ADMINISTRAȚIE
FOTO. Craiova bate Clujul la Târgul de Crăciun. Oraşul din Oltenia, pe locul 2 în Europa

Oraşele şi primarii lor concurează sub diferite aspecte, de la nivel de trai, fonduri atrase, curăţenie şi până la frumuseţe. Unul dintre ultimele criterii sunt şi târgurile de Crăciun. La acest capitol, municipiul Craiova se situează, surprinzător, pe locul 2 între oraşele europene şi, implicit, pe primul loc în România. Cluj-Napoca nu figurează în acest top.
Compară cu Clujul:
VIDEO/FOTO. S-a deschis Târgul de Crăciun şi s-au aprins luminile în Piaţa Unirii
Cum a ajuns târgul din Craiova al doilea în Europa
Selecţia şi clasificarea târgurilor de Crăciun din Europa a fost făcută de organizația European Best Destinations (EBD), pe baza unui record de 600.000 de voturi ale călătorilor din 168 de țări din întreaga lume.
Pe primul loc în Europa s-a clasat Târgul de Crăciun din Budapesta, iar Craiova a ocupat locul 2 în acest top, devenind „probabil destinația cu cea mai mare creștere a popularității”. De asemenea, Craiova a primit titlul „de cel mai frumos brad de Crăciun din Europa” din partea celor care au votat.
Pentru edificare, Cluj24 vă prezintă câteva imagini de la Târgul de Crăciun din Craiova, precum şi câteva preţuri la produsele de acolo, semnificativ mai mici decât cele din Cluj.
Astfel, în Craiova, un pahar cu vin fiert costă 10 lei, iar un suc, între 8 şi 10 lei. Alte preţuri din Craiova: porumb fiert 10 lei, ciocolată caldă 10 lei, plăcintă cu mere 20 de lei, salam de biscuiţi 15 lei, cafea cafea 10 lei, gogoşi 20 de lei porţia mică, 30 de lei porţia mare, clătite 20 de lei.
În topul european al târgurilor de Crăvciun, în fară de primele două clasate -Budapesta şi Craiova- mai figurează Metz (Franța), Poznan (Polonia), Riga (Letonia), Valkenburg (Olanda), Asti-Govone (Italia), Madeira (Portugalia).
Cine conduce Craiova şi Clujul
Aşa cum există concurenţă între târgurile de Crăciun, există concurenţă şi între cele două oraşe, conduse de reprezentanţi de seamă ai celor două partide aflate la guvernare, PSD şi PNL. Ambii au fost atât în guvern, cât şi în primării.
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu. A intrat în politică în 1991, în PRM. Trei ani mai târziu, aceasta a devenit președintele Organizației de Tineret România Mare Dolj. În anul 2000 a fost promovată de Corneliu Vadim Tudor pe listele partidului pentru un loc în Camera Deputaților. A câștigat un loc de deputat și, astfel, din 2000 până în 2004 a fost și purtătorul de cuvânt al PRM.
În 2004 a obținut un nou mandat de deputat, însă, la sfârșitul anului 2007, a demisionat din PRM și s-a înscris în PSD. A fost senator în legislatura 2008–2012, până în luna iunie, când a demisionat din Parlament, după ce a câștigat Primăria Municipiului Craiova.
Din ianuarie 2017 și până în noiembrie 2018 a ocupat fotoliul de ministru al Muncii în guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă. Ulterior, președintele Klaus Iohannis a respins în repetate rânduri nominalizările ei la funcțiile de ministru al Transporturilor și ministru al Dezvoltării, invocând drept motive lipsa de experiență, „limbajul folosit în comunicările publice” și „presiunile asupra justiției”.
Primarul de Cluj-Napoca, Emil Boc, a fost deputat în legislatura 2000-2004, în care a deținut funcția de vicepreședinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților. În 2003 a fost ales în funcția de președintele executiv al Partidului Democrat și lider al grupului parlamentar PD din Camera Deputaților. În același an a activat ca vicepreședinte al Comisiei de Revizuire a Constituției.
În turul al doilea al alegerilor locale din 2004 a fost ales primar al municipiului Cluj-Napoca, devansându-l pe Ioan Rus (PSD), primul clasat în primul tur de scrutin. Ioan Rus obținuse inițial 60.199 de voturi reprezentând 40,17% din totalul voturilor valabil exprimate, iar Emil Boc, candidatul Alianței D.A., s-a clasat pe locul al doilea, cu 49.631 de voturi obținute, reprezentând 33,12% din totalul voturilor valabil exprimate. Al treilea clasat a fost primarul în exercițiu, Gheorghe Funar (PRM), care a obținut 33.150 de voturi (22,12% din total). În al doilea tur de scrutin Emil Boc a obținut susținerea electoratului lui Gheorghe Funar și a întrunit 79.207 de voturi (56,26%), față de cele 61.584 de voturi (43,74%) obținute de Ioan Rus.
