FOTO. Centrul budist din Cluj a împlinit 5 ani. Aniversare alături de călugărul budist Tenzin Gendun din Sri Lanka

Cu ocazia împlinirii a 5 ani de la înființarea Centrului budist „White Mahakala” din Cluj-Napoca, fondatorii au organizat o întâlnire cu membrii și venerabilul călugăr budist Tenzin Gendun din Sri Lanka, ocazie cu care s-au împărțit cadouri, s-a servit mâncare vegetariană, s-a stat la povești și s-au jucat jocuri.

„În decembrie 2017 s-a născut oficial centrul. Sărbătorim 5 ani de la înființare cu gânduri pozitive. Ne-am gândit că, mai ales acum, după ridicarea restricțiilor, să ne bucurăm împreună că am reușit să trecem peste pandemie”, precizează Anca, managerul Centrului budist, pentru Cluj24.

În pandemie, întâlnirile au fost exclusiv online.

„Lumea voia să se întâlnească, a fost o nevoie maximă, așa că desfășuram evenimentele virtual, dar zilnic, pentru că oamenii au nevoie să comunice, să se conecteze unii cu ceilalți”, adaugă aceasta.

Întâlnirea cu venerabilul Tenzin Gendun

La aniversarea de 5 ani, participanții au adus cadouri pe care le-au împărțit între ei, au mâncat diverse preparate vegetariene și s-au bucurat de timpul petrecut alături de un invitat special, venerabilul călugăr budist din Sri Lanka, Tenzin Gendun, a cărui perioadă de ședere la Cluj se extinde pe 2 luni.

„Oamenii pe care îi aducem aici au cunoștințe bogate în domeniu, studiază foarte mult. Mai primim și recomandări, iar când avem în cap diverse teme, îi întrebăm pe cei care au mai fost dacă au sugestii.

Apoi îi contactăm, dar cu mult timp înainte, fiindcă fiecare are un program încărcat. Și aici vine partea de costuri, care e destul de mare.

Cazarea, dacă putem să o facem aici, ne ajută foarte mult pe partea financiară, lumea contribuind cu donații pentru restul costurilor implicate”, explică Anca.

Tenzin Gendun (56 de ani) este originar din Sri Lanka și educat în Regatul Unit. După ce a studiat artele plastice, a intrat în contact cu budismul, mai exact în 1991, când i-a întâlnit pe Lama Zopa Rinpoche și Dalai Lama, devenind călugăr un an mai târziu.

Și-a oferit serviciul în centre budiste din Noua Zeelandă, iar în 2000 s-a mutat la mănăstirea Nalanda din Franța pentru a-și aprofunda studiile, absolvind acolo masterul în budism. Conduce cu regularitate Retrageri în Mănăstirea Nalanda și predă învățături la mai multe Centre FPMT din Europa, fiind înregistrat ca profesor acreditat al organizației.

Va pleca la sfârșit de ianuarie din Cluj, până atunci organizând evenimente pentru cei care au nevoie de îndrumare sau sunt interesați de filosofia budistă. De sărbători va face o călătorie de unul singur în Maramureș, urmând ca la începutul lui ianuarie să își reia activitatea la Cluj.

Cum a luat naștere Centrul budist din Cluj

Conexiunile dintre oameni și îndrumarea spirituală sunt obiectivele principale ale Centrului budist din Cluj. Totul a pornit de la Marius, coordonatorul grupului, care a manifestat un interes deosebit față de această filosofie încă din primii ani de studiu.

A fost voluntar în diferite centre budiste începând cu vârsta de 30 de ani. După ce a văzut o Stupa – clădire religioasă ce servește drept loc de rugăciune sau meditație pentru practicanți – și a vrut să construiască una și în România.

În 2017, a organizat la Cluj un grup pentru studierea cărții lui Geshe Tashi Tsering, „Cele Patru Nobile Adevăruri”. Venerabila Robina Courtin a vizitat orașul un an mai târziu, facilitând înființarea oficială a Centrului.

Acesta a fost integrat apoi ca Grup de studiu FPMT (Fundația pentru Păstrarea Tradiției Mahayana, fondată în 1975 și aflată sub îndrumarea Sfinției Sale Dalai Lama). E formată din mai multe centre budiste, grupuri de studiu și organizații afiliate în toată lumea.

Toți au câte un puzzle

„Centrul a fost fondat la inițiativa lui Marius, care a vrut să creeze un spațiu în care oamenii să vorbească de problemele și nevoile sufletești și să se ajute reciproc.

A descoperit budismul în Germania, căutând răspunsuri la întrebarile lui existențiale sau spirituale, depinde cum vrea fiecare să le numească. Majoritatea vin în momente dificile din viață, din curiozitatea de a aborda altfel situația cu care se confruntă, ca să o depășească într-un mod sănătos. La fel și eu, citisem mult, dar mai departe aveam nevoie să fiu îndrumată, iar asta se aplică tuturor, toți au nevoie să-și facă puzzle-ul.

Idei noi apar tot timpul, dar misiunea noastră principală este aceeași de la bun început, și anume promovarea budismului Mahayan, fiind o asociație afiliată FPMT”, explică Anca.

Ce se întâmplă la „White Mahakala”. Prieteniile, cireașa de pe tort

Activitatea lor se bazează pe munca voluntară și pe donațiile de la participanți, existând mai multe tipuri de membership.

Clujenii merg la sesiuni săptămânale de mindfulness, meditație, cursuri introductive, învățături budiste autentice cu invitați speciali, retreat-uri anuale, bibliotecă budistă. Programul se poate consulta cu un click aici.

Evenimentele se adresează tuturor celor interesați de dezvoltarea propriei înțelepciuni și compasiuni, indiferent de afilierea spirituală sau nivelul de înțelegere a budismului.

„Ajungi să te cunoști cu lumea și dacă participi la un singur eveniment, pentru că mai schimbi câteva vorbe înainte și după. Se pun întrebări, se dau sfaturi, oamenii discută între ei despre experiențe și împărtășesc cum au reușit să treacă peste cele dificile. Asta e cireașa de pe tort, se leagă prietenii”, spune Anca.

Comunitate activă: „Sunt și oameni care, pur și simplu, vor să susțină asociația”

În prezent, Centrul numără atât membri cu abonament lunar, cât și alți curioși care participă ocazional la evenimente pe bază de donație.

„Membrii nu vin neapărat la toate, pentru că unii vor doar să susțină Centrul sau așteaptă până găsesc un eveniment potrivit pentru ei. Dacă plătesc membership nu înseamnă, deci, că sunt prezenți la fiecare atelier. Sunt și oameni care, pur și simplu, vor să sprijine asociația.

Noi suntem un ONG și ne descurcăm doar din donații. Nu pot să zic că verificăm la sânge dacă s-a făcut plata sau nu, la urma urmei asta e la latitudinea fiecăruia. Sugerăm că ar fi drăguț să oferi ceva înapoi, dar România e în urmă când vine vorba de donații”, indică Anca.

Sunt și perioade în care donațiile nu acoperă costurile, iar atunci se folosesc de banii economisiți de-a lungul timpului, de la evenimente mai mari când s-au putut pune deoparte câțiva. Când nu mai sunt nici banii economisiți pentru zile negre, echipa cere ajutor pe rețelele de socializare.

Pe Facebook (click aici) pot fi urmăriți pentru a fi la curent cu activitatea din perioada următoare, cei interesați putând să se înscrie la evenimentele susținute de călugărul budist Tenzin Gendun.