CULTURA
FOTO. Pasiune fără LIMITE. Clujenii care au fondat SINGURUL muzeu al cinematografiei din țară
Poetul american Jack Kerouac spunea odată: „Lumea pe care o vezi e doar un film în mintea ta”. Atunci când filmul din mintea ta este proiectat pe pânză, lumea văzută de tine e văzută de toți. Cea de-a șaptea artă a fascinat și continuă să fascineze. Filmul e doar produsul finit. Începutul este mintea, apoi ochiul, obiectivul aparatului de filmat, masa de editare, aparatul de proiecție și în final, ecranul. Și pentru că toate astea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus cinematografie.
Scriam acum ceva vreme de doi „nebuni frumoși” ai cetății și anume de Gabor și Aron Xantus, tată și fiu, uniți de aceeași pasiune, cinematografia. Scriam despre una dintre ideile lor nebunești, aceea de a porni pe urmele marelui explorator român Emil Racoviță, până la capătul pământului. Povesteam atunci despre dificultățile pe care le întâmpină în a disemina creația lor.
FOTO. Pasiune fără LIMITE. Clujenii care au fondat SINGURUL muzeu al cinematografiei din țară
Nu s-au potolit… O idee nebunească nu rămâne niciodată singură. Și astfel a apărut cea de-a doua și anume înființarea unui muzeu al cinematografiei la Cluj. „Cinematografie la Cluj? s-ar ridica unele sprâncene adepte a postulatului orei exacte dată din altă parte a țării. Ei bine, da! Cinematografie la Cluj. Haideți să parcurgem puțin istoria celei de-a șaptea arte în Ardeal.
Istoria cinematografiei clujene
Cum filmul este singura artă care are o dată și un loc de naștere cunoscute – 28 decembrie 1895, Paris – nu putem spune că istoria sa se pierde în negura timpului. Iată, în continuare, câteva jaloane clujene care au marcat evoluția cinematografiei, de pe vremea Imperiului Austro-Ungar până în zilele noastre.
Cinematograful a ajuns la Cluj la începutul secolului XX. Miraculos, aici începe o mare afluență a filmului. Pentru că orașul avea un teatru, avea actori, avea regizori dar și persoane cu posibilități financiare care puteau să sprijine cinematograful, apare aici, printre primele orașe din Europa, producția filmului mut.
În 1913-14 erau deja patru case de filme, Studioul Janovics, Casa de Filme Corvin, Transsylvania și Fabrica de Filme Proja. Mari actori care jucau atunci pe scenele Clujului, Lily Poor, Istvan Szentgyorgyi, Luiza Blaha, sub conducerea artistică și în producția legendarului regizor și producător Jeno Janovics, încep să interpreteze roluri, alături de alți actori, în fața aparatului de filmat.
Începe o perioadă efervescentă a filmului mut transilvănean, perioadă în care s-au produs peste 70 de filme artistice, dar și alte producții cinematografice mai scurte, aparținând altor genuri.
„Jeno Janovics realizează primul film medical de educație sanitară din istoria cinematografiei”
Alături de coproducătorul francez „Pathe”, printre multe alte producții se naște un film-reper pentru începuturile cinematografiei universale, și anume Sarga csiko/ Murgul șarg, în regia lui Felix Vanyl, în 1913.
În studiourile lui Janovics au lucrat, în acel timp, Mihaly Kertesz (viitorul Michael Curtiz, regizorul celebrului film Casablanca) și Sandor Korda (viitorul Sir Alexander Korda).
După primul război mondial sosește la Cluj de la Paris medicul de renume mondial Constantin Levaditi, care, împreună cu doctorul Dominic Stanca și cu regizorul Jeno Janovics realizează primul film medical de educație sanitară din istoria cinematografiei, un documentar jucat de actori, o docu-dramă.
Acest film, intitulat „Din grozăviile lumii” (1928), titrat cu inscripții în limba română și maghiară, a avut zeci de proiecții itinerante în lumea satelor din Ardeal, prezentând publicului ravagiile sifilisului.
În perioada interbelică, Janovics continuă să lucreze la Cluj, realizând documentare, reportaje și actualități filmate. Din păcate, propunerile sale din 1934, de implementare a unei industrii cinematografice în România sunt ignorate de către autorități. În perioada următoare, multe din proiectele lui Janovics sunt interzise și abandonate din cauza persecuțiilor etnice, el având origini evreiești.
