Bugetul municipiului Cluj-Napoca intră joi la vot, după ce a fost în consultare publică, anunță primarul Emil Boc,

În acest an, Primăria Cluj-Napoca va avea un buget de aproape un miliard de euro, mult mai mare decât cel din 2024, când a fost de aproximativ 721 de milioane de euro.

Emil Boc: Am preluat propuneri de la clujeni și toate partidele, inclusiv de la AUR

Emil Boc spune că au fost nu mai puțin de 193 de propuneri din partea societății civile, a clujenilor, a ONG-rilor și partidelor politice.

“98 dintre aceste propuneri erau deja preluate în diverse forme, iar altele au fost introduse. Am ținut cont de tot ceea ce am putut implementa. Evident că dacă am fi ținut cont de tot ceea ce trebuia introdus în proiect ne-ar mai fi trebuit vreo 2 miliarde de euro”, a declarat Emil Boc la Ziua Live.

Primarul spune că a preluat multe propuneri și de la partidele politice, inclusiv, USR, care a propus proiecte verzi, nepoluante și AUR, care are propuneri în zona de modernizare a curților școlilor. Emil Boc spune că există și proiecte mari pentru care este nevoie ca să se realizeze reforma adminitrativă în România. Aici a amintit proiectul privind inelul verde metropolitan, dar și cel al includerii pădurii Hoia în Situl Natura 2000.

“Dar tot ce se poate face pe teritoriului orașului Cluj-Napoca pentru aceste proiecte vom face”, a spus Emil Boc.

Primarul a mai anunțat că după adoptarea bugetului, în acest an se va relua și procesul de Bugetare Participativă, dar într-o nouă formulă, agreeată cu societatea civilă.

Consiliul Concurenței urmărește îndeaproape evoluțiile din sectorul energetic, în contextul eliminării plafonării prețurilor, a dat asigurări Bogdan Chirițoiu, președintele instituției.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat la Cluj că evoluția pieței energiei electrice odată cu eliminarea plafonării va depinde de deciziile Guvernului, însă instituția va monitoriza îndeaproape eventualele creșteri nejustificate de prețuri.

„În domeniul energiei, ce se va întâmpla nu este în mâinile noastre, ci în mâinile Guvernului și a domnului ministru Burduja. Întotdeauna când este o liberalizare, când se elimină restricții, suntem atenți să nu profite lumea de moment și să avem creșteri exagerate și nejustificate de prețuri și asta vom face”, a declarat Bogdan Chirițoiu.

Șocuri pe piața de energie, cauzate de lipsa reglementărilor

Acesta a explicat că criza energetică a fost cauzată în mare parte de invazia Rusiei în Ucraina, care a dus la majorarea prețului gazelor, care a influențat prețul electricității. Totuși, România avea probleme în sectorul energetic chiar și înainte de război, din cauza unor reglementări insuficiente, susține el.

„Ne interesează și pregătirea. Criza din energie a fost cauzată aproape integral de invazia rusească în Ucraina, care a dus la creșterea prețului gazelor, iar gazul, în esență, determină prețul electricității. Piața noastră de electricitate a avut însă probleme și înainte de invazie, au mai fost momente când am avut șocuri în piața de energie, cauzate în parte de insuficienta reglementare a pieței și a cadrului incomplet de reglementare”, a mai arătat președintele Consiliului Concurenței.

Furnizorii, obligați să își respecte contractele

Chirițoiu a criticat faptul că unii furnizori de energie au putut în trecut să denunțe unilateral contractele, lăsând consumatorii descoperiți, subliniind că economia nu poate funcționa fără respectarea fermă a contractelor.

„Noi am sugerat Guvernului să vină cu mai multe măsuri care să îmbunătățească funcționarea pieței, care înseamnă în special să obligi operatorii să își respecte contractele, să nu le dai posibilitatea pe care au avut-o ca contractul să fie oarecum opțional și pe principiul: „Cât mi-e bine, respect contractul, cât prețul pe care îl am în contract e mai mare decât prețul de pe piață îmi convine, că vând mai scump, când prețul pe piață a crescut, anulez contractul cu o penalitate foarte mică. Îmi las clienții descoperiți”, clienți care se bazau pe faptul că au un contract, pe faptul că cineva le dă energie la un anumit preț. Asta nu e în regulă, nu poate să funcționeze economia când nu am o respectare fermă a contractelor”, a evidențiat acesta.

