castelar păstrează și elemente din perioada rococo, clasicistă și neogotică.

Până la începutul secolului al XIX-lea, castelul renascentist fortificat cu ziduri și turnuri putea fi accesat prin turnul de poartă de șapte niveluri. La mijlocul secolului al XVIII-lea reședinței i s-a adăugat o curte de onoare barocă, clădirile acesteia adăpostind școala hipică și grajdul.

Din materialul de construcție obținut prin demolarea turnului de poartă familia a construit moara din apropiere, care a fost folosită de comunitatea locală până în anii 1960. Ca rezultat al lucrărilor de construcție din secolul al XVIII-lea a fost creat un parc francez, care mai târziu a fost reamenajat în parc romantic. Mulțumită acestuia, aripa către parc a fost refațadizată în stil neogotic.

Înainte de 1944, cel mai frumos parc aferent unui castel din Transilvania se afla la Bonțida.

Parc francez

Primele informații legate de parcul castelului din Bonțida datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când Dénes Bánffy, după exemplul lui Schönbrunn și Versailles, a creat la Bonțida un superb parc francez. Formele stricte, geometrice ale acestui parc francez, amenajat pe baza planurilor lui Johann Christian Erras și constând din alei simetrice, terase largi, arbuști și tufișuri tunse, au venit în completarea splendorii baroce a clădirilor.

În secolul al XIX-lea, József Bánffy a transformat parcul după planurile lui Sámuel Hermann și, mai târziu, în 1831, ale lui János László. Stilul romantic de amenajare peisagistică, de origine engleză, a apărut ca răspuns la formele stricte ale parcului francez. Aleile radiale și tufișurile tunse în diferite forme au fost înlocuite cu alei șerpuitoare și cu tufărișuri, ceea ce dădea impresia unei naturi neîmblânzite.

Parcul de azi evocă cu greu frumusețea sa anterioară, care s-a sălbăticit de-a lungul deceniilor din cauza lipsei de întreținere, copacii săi seculari fiind tăiați în mod arbitrar. În prezent se află în grija Ocolului Silvic.

Contele Miklos Banffy, ultimul locuitor al castelului

Ultimul locuitor al ansamblului castelar a fost contele Miklós Bánffy, un intelectual avangardist, care a fost un politician, scriitor, grafician și director de operă. A părăsit castelul în octombrie 1944, fugind de trupele germane în retragere, care au jefuit și ars clădirea.

Prin urmare, castelul și-a pierdut amenajarea interioară, biblioteca, precum și faimoasa galerie de portrete. În prezent, bogăția interioarelor sale este atestată doar de fotografiile de epocă. Naționalizarea din 1948, utilizarea inadecvată și lipsa de conservare au condus la deteriorarea rapidă a stării clădirilor.

Restaurare din 1999

Lucrările de restaurare au fost demarate în 1999, în urma unui acord semnat de Ministerul Culturii din București și de Ministerul Patrimoniului Cultural din Budapesta. Ministerul Culturii din București a finanțat, de asemenea, restaurarea parțială a șarpantei clădirii principale.

Fundația Transilvania Trust din Cluj-Napoca are grijă de castel începând din 2001, care în 2008 a fost retrocedat familiei Bánffy. Fundația a demarat lucrări de restaurare extinse, desfășurate în principal în cadrul Programului de specializare în reabilitarea patrimoniului construit.

Cafeneaua Culturală funcționează din 2001 în fosta clădire a bucătăriei. Fundația și-a deschis centrul educațional în clădirea Miklós. Alte spații ale ansamblului, precum fosta capelă, grajdul sau clădirea principală găzduiesc evenimente și programe culturale.

În afara evenimentelor Fundației (Zilele Castelului, Zilele Bánffy, Zilele Patrimoniului etc.), castelul este deschis și altor organizații și instituții, cum ar fi Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), care în plus față de proiecțiile în aer liber timp de două zile organizează, de asemenea, activități pentru copii, sau Festivalul Electric Castle, în timpul căruia castelul găzduiește an după an iubitorii de muzică electronică.