Connect with us

CULTURA

FII COOLT. Recomandările culturale ale săptămânii cu Valentin Orga

Publicat


Periplul cultural al Cluj24 se opreşte în acest weekend la un alt profesionist al cărţilor, directorul Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) din Cluj, Valentin Orga.

Bănci, bani, cărţi

„Băncile au avut și au un rol deosebit în evoluția economiilor naționale, implicit și a celei mondiale. În eforturile documentare am avut ocazia să consult o lucrare de istorie financiar-bancară, scrisă de un specialist, cu trei decenii de experiență în regionala Cluj a Băncii Naționale a României: dr. Septimiu Moga, Sistemul bancar românesc din Cluj de la Marea Unire la Marea Criză Economică (Editura Casa Cărții de Știință, 2022, 722 p.).

Vezi şi:

FII COOLT. Recomandările culturale ale săptămânii cu Ion Mureşan

Cartea, scrisă într-un limbaj accesibil, ușor de lecturat și de nespecialiști, reconstituie realitățile economice ale Transilvaniei după Unirea din 1918, relevând rolul pe care l-au avut băncile românești în dezvoltarea unui potențial economic național. Partea de consistență a lucrării o constituie capitolele despre Banca Agrară și Banca Centrală pentru Industrie și Comerț, două instrumente gândite și materializate în cadrul Consiliului Dirigent, în vederea susținerii unui proces de dezvoltare economică a Transilvaniei, de concentrarea a capitalului românesc, de creare a premiselor integrării provinciilor proaspăt unite în sistemul economic din România Mare.

Vezi şi:

FII COOLT. Recomandările culturale ale săptămânii cu Aurel Codoban

În aceeași notă, vorbind despre capital, merită recomandată lucrarea semnată de Alois Weil și Gabriel Căsap: Istorie financiar bancară: societăți pe acțiuni, vol. 1: județele Timiș și Caraș, vol. 2: județele Arad, Hunedoara, Alba. În pregătire pentru acest an fiind alte două volume ale impresionante: vol. 3: județele Bihor, Satu Mare, Maramureș, repectiv vol. 4: jud. Cluj, Mureș, Harghita și Covasna. Volumele se bucură de o prezentare grafică de excepție, fiind bogat ilustrate”, declară Valentin Orga pentru Cluj24.

Operă, rock social, western

„Mă bucură foarte mult faptul că multe dintre spectacolele Operei Române din Cluj anunțate pentru această stagiune se joacă cu casa închisă: Don Quijote (Ludwig Minkus), Turandot (Giacomo Puccini), Bal mascat (Giuseppe Verdi), Romeo și Julieta (Serghei Prokofiev). Aș vrea să remarc o voce extraordinară, pe care am ocazia să o admir cu mai multe ocazii, ce se evidențiază tot mai mult în minunatul colectiv artistic clujean: tenorul Eusebiu Huțan. De văzut în Macbeth, Traviata, Boema, Văduva veselă etc.

Sunt unul dintre cei mulți care regretă că nu au fost la concertul aniversar 33 al trupei (clujene) Altar. Eram student când i-am ascultat la repetiții în clubul din clădirea „Echinox”. Ascult cu plăcere mai cu seamă piese de pe albumul lor Rapsodia românească. Specialiștii apreciază acest album ca fiind încadrabil în stilul „rock social”, fiind purtătorul unor mesaje de atitudine și de protest față de realitățile sociale și politice din România. De ascultat: Rapsodia românească – piesa care dă numele albumului, Toți ca unul sau Străinul.

Am revăzut, după mulți ani, Necruțătorul (Unforgiven) cu o distribuție monumentală: Clint Eastwood, Gene Hackman, Morgan Freeman, Richard Harris. Acesta a fost distins cu premiul Oscar pentru cel mai bun film. Cred că este ultimul film veritabil din genul western clasic, dar mult mai complex prin mesaj, prin realismul subiectului și al expunerii, excelează prin accentele psihologice evidențiate de jocul experimentaților actori, dar și de calitatea imaginilor și mai ales de măiestria regizorală a aceluiași Clint Eastwood.
Acest film încununează prestațiile lui Clint din Cel bun, cel rău, cel urât (The Good, the bad and the ugly – 1966), Pentru un pumn de dolari, Pentru câțiva dolari în plus, plasându-l alături de Joe Waine, ca simbol al genului western”, a menţionat directorul BCU Cluj-Napoca.