Aberații pe piața energiei: 8 lei/kWh!

Oficialul a avertizat și asupra apariției unor prețuri neverosimile pe piață, dând exemplul furnizorilor care au anunțat tarife de 8 lei/kWh. El a subliniat că astfel de prețuri sunt nerealiste, iar consumatorii au suficiente alternative pe piața liberă.

„Într-adevăr, au fost furnizori de energie electrică care au comunicat prețuri neverosimile, de 8 lei pe kWh sau ceva de acest fel, informație preluată și diseminată în public, prețuri nerealiste, nimeni nu se duce la ei. Prețurile la furnizor ar fi fost undeva la 1,3 lei/ kWh, unde este plafonul acum. Seamănă într-un fel cu situația de la Bihor când a pus o benzinărie la un moment dat 11 lei litrul de benzină și toată țara a explodat, s-au făcut cozi, s-a creat o isterie. La fel, prețul acela de 8 lei este nerealist, nu o să se ajungă acolo, pentru că noi vorbim în România de câteva sute de furnizori de energie electrică, clienții au de unde alege”, a punctat, la rândul lui, Dan-Virgil Pascu, vicepreședintele Consiliului Concurenței.

Contracte previzibile pentru gospodării

Pentru protecția consumatorilor casnici, Chirițoiu a pledat pentru contracte pe termen lung, astfel încât fluctuațiile din piața energiei să nu afecteze facturile lunare.

„Vrem să vedem contracte pe termen lung mai ales la populație. Agenții economici pot să fie mai agili, pot să se adapteze mai rapid, dar pentru gospodării e important să aibă contracte pe termen mai lung. Fluctuațiile de pe bursa de energie nu e normal să se ducă în contractele consumatorului. Pe gospodărie e important să avem un contract pe un an de zile sau pe mai mulți ani, atunci șocurile acestea sunt absorbite și factura rămâne aceeași, chiar dacă azi crește prețul și mâine scade. Șocurile acestea nu trebuie să afecteze consumatorii casnici”, a mai a subliniat oficialul.

Sprijin pentru marile companii

Pentru marile companii, autoritățile caută soluții pentru reducerea prețurilor la energie, astfel încât acestea să poată rămâne competitive pe piața internațională, unde tarifele sunt mai mici decât în Europa: „Va trebui să găsim soluții ca prețul pe care îl plătesc să fie mai mic, ca să aibă o șansă în concurența cu piața internațională, unde energia este mai ieftină decât în Europa. Vom monitoriza piața, să nu vedem comportamente speculative, dar este important să și avem precondițiile ca ea să funcționeze mai bine decât a funcționat anterior”, a spus Chirițoiu.

Guvernul României a aprobat, în februarie, ultima prelungire a plafonării prețurilor la energie electrică, cu 3 luni, până la sfârșitul lunii iunie 2025. În prezent, plafoanele la energie electrică sunt următoarele:

• 0,68 lei/kWh pentru primii 100 kWh consumați lunar.
• 0,80 lei/kWh pentru consumul între 101 și 255 kWh lunar.
• 1,30 lei/kWh pentru consumul peste 255 kWh lunar.

Consiliul Concurenței dă asigurări că va monitoriza piața pentru a preveni comportamentele speculative și va colabora cu autoritățile pentru îmbunătățirea reglementărilor din domeniu.

Echipa de măcelari de elită a României, care s-a pregătit la Cluj-Napoca, pleacă joi la Paris unde va participa în perioada 28-31 martie la World Butchers Challenge (WBC) – Campionatul Mondial al Măcelarilor, o adevărată Olimpiadă a breslei.

Directorul Fundației ”Ștefan Moldovan” Cluj-Napoca, Florin Moroșan, a declarat, miercuri, că la concursul de la Paris participă 15 echipe -Australia, Brazilia, Belgia, Canada, Franța, Germania, Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Italia, Indonesia, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania și SUA, iar pentru prima dată va fi prezentă o echipă din România, singura din Sud-Estul Europei.