La alegerile locale din 2008 Emil Boc a fost reales în funcția de primar încă din primul tur de scrutin, cu 86.657 de voturi obținute, reprezentând 76,21% din totalul voturilor valabil exprimate.
La alegerile locale din 2012, desfășurate într-un singur tur de scrutin, s-a clasat pe locul întâi, cu 53.674 de voturi (40,61% din total), față de cele 52.251 de voturi (39,53%) obținute de Marius Nicoară (PNL).
La alegerile locale din 2016, desfășurate într-un singur tur de scrutin, a câștigat funcția de primar al Clujului cu 64.311 de voturi, adică 64,76%.
La 15 decembrie 2008, în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie 2008 și a retragerii lui Teodor Stolojan, candidatul desemnat inițial de președintele Traian Băsescu, acesta din urmă l-a desemnat pe Emil Boc drept nou candidat pentru funcția de prim-ministru al României. A fost validat prin votul Parlamentului la 22 decembrie 2008. În urma desemnării ca prim-ministru a format Guvernul Boc, care a primit votul de învestitură al Parlamentului și a depus jurământul în fața președintelui Traian Băsescu în 22 decembrie 2008. Guvernul condus de acesta a preluat o situație economică dificilă, pe fundalul unei crize economice. Pentru a suplimenta veniturile bugetului de stat, guvernul condus de Emil Boc a introdus un impozit forfetar (impozit minim plătit de orice firmă). De asemenea, pentru a reduce cheltuielile bugetare, a introdus o lege ce interzicea cumulul pensiei cu salariul pentru angajații statului.
În data de 13 octombrie 2009 guvernul Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce toți miniștrii PSD s-au retras din guvern. Boc a continuat să asigure interimatul, fiind în același timp prim-ministru și ministru interimar al educației. După ce Traian Băsescu, susținut de Partidul Democrat-Liberal, a obținut un nou mandat de președinte al României la alegerile din decembrie 2009, Emil Boc a fost din nou desemnat candidat la funcția de prim-ministru și a fost reînvestit în funcție la 23 decembrie, cu 275 de voturi pentru și 135 împotrivă.
Primul ministru Emil Boc a prezentat demisia guvernului în data de 9 februarie 2012 ca urmare a protestelor din ianuarie 2012.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
CFR Cluj pierde derby-ul cu FCSB pe Arena Națională, scor 3-2. Dubla lui Munteanu, insuficientă pentru ardeleni

CFR Cluj a cedat în derby-ul etapei a 5-a din play-off, chiar în ziua de Paști, într-un meci spectaculos disputat pe Arena Națională. FCSB s-a impus cu 3-2 în fața ardelenilor, după o partidă plină de tensiune și răsturnări de situație.
Primul gol al meciului a fost marcat de Juri Cisotti pentru FCSB, în minutul 41, după o pasă foarte bună de la Șut.
În minutul 56, FCSB a reușit al doilea gol al partidei. Vlad Chiricheș a înscris după o fază fixă executată perfect de echipa roș-albastră, mărind avantajul campioanei.
În minutul 63, FCSB a marcat din nou, ducând scorul la 3-0. Juri Cisotti a reușit dubla, profitând de o greșeală gravă a lui Abeid, care a pasat direct la adversar în propriul careu.
Louis Munteanu, două goluri pentru CFR Cluj
În minutul 66, CFR Cluj a marcat primul său gol. Louis Munteanu a ratat inițial un penalty, însă a reluat în plasă din acțiune, după ce mingea a fost respinsă de Târnovanu, scorul devenind 3-1 pentru FCSB.
În minutul 65, FCSB rămâne în zece oameni. Mihai Popescu joacă mingea cu mâna în careu, iar arbitrul dictează penalty pentru CFR Cluj. Deși fundașul protestează, decizia rămâne neschimbată, iar Popescu este eliminat.
Louis Munteanu a marcat și cel de-al doilea gol pentru CFR Cluj în ultimele secunde ale confruntării, însă golul său din minutul 97 nu mai schimbă soarta meciului.
În urma meciului, FCSB a făcut un pas important spre titlu, rămânând pe prima poziție în clasament, cu 39 de puncte. CFR Cluj se clasează pe locul al doilea, cu 34 de puncte.