CV Valentin Orga

I. N. 12 octombrie 1965, Hunedoara. Studii preuniversitare la Hunedoara; Facultatea de Istorie şi Filosofie, secţia Istorie (1989-1994) şi Facultatea de Litere, specializarea Etnologie (1990-1994) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Doctor în istorie (2002), coord. prof. univ. dr. Nicolae Bocşan.

Muzeograf la Muzeul de Istorie şi Artă Sălaj (1994-1996); redactor, secretar general de redacţie la ziarul „Transilvania Sport” (1996-1998); bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga” (1997-prezent); asistent cercetare la Institutul de Istorie Orală din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1998-1999), lector universitar (2003-2004), conferenţiar universitar din anul 2004 la Facultatea de Istorie şi Filosofie, UBB; secretar ştiinţific al Institutului de Istorie Orală (2004-prezent); coordonator al departamentului Dezvoltarea, prelucrarea şi conservarea colecţiilor, Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga” (2006-2016); Director general al Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (2016-prezent).

Membru în colegiile de redacţie ale publicaţiilor: ,,Anuarul Institutului de Istorie Orală”; ,,Revista Bistriţei”; ,,Studia UBB” – seria Historia; ,,Lecturn” – revista BCU Timişoara; membru în consiliul ştiinţific al ,,Anuarului Muzeului Etnografic al Transilvaniei”; ,,Sargetia” – Acta Musei Devensis; redactor-şef al editurii Argonaut din Cluj-Napoca (2000-2016); coordonator de colecţii la editurile Argonaut şi Şcoala Ardeleană. Proiecte: coordonator al echipei de cercetare în cadrul proiectului internaţional Amintiri pentru viitor (Remember for the Future) – promotor Asociaţia Universităţilor Populare din Germania (2002-2003); coordonator al cercetării de teren în proiectul Război şi Pace. Povestiri ale germanilor din Romania (2003-2004), director de proiect: prof. univ. dr. Doru Radosav, proiect finanţat de IFA – Stuttgart; director de grant: Graniţa, refugiul şi exilul în memoria colectivă. Românii şi maghiarii din nord-vestul Transilvaniei de la ocupaţia hortystă la integrarea europeană. Cercetare de istorie orală (2005-2007) (Grant tip A- Cod CNCSIS – 212);

Premii naţionale: ,,Premiul Media de Excelenţă 2018 (secţiunea Educaţie)” oferit de organizaţia Amprenta Advertising şi Trustul Digi, 2018; ,,Premiul pentru monografie al Facultăţii de Istorie şi Filosofie”, Universitatea Babeş-Bolyai, 2018; Premiul „Radu R. Rosetti” al Fundației culturale Magazin istoric, 2022 și Premiul „Constantin C. Giurescu” acordat de Societatea de Științe Istorice din România, 2022, ambele pentru lucrarea: Armata Română pe Frontul de Est în imagini (1941 – 1944) – editori: Ottmar Trașcă, Valentin Orga, Adrian Boda, Jozsef Benkö (Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2021)

II. Istoric, specializat în următoarele domenii: bilioteconomie şi ştiinţa informării; istorie oralǎ; istoria contemporanǎ a României (mişcarea studenţeascǎ din centrul universitar Cluj – 1922-1926, rezistenţa anticomunistǎ); istoria modernǎ a României (mişcarea naţionalǎ a românilor din Transilvania – a doua jumǎtate a sec. XIX – începutul sec. XX); istoria presei româneşti; etnologie.