”E mai mult decât o echipă, am considerat important să discutăm și despre meseria de măcelar, pe care trebuie să o reevaluăm în România.

De anul trecut, am avut 4 selecții naționale și au fost selectați cei mai buni măcelari din țară care au avut 9 antrenamente în total.

Concursul de la Paris va dura 3,5 ore, iar echipele primesc carcase de carne vită, porc, miel, pui, iar din carcasă trebuie să scoată un produs cât mai valoros”, a spus Moroșan.

Căpitanul echipei este Gabriel Arghir, măcelar care lucrează în Italia, la Torino, care speră că a meritat tot efortul depus până acum, astfel că el și colegii lui vor da da totul la Paris, fiecare știind ce are de făcut.

”Fiecare membru al echipei are rolul lui important, știe la ce se pricepe cel mai bine”, a spus Arghir.

Echipa de nota 10

Creatorul de rețete, Gelu Vișan, membru al echipei tehnice, spune că echipa este de nota 10 și crede că va surpriza plăcută de la acest campionat mondial.

Designerul culinar Marius Verdeși, responsabil pe partea de creație, a precizat că echipa de măcelari de elită și preparatele care vor fi pregătite au fost o provocare pentru el.

”M-a ambiționat ideea de a ne confrunta cu cele mai importante țări din lume, împreună cu băieții se va întâmpla o magie la Paris”, a spus Verdeși.

Meseria de măcelar, dusă la nivel de artă

Inițiatorul proiectului ”Măcelari de Elită”, Cosmin Moldovan, CEO al Carmangeriei Moldovan, a declarat la rândul său că membrii echipei sunt încrezători că vor face o figură frumoasă.

”Visul meu de acum un an devine realitate. Sunt emoționat că proiectul devine realitate, acesta fiind gândit pentru a-i face pe tineri să se îndrăgostească de meseria de măcelar care poate fi dusă la nivel de artă”, a spus Moldovan.

Acesta va fi jurat la WBC la Paris și a precizat că această competiție pune bază pe creativitate, lucrul în echipă, reducerea risipei alimentare și a crea dintr-o carcasă cât mai tăieturi cu plus valoare.

Membrii echipei

Echipa națională de măcelari a României este compusă din 6 persoane: Gabriel Arghir – Torino, Sandu Mirea – București, Adrian Petre – București, Georgian Petre – Buzău, Ciprian Irimia – Suceava, la care se adaugă 4 rezerve – Florin Stîngă – Brașov, Biro Janos – Târgu Mureș, Cătălin Angheru – București și Alin Moldovan – Cluj-Napoca, dar include și un junior – Paul Cordea – Cluj-Napoca, care va concura la proba ucenicilor în preziua competiției.

Ultimul antrenament al măcelarilor de elită are loc, miercuri, la Cluj-Napoca.

”Barca fantomă” din piept de berbecuț

”Vedeta” produselor care vor pregătite de măcelarii români este ”barca fantomă”, construită din piept de berbecuț, condimentată și umplută cu carne tocată.

”Merge băgată la cuptor, unde trebuie să stea câteva ore. Ca design arată foarte bine și poate fi servită la o masă festivă. Are prapori de miel ca și vele, iar pregătirea bărcii durează cam 30 de minute”, a spus Adrian Petre, membru al echipei de măcelari a României, care are 26 de ani de experiență în domeniu.

Tort de carne și tartar de vită la cornet

Alt produse de top al echipei este un tort de carne, care are la bază carne tocată de vită și straturi din cașcaval, șuncă feliată, care are deasupra piure de cartofi și condimente.

”Mai avem și tartar de vită la cornet, care seamănă cu o înghețată. Carnea de vită este tocată, condimentată, este făcută apoi o biluță ca un glob de înghețată, pe care o dăm prin fistic, alune de pădure sau praf de trufe. Produsul se consumă așa crud”, a explicat căpitanul echipei, Gabriel Arghir.

Consiliul Concurenței „i-a luat în vizor” pe producătorii de ouă pentru a preveni un comportament speculativ și creșterea exagerată a prețurilor înainte de Paște, a anunțat de la Cluj președintele Bogdan Chirițoiu.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a arătat că producătorii de ouă încearcă să creeze un val de creștere artificială a prețurilor, în pragul sărbătorii de Paște.