„La Cluj se conturează o școală de creație de filme documentare”
În timpul regimului comunist, în zona Clujului s-au tras mai multe filme, printre care și celebrul și apreciatul film „Pădurea spânzuraților” (1965) în regia lui Liviu Ciulei, în locație la Bonțida, ori serialul „Pistruiatul”.
Mari actori clujeni cuceresc inimile cinefililor. Printre ei, maeștrii Florin Piersic și Dorel Vișan.
În paralel, la Cluj se conturează o școală de creație de filme documentare. De aici a plecat, în anii 30, în Africa neagră, renumitul medic Ladislau Saska, considerat un Albert Schweizer transilvănean, care, timp de 50 de ani, a realizat numeroase filme documentare. Echipamentul lui de filmare se află în acest muzeu.
„Studioul Xantus Film (…) a realizat peste 300 de filme documentare”
Doi autori ai primului documentar color de format cinema, intitulat „Pe Muntele Retezat”, realizat de studioul „Alexandru Sahia”, au fost clujeni. Este vorba despre coautorul scenariului, profesorul Janos Xantus și de operatorul de imagine Adam Jeney.
Studioul Xantus Film, înființat în 1990 la Cluj de către cei care au pus și bazele acestui muzeu, cineaștii Gabor și Aron Xantus, a realizat peste 300 de filme documentare, cutreierând cu aparatul de filmat toate continentele, continuând o tradiție de trei generații.
L-am întrebat pe Gabor cum i-a venit ideea înființării muzeului. „Colecționez de multă vreme aparatură și tot ce ține de industria cinematografică. Am bătut la pas târguri de vechituri, am răscolit prin poduri, am luat legătura cu persoane implicate în fenomen și, uite-așa, m-am ales cu toate astea. Exclus să le mai depozitez în casă, nu am un hangar, așa că le-am adus aici. Nu mă-ntreba cum am cărat piedestalele, pietrele astea de Viștea, una are 80 kg… ”, spune, râzând, Gabor.
„Eu sprijin proiecte care vizează palpabilul, nu virtualul”
Pe 15 decembrie 2022, muzeul și-a deschis porțile în Turnul Croitorilor. Ulterior, mai exact pe 10 iunie 2023, acesta s-a relocat la subsolul unei clădiri istorice din centrul Clujului, unde se află și acum.
Profesorul Francisc Koos, cofondator al muzeului, ne-a spus: „Eu sprijin proiecte care vizează palpabilul, nu virtualul. Consider că trebuie lăsat posterității ceva concret, dovezi și mărturii despre cum era cinematografia transilvană acum 100 de ani. Contribuția mea la acest muzeu sunt pereții și luminile, dotarea muzeului îi aparține în totalitate familiei Xantus. Tot ceea ce vedeți aici e în stare de funcționare, datorită lui Gabor și Aron.”
Fiecare exponat din acest muzeu are o poveste.
Aici e aparatul de fimat cu care Gabor a încercat să filmeze la Revoluție și care a fost spart cu patul puștii de un soldat.
Aici se află o bucată de meteorit adusă din Africa de contele Almasy Laszlo, interpretat magistral de Ralf Fiennes în filmul „Pacientul englez” (1996) al lui Anthony Minghella.
Tot aici e și camera de luat vederi de la televiziune, în fața căreia își spunea celebrul discurs de Anul Nou Nicolae Ceaușescu. E amplasată în așa-zisa Cameră a Cenzorului.
Pufoaicele care le-au ținut de cald lui Gabor și Aron în frigul Antarcticei sunt și ele la loc de cinste.
Chipuri uriașe de africani ne „cercetează” printre aparatură. Sunt portrete realizate de Aron, personaje ale documentarului său despre schimbările climatice văzute nu prin ochii specialiștilor, ci a oamenilor obișnuiți.
„Ignoranța și dezinteresul pot distruge orice vis”
„Ne-am bucurat când TIFF-ul ne-a închiriat, în vară, acest spațiu. Speram într-o afluență mai mare de vizitatori. Aceștia au fost, ce-i drept, dar doar pe perioada festivalului. Acum, umezeala de aproape 90%, frigul și chiria ne omoară bunele intenții.