FCSB – CFR Cluj, echipele de start
FCSB: Târnovanu – Crețu, Ngezana, M. Popescu, Radunovic – Șut, Chiricheș – Miculescu, Fl. Tănase, Cisotti – Gheorghiță
Rezerve: Zima, Oct. Popescu, Kiki, Ștefănescu, Lixandru, Edjouma, Toma, Băluță, Pantea, Musi, Gele, Alhassan
Absenți: Dawa, Pantea, Olaru (accidentați), Bîrligea (fără drept de joc)
Antrenor: Elias Charalambous
CFR Cluj: Hindrich – Simao, Bolgado, M. Ilie, Camora – Fică, Djokovic, Korenica – Nkololo, L. Munteanu, Kamara
Rezerve: Popa, Gal, Abeid, Țîrlea, Sinyan, Emerllahu, Tachtsidis. A. Păun, Gligor, Deac, Postolachi, Juric
Absenți: –
Antrenor: Dan Petrescu
Stadion: Arena Națională
Arbitru: Isvan Kovacs // Asistenți: Ferencz Tunyogi, Alexandru Corb
Arbitru VAR: Andrei Chivulete // Asistent VAR: – Viorel Flueran

În satul Bobâlna din județul Cluj, ziua de Paști nu însemna doar sărbătoare religioasă și mese îmbelșugate, ci și obiceiuri străbune. Un astfel de obicei, astăzi aproape uitat, este „Brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult.
După-amiaza din prima zi de Paști aduna sătenii în curtea bisericii, unde atmosfera festivă era completată de o „judecată a tinerilor”. Un localnic ales special pentru acest rol pregătea un „mai” de lemn, unealtă folosită în mod obișnuit de femei pentru spălatul rufelor la râu.
În satele din județul Cluj, ziua de Paști era marcată și de momente comunitare pline de umor și coeziune socială. Un asemenea obicei, astăzi aproape uitat, este cel numit „brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult în satul Bobâlna.
„După-amiaza zilei de Paști aducea localnicii în curtea bisericii, unde atmosfera se transforma într-una de judecată simbolică și veselie colectivă. Un sătean ales dinainte pregătea un „mai” de lemn – unealtă folosită de obicei de femei pentru spălatul rufelor la râu. Alți trei sau patru bărbați prindeau feciorul „vinovat” – adesea un tânăr care greșise în timpul postului sau făcuse vreo poznă cunoscută de comunitate”, arată Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
Tin erii găsiți „vinovați”, mustrați de comunitate
Cel cu „maiul” îl lovea ușor la tălpi, acompaniind gestul cu versuri satirice rostite în graiul local:
„Tânărul era ridicat pe orizontală, iar cel cu maiul îl lovea ușor la tălpi, însoțind gestul de versuri comice și mustrătoare, rostite în graiul local:
«Una mie, una ție,
Una șî lu’ Vasalie,
C-o-nburdat caru’ cu fân
Cu tătu’ că nu-i bătrân,
Uitându-să, cu ochii cât cepele,
După tăte fetele».”
Sărbătoarea se continua în curtea bisericii
Fiecare „brișcălire” era adaptată situației, iar comunitatea râdea, comentând, dar mai ales înțelegând mesajul: o formă de corecție ludică și socială, prin care valorile morale și normele satului erau întărite cu blândețe și umor.
„Important este că nimeni nu se supăra. Dimpotrivă, întreaga comunitate privea aceste gesturi drept formă de corecție ludică, de reamintire a normelor prin râs și bunăvoință.
În jurul bisericii, femeile așezau ouă roșii, prăjituri, vin și alte bunătăți, contribuind la atmosfera de sărbătoare. „Toatoă lumea aștepta cu nerăbdare brișcălitul”, povestește Felicia Maria Coroi din Bobâlna, mărturie consemnată în volumul Monografia etnografică a județului Cluj I – Zona Dealurile Gilăului, Clujului și Dejului, semnat de Zamfir Dejeu.
ECONOMIE
OPINIE. Dragoș Damian: În următoarele două săptămâni, de sărbători și vacanțe, cumpărați ceva fabricat în România

În cei 15 ani de când am lansat campania „Cumpără Fabricat în România”, pe cont propriu, pe banii mei, pe riscurile mele, fără nici un fel de ajutor de la autorități, s-a pornit o furtună de observații, critici și înjurături.
La început, cel mai dureros de altfel, predominau observațiile, criticile și înjurăturile că ceea ce se fabrică în România este de slabă calitate.
15 ani de „Cumpără Fabricat în România”
Apoi, după ce am inervat pe cineva, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile că fabricile, uzinele și combinatele din România trebuiau oricum închise pentru că nu erau competitive. Fabricile, uzinele și combinatele din Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia nu au fost închise, deși erau contemporane cu ale noastre.
Apoi, între timp, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile care, nu contest, sunt într-o măsură adevărate, anume că nu se mai fabrică mai nimic în România. Internaționalizarea a făcut ca fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată să se mute în Asia iar lanțurile de aprovizionare cu materii prime și materiale pentru fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată rămase pe bătrânul continent să devină lungi, costisitoare și primejdioase.
