FOTO. IT-iștii, revoltați pe intenția Guvernului de a le tăia facilitățile fiscale. ”Industria asigură 7% din PIB-ul României”

Un număr de 138 de companii și 6 organizații din industria IT cer Guvernului, într-un memoriu, să nu adopte măsuri fiscale care ar afecta 80% dintre IT-iști, și anume impozitarea veniturilor salariaților care depășesc suma de 10.000 lei brut. Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a spus că este deschis total la dialog pentru a se găsi soluții.

Președintele Comisiei de IT&C din Camera Deputaților, deputatul PNL de Cluj, Sabin Sărmaș, a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la Forumul Sectorului Public-Privat că industria IT este industria fanion a României, care face 7% din PIB cu 220.000 de angajați.

”Este cel mai greu moment al istoriei sale, care aduce o mare provocare într-un moment în care piețele din SUA și Europa se zdruncină pentru companiile din tehnologie. Nu este un moment în care are sens să venim cu măsuri care ne scad competitivitatea. Și alte sectoare de tehnologia informației din alte state sunt sprijinite, noi avem o industrie competitivă. Dacă noi nu o sprijinim și celelalte state vor sprijini, companiile vor merge în țările în care sunt sprijinite.

Trebuie să avem mare atenție”, a spus Sărmaș.

Firme de IT se gândesc să plece din România

La rândul său, Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster, a precizat că sunt multe companii de IT din România îngrijorate de viitor și care se gândesc fie să închidă, fie să își reloce sediul în țări cu condiții fiscale mai favorabile.

”Piața de outsourcing din România va deveni a doua cea mai scumpă din Europa Centrală și de Est, după Polonia, ceea ce ne creează un dezavantaj competitiv major. Măsurile fiscale preconizate, de eliminări de scutiri de impozite, pot avea un efect care bulversează industria IT”, a explicat Kelemen.

Hub regional de tehnologie

Companiile și asociațiile semnatare au împreună peste 31.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de peste 3,4 miliarde euro. S-au raliat în această acțiune solidară start-up-uri, companii mici, medii și mari, locale și internaționale, companii de servicii, cât și de produs, ceea ce reflectă opinia unanimă și ne-echivocă a industriei în legătură cu impactul negativ al măsurilor vehiculate.

”Semnatarii atrag atenția atât asupra timpului extrem de scurt pentru reajustarea cheltuielilor și salarizării, cât și asupra pragului care în esență anulează o politică industrială corectă în ultimii ani și care va afecta mai mult de 80% din salariații industriei la nivel național.

România, spre deosebire de alte state din regiune, are în prezent o politică bazată pe o măsură singular de susținere a industriei, însă o măsură dovedită ca fiind foarte eficientă și care a creat un hub regional de tehnologie și a menținut angajații înalt specializați în țară, ajutând industria să fie competitivă în regiune și să aibă o creștere accelerată, de circa 3 ori mai mare față de rata de creștere a economiei naționale. Această dezvoltare este în special importantă în perioada următoare, când România ar trebui să accelereze reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, prin proiecte masive de digitalizare”, se arată în memorandumul înaintat Guvernului.

Semnatarii susțin că, în contextul cererii scăzute la nivel global, România este în situația de a semnala actualilor și potențialilor investitori internaționali că încrederea în stabilitatea fiscală din România este redusă, iar competitivitatea pieței în regiune nu este susținută prin politici guvernamentale.

”Menționăm că industria de IT din România este unul dintre cei mai mari contributori la creșterea economiei naționale, în 2022 din cele 4,8 procente de creștere de PIB circa 1,3% a venit din industria IT, este al doilea mare exportator din sectorul servicii, este un contributor important la bugetul de stat, salariații din IT virând anual circa 10 miliarde lei în contribuții la bugetele sociale și de sănătate, de 10 ori mai mare decât valoarea totală a facilității fiscale de care beneficiază, industria este în top 5 plătitori de TVA, salariații din industria IT susțin prin cheltuieli un număr cel puțin egal (proporție 10 la 10,5) locuri de muncă în alte sectoare ale economiei naționale”, se mai arată în documentul citat.

Consultări cu Guvernul

Semnatarii solicită Guvernului să deruleze consultări aprofundate cu industria prin care să identifice modalități de a crește veniturile guvernamentale fără să afecteze competitivitatea industriei.

Totodată, prin acest memoriu, industria IT solicită Guvernului menținerea facilităților, acțiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susținerii industriei IT ca industrie de importanță strategică. ”Facilitățile pentru industria de IT au încă un efect puternic și generează creștere în continuare la PIB, prin creșterea bazei de impozitare.

În ipoteza în care Guvernul va decide totuși modificarea regimului fiscal aplicabil angajaților din industria de IT, semnatarii solicită ca această acțiune să fie implementată gradual.

Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni pentru implementarea unor noi taxe care să permită companiilor să își ajusteze bugetele în baza cărora își desfășoară activitatea.

Termenele de implementare prea scurte vor pune în dificultate companiile din România care nu se pot adapta cu ușurință la astfel de viraje bruște ale politicii fiscale.

Raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România menționează foarte clar – ținând cont și de calendarul agreat în cadrul PNRR – că o eventuală reducere treptată a facilităților fiscale din economie să fie pusă în aplicare între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2028, dând timp companiilor să facă ajustările necesare”, se mai arată în memoriu.

Deschidere pentru dialog

Ministrul Cercetării, Inovației și Digitalizării, Bogdan Ivan, prezent la evenimentul de la Cluj-Napoca, a declarat că draftul de OUG în care se prezintă măsurile fiscale care ar afecta industria IT nu este unul oficial.

”Am avut discuții directe cu reprezentanții industriei pentru a sta la masă și a căuta soluții clare legate de modul în care aceste măsuri sunt asumate, o parte prin PNRR. Din partea mea, am o deschidere totală spre dialog și să căutăm soluții în așa fel încât să putem să compensăm potențiale disfuncționalități”, a spus Ivan.

La Forumul de la Cluj-Napoca au mai participat parlamentari, miniștri, ambasadori din 16 de țări, alături de reprezentanți ai peste 200 de companii, fiind transmise mesaje din partea președintelui interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, a ministrului Cercetării, Inovației și Digitalizării din România, Bogdan-Gruia Ivan, a ministrul Inovației și Dezvoltării din Bulgaria, Milena Stoycheva, a primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.

România, ultimul loc în UE la competențe digitale

Organizatorii au precizat că România se clasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința competențelor digitale, iar în acest peisaj, dominat de AI și web 3.0, ”angajații români riscă să rămână total necompetitivi la scară globală în lipsa unor programe privind educarea și dobândirea de competențe adecvate”.

”Deși România este una dintre cele mai mari țări ale UE, înregistrăm decalaje considerabile și în privința utilizării metodelor de plată electronice. Peste 70% dintre plăți sunt realizate în țara noastră în continuare cu cash, iar 40% din populația adultă nu are un card de debit sau de credit. 20% din populația adultă nu știe nimic despre ce înseamnă plățile online”, au precizat organizatorii evenimentului.