Am cam ajuns la fundul sacului și, din păcate, nimeni nu este interesat de promovarea acestui muzeu. Fără susținere e practic imposibil de păstrat în funcțiune, darmite de dezvoltat. Ignoranța și dezinteresul pot distruge orice vis, să știți…”, spune Gabor cu tristețe în glas.
Scriitoarea americană de origine franceză Anais Nin spunea: „Iubirea trebuie să fie destul de mare încât să cuprindă în ea trecutul, viitorul, un film, o călătorie, un vis, o iluzie…”
Iubirea pentru cinematografie a celor care se ocupă de acest muzeu este suficient de mare ca să cuprindă toate acestea. Și trecutul, și viitorul. Călătoria nu s-a terminat. Să susținem acest vis, ca să nu fie doar o iluzie…
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
În vară, presa prelua o informație din mass-media europeană legată de faptul că de la 1 octombrie 2024, așa numitele anvelope all-season vor fi interzise.
„Începând cu 1 octombrie 2024, șoferii se pot confrunta cu amenzi dacă nu respectă noile reglementări referitoare la anvelope. O regulă importantă este schimbarea cauciucurilor de două ori pe an. Deși anvelopele all-season oferă o opțiune convenabilă pentru a evita aceste schimbări, o nouă reglementare interzice anumite tipuri de anvelope începând cu aceeași dată”, scria Capital.
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
„Anvelopele de tip all-season nu sunt foarte sigure pe timpul sezonului rece, sunt de părere specialiștii. O serie de studii arată că șoferii aflați la volanul unor vehicule astfel echipate au produs mai multe accidente. Conform statisticilor, anvelopele de tip all-season reprezintă un compromis”, scria Evenimentul Zilei.
Cu alte cuvinte, anvelopele all-season nu că ar fi bune și vara și iarna, ele n-ar fi bune nici vara, nici iarna.
Conform presei, sursa acestei informații ar fi chiar Uniunea Europeană, care consideră că majoritatea accidentelor ar fi fost provocate din cauza echipării mașinilor cu acest tip de anvelope.
„Nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă”
Cluj24 a solicitat un răspuns singurului for din România abilitat să ia o asemenea decizie, și anume RAR:
„Primele ninsori aduc și primele întrebări despre ce pneuri trebuie montate pe autovehicule în sezonul rece, despre marcajele de pe anvelope sau despre data de la care acestea devin obligatorii. Vă înțelegem nelămuririle, pentru că în fiecare an sunteți bombardați cu informații nereale, menite să genereze panică printre cei care se tem că au omis să citească modificările legislative. Din acest motiv vă spunem noi tot ce trebuie să știți despre anvelopele de iarnă.
Pe scurt, dacă nu vreți să citiți până la capăt (deși vă recomandăm să o faceți), trebuie să știți că legislația din România nu s-a modificat! TOATE anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi <<mud>> și zăpadă <<snow>>), sub forma M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia națională. Totodată, nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă, acestea fiind obligatorii atunci când autovehiculul circulă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei.
Acum, mai în detaliu, reamintim că legea din România nu merge dincolo de marcajul format din literele M și S, respectiv dincolo de definiția anvelopelor de iarnă/zăpadă din legislația de omologare a anvelopelor. Textul OG nr. 5/2011, prin care se modifică OG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, utilizează termenul „anvelope de iarnă”, anvelope care se identifică prin utilizarea literelor M şi S.
Denumirea de anvelopă “all-season” este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pentru utilizarea pe timp de iarnă conform OG nr. 5/2011.
„Nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece”
Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată în acest sens este inscripţia literelor M şi S, sub una dintre formele menționate.
Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislația în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, anvelopele marcate cu literele M și S nu se aplică sancțiuni!
Registrul Auto Român vă recomandă să nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece, deoarece acestea sunt concepute ca la o temperatură de sub 7-8 grade Celsius să rămână moi, spre deosebire de cele de vară, pentru a păstra aderența la carosabil.
Înainte de a monta anvelopele, vă recomandăm să verificați anul fabricației (DOT) și adâncimea profilului. Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitați părerea unui specialist, care să observe dacă există urme specifice de uzură.