Producătorii de ouă încearcă să crească artificial prețurile, în pragul Paștelui

Acesta a declarat că este normal ca, în contextul unei cereri crescute, să existe fluctuații de preț, însă există riscul ca unii comercianți să profite de această perioadă pentru a majora artificial tarifele.

Astfel, Consiliul Concurenței a sesizat că mai mulți producători și comercianți de ouă și-au anunțat public intenția de a crește prețurile, cu scopul de a crea un val de creșteri în întreaga piață, prin influențarea concurenților de a proceda la fel.

„Subiectul acesta apare întotdeauna de sărbători: de Paști este discuția privind prețul cărnii de miel și a ouălor și de Crăciun, privind prețul cărnii de porc. Întotdeauna în momentele acestea, sunt multe discuții. Până la un punct, e firesc, dacă ai o creștere a cererii, dacă lumea vrea să cumpere mai mult dintr-un anumit produs, e până la un punct normal să apară și niște creșteri de preț. Ce vrem să evităm este un comportament speculativ, în care producătorii să spună acesta este un moment în care noi putem să creștem prețurile”, a declarat Chirițoiu.

Producătorii dau semnale competitorilor: „Hai să creștem toți prețurile”

Oficialul atrage atenția că, în mod normal, un comerciant nu își anunță public scumpirile, deoarece acest lucru ar putea determina clienții să caute alternative mai ieftine. Totuși, dacă un agent economic „bate toba” despre creșterea prețurilor, există suspiciunea că acesta încearcă să transmită un mesaj competitorilor: „Hai să creștem toți prețurile”.

„Cert este că dacă tu crești singur prețurile, s-ar putea să nu ai succes, consumatorii se vor orienta spre cei care au păstrat prețurile la un nivel rezonabil. Așadar, apare tendința aceasta de a crea o mișcare, hai să creștem toți prețurile. De aceea, suntem foarte suspicioși când vedem companii care merg în piață și anunță creșteri de preț. Acest lucru nu se întâmplă, în mod firesc. O companie nu se laudă cu asta, e o știre proastă, creșterea prețurilor, riști să nu mai cumpere lumea de la tine. Dacă aș fi comerciant, aș vrea creșterea de preț să treacă cât mai neobservată.

Așadar, când vezi un agent economic care, în loc să fie discret legat de creșterea prețurilor, bate toba, vorbește la televizor, te întrebi oare de ce, ce îl mână. Nouă ne e teamă că ceea ce îi mână este de fapt să dea un mesaj către alți competitori: hai să creștem toți prețurile. Asta vrem să oprim”, a mai explicat președintele Consiliului Concurenței.

Anunțarea unor majorări de prețuri poate încălca legea concurenței

Recent, Consiliul Concurenței a avertizat, printr-un comunicat de presă, că fiecare companie trebuie să îşi stabilească independent politica comercială, iar anticiparea unui anumit preţ ce ar trebui practicat poate intra sub incidenţa prevederilor Legii Concurenţei.

Autoritatea de concurență atrage atenţia și asupra faptului că o asociaţie poate fi considerată răspunzătoare de încălcarea regulilor de concurenţă atunci când deciziile, recomandările sau orice altă activitate întreprinsă de aceasta influenţează comportamentul companiilor, afectând concurenţa dintre ele.

Astfel, Consiliul Concurenței recomandă companiilor să evite orice practici care ar putea încălca legislaţia concurenţei și să se adreseze instituției cu privire la compatibilitatea inițiativelor lor cu legislația în domeniu.

Autoritatea de concurență a sancționat cu amenzi în valoare totală de 13.471.039 lei (aprox. 2,78 milioane euro) cinci companii din domeniul producției și/sau comercializării ouălor de consum din România (Toneli Holding SA, Avicola Lumina SA, Avicola București SA, Albatros Gold SRL, Super Eggs SRL), precum și asociația administrată de acestea (UCPR) pentru că și-au coordonat politicile comerciale referitoare la livrările de produse pe piață, cu facilitarea acestor acțiuni de către asociație, cu scopul de a crește artificial prețurile produselor sau cel puțin de stopare a scăderii prețurilor.