Deși s-a amplificat naționalismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România
Și, în cele din urmă, în ultimii 5 ani cu pandemie, inflație, război și, mai nou, tarife vamale, chiar că observațiile, criticile și înjurăturile că nu se mai fabrică nimic în România sunt adevărate. Și, paradoxal, deși în aceștia ultimi 5 ani s-au amplificat suveranismul, naționalismul și patriotismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România.
O țară industrializată este o țară puternică și respectată.
O țară nu poate fi puternică și respectată dacă a rămas fără fabrici, uzine și combinate, oricâte IMM-uri și MÎ ar avea.
O țară nu poate fi puternică și respectată dacă ea creste din inflație și consum de importuri, imobiliare și divertisment.
O țară nu poate fi puternică și respectată atunci când se afla în top 10 țări cu cel mai mare deficit de balanță comercială.
O țară nu poate fi puternică și respectată dacă nu investește în educație, în cercetare, în inovație, în tehnologie, în resursă umana calificată și specializată.
Să cumpăram ceva fabricat în România
Noua ordine mondială economică care a început în aprilie 2025 va arăta dacă merita sau nu să fi o țară industrializată, cu fabrici, uzine și combinate.
Până una-alta, până ce mai-marii planetei se hotărăsc ce vor să facă, românii intră în două săptămâni de sărbători și vacanțe. Și, dacă avem încredere în România, s-o demonstram. În cele două săptămâni care vor urma, de sărbători și vacanțe, să cumpăram ceva fabricat în România.

„În Ungaria, guvernul nu poate exclude pe nimeni de la posibilitatea de a candida”, spune premierul Viktor Orbán, criticând politicile electorale de la București.
Într-un podcast difuzat recent, liderul de la Budapesta a respins categoric ideea ca guvernul ungar să poată elimina partide sau candidați din alegeri, așa cum – susține el – se întâmplă în România.
Partidul Tisza, „condus de la Bruxelles”
Premierul ungar Viktor Orbán a participat recent la un podcast alături de publicistul András Hont, unde a discutat despre contextul politic intern, despre opoziția condusă de Péter Magyar și despre poziția sa față de Uniunea Europeană, relatează hirado.hu.
Întrebat despre ascensiunea Partidului Tisza, aflat pe val în sondaje, Orbán a recunoscut că este un adversar redutabil, dar a susținut că este „finanțat și susținut din străinătate”. „Este un rival serios Partidul Tisza, dar e o chestie finanțată și susținută din străinătate. Deci este condus de la Bruxelles, unde sunt stăpânii. Ei fac ce li se spune acolo”, a comentat Orbán.
„Guvernul nu poate exclude pe nimeni de la posibilitatea de a candida”
Întrebat dacă, „la fel ca în România”, Partidul Tisza, de exemplu, ar putea fi exclus din alegeri din „anumite motive”, el a spus că acest lucru nu este de competența guvernului, ci a sistemului judiciar. El a adăugat că este convins că există condițiile economice pentru ca partidul său de guvernământ (FIDESZ) să câștige alegerile parlamentare.
„În Ungaria, guvernul nu poate exclude pe nimeni de la posibilitatea de a candida în alegeri și nu vreau să aud nimic despre asta”, a mai spus Orbán.
Orbán mizează pe economie
Premierul ungar a vorbit și despre alegerile parlamentare viitoare, exprimându-și încrederea că partidul său, FIDESZ, are suficiente condiții economice pentru a câștiga. Totodată, a punctat o temă-cheie în retorica sa recentă: opoziția față de aderarea Ucrainei la UE.
„Nu este nevoie de stimularea artificială a economiei. (…) Cel mai important lucru este dacă putem împiedica Ucraina să fie admisă în Uniunea Europeană. Dacă acest lucru va reuși,”atunci vom fi salvat perspectivele de dezvoltare ale maghiarilor pentru cel puțin un deceniu. Dacă ucrainenii sunt admiși, iar războiul continuă, vom avea pe cap probleme următorii 10-15 ani”, a mai spus premierul maghiar.
Geo
ianuarie 1, 2024 la 9:24 am
Ne laudam cu cel mai frumos oraș, dar ce economie și prosperitate e la Craiova ? Plătiți pe cineva sa mintă ” a la Olguta ” ,dar cum trăiesc oamenii la Craiova, cu taxele și impozitele cele mai mari din tara ! WC din târgul de Crăciun, din fața primăriei spune pe ce loc sunteți! 🤮
preda florin
ianuarie 1, 2024 la 9:57 am
Foarte controversat Emil Boc intradevar! A facut mult rău !!!! Eu am vizitat de 2 ori Craiova și 1 data Clujul !!!!
Este just,real clasamentul! Craiova 2 în Europa !!! Bravo oltenilor ! Când vreți voi , se poate !