Este important de știut că o anvelopă de iarnă, aflată în condiții optime, crește aderența pe carosabilul acoperit cu zăpadă și scade distanța de frânare.
Precizăm că amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă, în condițiile specificate de lege, se încadrează în clasa a IV-a de sancţiuni (9-20 puncte-amendă).
În final, vă asigurăm că am citit și noi știrile despre “anvelopele care vor fi interzise din 2024”, dar rămâne cum am stabilit: vă anunțăm din timp când vor apărea noutăți legislative care pot avea impact asupra deținătorilor de vehicule din România”.
Zvon sau nu, cert este că o asemenea știre are și o componentă comercială. Cui prodest? Cui folosește un asemenea gen de dezinformare? Evident, vânzătorilor de anvelope care, se pare, și-au crescut vânzările la categoria anvelope de iarnă…
ECONOMIE
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
CEO Terapia, Dragoș Damian, critică lipsa de investiție reală în formarea resursei umane de către companii și o practică frecventă: recrutarea agresivă de la competitori.
„N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? În învățământ dual? În burse și practică pentru studenți? În laboratoare scumpe în facultăți? Nici o problemă! Participă la un târg de cariere și fură de la competiție câți angajați ai nevoie!
Povești de adormit mediul de afaceri
Urmărește o conferință la care iau parte șefii departamentelor de resurse umane și vei realiza ce profesioniști desăvârșiți sunt. Stăpânesc cu măiestrie o mulțime de formulări complicate care te conving cât de mult timp și bani alocă pentru atragerea, retenția și dezvoltarea oamenilor din organizația lor, cât de mult se investește în resursa umană, ce beneficii cuprinzătoare sunt acordate.
Ce nu știi însă este că toate lăudăroșeniile lor sunt povești de adormit mediul de afaceri pentru că, singurul lucru pe care îl fac este să fure angajați de la competiție. Păi are cineva chef, bani și timp să investească în angajați? Are cineva chef, bani și timp să dezvolte un director financiar sau economic, un specialist de calitate, de la director la analist, un specialist în operațiuni industriale de la director la ingineri la supervizori la operatori mașini alfa-numerice, un specialist în planificarea producției, un specialist în lanțul de aprovizionare, un specialist de mediu?
Instructajul costă sute de mii de lei
Uite. Un director financiar se pregătește în 5-10 ani, instructajul costă sute de mii de lei. Specialiști de calitate și de operațiuni industriale nu există, ei trebuie luați de pe băncile facultății, durează 1-3 ani pregătirea lor, tot sute de mii de lei. Specialiști de planificare, de aprovizionare, de mediu, la fel, nu există, costă mii și mii de lei pregătirea lor.
Pentru pregătirea unor astfel de specialiști este necesară muncă asiduă în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă de pe băncile facultății, etc.
Mergem la competiție și furăm
Prostii! Timp și bani dați de pomană. Așadar, mergem la competiție și furăm. Luăm oameni gata pregătiți de fraierii din alte companii, care cred bazaconii de tipul învățământ dual preuniversitar și universitar sau pierd vremea în pregătirea angajaților prin parteneriate cu facultățile. Sunt unii angajatori fraieri care cred în rolul angajatorilor de a ajuta societatea să progreseze prin dezvoltarea generațiilor Y și Z.
Cât de fraieri pot fi?
Furtul de angajați este soluția perfectă pentru orice șef de resurse umane:
- Poți da salarii mai mari sau beneficii de altă natură pentru că nu te costă nimic pregătirea lor;
- Nu există nici o lege împotriva furtului de angajați, dimpotrivă, Codul Muncii „încurajează” furtul de angajați prin prevederi ambigue. Astfel încât poți fura 1, 2, 5, 10, 20 de angajați. Poți fura atâția angajați de la competiție până o închizi și tot nu pățești nimic, degeaba reclamăa unii aceasta practică;
- În plus:
- Bonus 1: merită să vezi fețele directorilor cărora le furi angajații, sunt de neprețuit supărarea și frustrarea lor după ce au consumat timp și bani cu munca susținută în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă încă de pe băncile facultății. Niște fraieri, merită să râzi de ei;
- Bonus 2: daca angajatul furat nu se inseră în organizația ta, îl dai afara fără probleme, fără să fi consumat timp și bani pentru a-l pregăti. Și rămâi cu satisfacția că ai destabilizat competitorul de unde l-ai furat, care trebuie să consume timp și bani ca să pregătească pe altcineva.
Singura cale ieftină, să furi angajați de la competiție
Așadar, fură un angajat de la competiție, fură 2, 5, 10.
Totuși, fii un pic prudent, respectă niște reguli de bază:
- mergi tot timpul la conferințe ca să arați publicului că de fapt ești un angajator de top care investește timp și bani în pregătirea resursei umane. Și mai bine, cumpăra un loc într-un anuar ”Angajatori de Top”, e maxim 5.000 de Euro, dă bine;
- folosește anunțuri pe situl propriu, târguri de cariere, platforme de recrutare, companii de plasare de forța de muncă și vânători de capete, astfel încât să eviți orice risc ca planurile tale să fie dezvăluite;
- lipește afișe de recrutare pe stâlpi sau plasează banere în jurul locației competitorului pe care îl asediezi ca să-i furi angajații, demonstrezi astfel că ai publicat la loc vizibil intenția de angajare.
Singura cale ieftină și rapidă de dezvoltare a organizației tale este să furi angajați de la competiție. Succes!”, a spus Damian.
ADMINISTRAȚIE
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
Consiliul Județean Cluj a avizat realizarea trenului metropolitan, în ședința Comisiei de Urbanism de joi, 21 noiembrie.
Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) din cadrul Consiliului Județean Cluj a avizat favorabil, cu condiționări, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al viitorului Tren Metropolitan Cluj.
Trenul metropolitan va rezolva problema mobilității urbane
„Pentru ca acest important proiect să poată merge mai departe, în sensul depunerii și obținerii finanțării europene, am decis să aprobăm, cu anumite modificări, documentația prezentată în comisie. Este necesar ca proiectul viitorului tren metropolitan să fie corelat cu toate proiectele de infrastructură publice și private aprobate deja pe traseul propus prin PUZ.
Această nouă investiție este una extrem de importantă din perspectiva rezolvării problemei de mobilitate urbană pentru cei aproximativ 500 de mii de clujeni care trăiesc și muncesc în Zona Metropolitană Cluj”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și al Comisiei CTATU.
Ultima etapă a fazei de proiectare
Elaborarea PUZ-ului aferent Trenului Metropolitan Cluj, ca etapă finală a fazei de proiectare, a fost necesară în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor noi propuse în cadrul acestui proiect de infrastructură, reguli care nu au fost cuprinse, anterior, în cadrul PUG-urilor aflate în vigoare.
Proiectul Trenului Metropolitan constă în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii de cale ferată existentă deja între localitățile Gârbău și Bonțida, via Cluj-Napoca, cu nu mai puțin de 23 de stații. Astfel, de-a lungul celor 48,8 km de traseu, vor fi amenajate noi peroane, un pasaj rutier subteran, trotuare, piste biciclete, parcări auto/moto/velo și stații de autobus.
EDUCATIE
VIDEO FOTO. Ciocolată Dubai, preparată de elevii Școlii Profesionale Speciale Samus Cluj. Va fi vândută la târgul de Crăciun
Elevii Școlii Profesionale Speciale Samus Cluj-Napoca au preparat, pentru prima dată, ciocolată Dubai, pe care o vor vinde în luna decembrie în cadrul târgului de Crăciun care va fi organizat în instituție.
Claudiu, Alex și Ramona, care sunt în clasa a X-a la specializarea Cofetărie-Patiserie, s-au ocupat de prepararea ciocolatei, asistați de profesorul de instruire practică și teorie Pompilia Lopes, care se ocupă de clasele de patiserie.
Rețetă adaptată de ciocolată Dubai Samus
”Noi tot timpul experimentăm la Samus rețete noi, poate și deoarece avem tot timpul ingrediente noi. Ne-am gândit să facem și ciocolată Dubai, pentru că este în trend și toată lumea vorbește despre ea.
Ne-am inspirat din rețetele de pe internet și am pregătit noi totul, inclusiv crema de fistic.
Am folosit trei rețete diferite de ciocolată, iar ultima ne-a ieșit cea mai bună.
Am folosit ciocolată neagră, pe care am amestecat-o cu ciocolată albă și am diluat-o cu frișcă din lapte, pentru a o putea topi. După care a urmat umplutura. Am prăjit separat cataiful în puțin unt, cam cum facem la pesmetul prăjit.
Separat am pregătit crema de fistic, care nu a fost ușoară.
Fisticul a trebuit decojit, opărit, am îndepărtat pielițele de pe el, după care l-am măcinat și amestecat cu lapte condensat, iar apoi l-am amestecat cu cataiful, dar am plusat și cu puțină esență de fistic, să se simtă mai pregnant gustul.
Am turnat amestecul între două foi de ciocolată, iar deasupra am făcut un strat colorat cu verde și am presărat, deasupra, bucățele de fistic, pentru decor.
Este o rețetă adaptată de ciocolată Dubai Samus”, a spus Pompilia Lopes pentru Cluj24.
Potrivit acesteia, ciocolata Dubai a fost prima tentativă de a pregăti ciocolată împreună cu elevii.
”Ce am constatat diferit este cataiful care face produsul mai crocant. Gustul final este deosebit, iar aromele sunt plăcute. Această rețetă nu are deloc zahăr”, a precizat profesoara de la Samus.
Experiență inedită pentru elevi
Claudiu a auzit de ciocolata Dubai de pe internet și consideră că participarea la pregătirea acesteia a fost o experiență care i-a plăcut.
”Am curățat fisticul, l-am opărit, l-am curățat de pieliță, după care l-am măcinat. Gustul final a fost foarte bun și mă bucur că a ieșit așa ceva din mâinile mele.
Am vrut să mă fac patiser pentru că îmi place meseria asta, să fac prăjituri și dulciuri”, a spus elevul.
Colegii săi, Alex și Ramona, nu auziseră înainte de ciocolata Dubai, dar recunosc că le-a plăcut să participe la crearea unui produs devenit celebru.
”Mie îmi place să fac preparate de cofetărie, prăjituri, în special cu mere sau brânzoici. Iar acum am trecut la ciocolată Dubai, iar gustul a ieșit foarte bun”, a precizat Alex.
Ramona are ceva mai multă experiență, după ce a fost anul trecut, printr-un program Erasmus, în Portugalia, într-un schimb de experiență de două săptămâni, unde a lucrat într-un restaurant.
”Îmi place să fac orice din domeniul cofetărie-patiserie, nu am unul preferat. Dar a fost interesant să lucrez la ciocolata Dubai, unde, printre altele, m-am ocupat de amestecarea cataifului la partea de prăjit”, a completat Ramona.
Cei trei elevi speră ca, după absolvire și după ce primesc o diplomă recunoscută de Ministerul Educației, să se angajeze într-o patiserie sau cofetărie din județul Cluj.
Produs nou pentru târgul de Crăciun
Directorul adjunct al Școlii Profesionale Samus, Teofana Sferle, a menționat că pentru târgul de Crăciun organizat în luna decembrie la școală, una dintre surprize va fi ciocolata Dubai, care va fi vândută de elevi.
”În fiecare an la târg vom avea produse realizate de către elevii noștri și abia aștept să vedem ce succes vom avea cu noul produs. Banii rezultați în urma târgului vor fi folosiți pentru finanțarea diferitelor activități. Mergem la un film sau la karting, de exemplu”, a spus Sferle.
O bucată de ciocolată Dubai Samus de 100 de g va fi vândută la târgul de Crăciun cu 20 de lei.
Copiii, angajați după absolvire
Școala Profesională Specială Samus pregătește elevi cu cerințe speciale pentru meseria de cofetar-patiser, urmând să fie făcute demersuri și pentru autorizarea meseriei de bucătar, care este foarte căutată acum pe piața muncii.
”Avem și resurse materiale și umane. În ateliere – școală avem trei spații diferite unde elevii învață, în cei patru ani de studiu, să pregătească diverse preparate culinare.
La finalul clasei a XII-a se organizează un examen de certificare a competențelor profesionale, elevii vor fi evaluați și vor trebui să gătească un preparat tras la sorți.
Copiilor le crește stima de sine când văd cât de bine le iese, din mâinile lor, un preparat bun”, a explicat Sferle.
Potrivit acesteia, sunt, deja, absolvenți de la Samus angajați în domeniul cofetărie- patiserie la firme de profil din Cluj-Napoca.