III. Cărţi publicate:
– Volume de autor: Moţa – file de viaţă, pagini de istorie, Cluj-Napoca, Argonaut, 1999, 230 p.; ediţia revăzută şi adăugită 2018, 286 p.; Aurel Vlad. Istorie şi destin, Cluj-Napoca, Argonaut, 2001, 520 p.; ediţia a II-a, 2005, 520 p.; ediţia revăzută şi adăugită 2018, 533 p.; Introducere în biblioteconomie, Cluj-Napoca, Argonaut, 2004, 200 p.; Teoria şi practica editării. Curs, Cluj-Napoca, Argonaut, 2008; Sebastian Bornemisa (1890-1953), Cluj-Napoca, Argonaut, 2018, 200 p.; ediţia a II-a, 2020, 360 p.

– Coautor la volumele: Veţel – Studiu monografic complex, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2002, 268 p.; Aţel – Studiu monografic complex, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2002, 242 p.; Apold – Studiu monografic complex, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003, 260 p.; Rezistenţa armată anticomunistă. Studiu de caz: zona Huedin. Cercetare de istorie orală, Cluj-Napoca, Argonaut, 2003, 250 p.; Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România: Banatul montan.Mărturii, 2 vol., Cluj-Napoca, Argonaut, 2015, 439 p.+616 p.; Centre de Documentare şi Informare. Manual de bune practici, Cluj-Napoca, Argonaut, 2015, 120 p.; Oameni care au făcut Unirea, Cluj-Napoca, Argonaut, 2018, 200 p.; Universitatea din Cluj în perioada interbelică, vol. I-IV, (coautor vol. I), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2019.

– Editor/coordonator: Familie şi societate. Studii de Istorie a Transilvaniei (III), (coordonatori V. Orga şi I. Costea), Cluj-Napoca, Clusium, 1999, 233 p.; Studii de istorie a Transilvaniei (IV), (coordonatori V. Orga şi I. Costea), Cluj-Napoca, Accent, 2000, 350 p.; Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România. Grupul ,,Cruce şi Spadă”, Cluj-Napoca, Argonaut, 2005, 250 p.;  Saşii transilvăneni între statornicie şi dezrădăcinare. Die Siebenburger Sachsen zwischen Heimattreue und Entwurzelung (editori: C. Gaiu, V. Orga), Cluj-Napoca, Accent, 2006, 444 p.; Din modernitate spre contemporaneitate. Studii istorice dedicate lui George Cipăianu la împlinirea vârstei de 75 de ani (în colaborare cu Virgiliu-Leon Ţârău), Cluj-Napoca, Argonaut, 2017, 804 p.; Credenţional. Cartea Marii Uniri, 2 vol., (coordonatori D. Radosav, V. Orga, Al.-B. Bud), Cluj-Napoca, Argonaut, 2018, 864 p+1108 p.

– Ediţii îngrijite: Elie Dăianu, Însemnări din închisoare şi exil, vol.I-II, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2002-2003 (Ediţie îngrijită de V. Orga, M. Aldea, C. Budeancă), 500 p.+430 p.; Ion Oprişan, 21 de luni pe căile robiei, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de V. Orga, C. Budeancă, Cluj-Napoca, Argonaut, 2003, 250 p.;  Sebastian Bornemisa, Duhul cel rău, ediţie îngrijită de Iulia-Veronica Pop, studiu introductiv V. Orga, Cluj-Napoca, Argonaut, 2018, 147 p.; Gh. Ionescu, Jurnalul meu de front (1940-1941), studiu introductiv de V. Orga, C. Jurju, ediţie îngrijită de V. Orga, C. Budeancă, Cluj-Napoca, Argonaut, 2019, 350 p.; Francisc Hossu-Longin, Amintiri. Însemnări, ediţie îngrijită de V. Orga, Cluj-Napoca, Argonaut, 2020, 350 p.

– Studii (selectiv): Sărbătoarea confiscată. Consideraţii asupra deturnării vieţii sociale a satului tradiţional, în AIO, I, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998; p. 118-134; Rezistenţa armată anticomunistă din zona Huedin. Organizaţia „Cruce şi spadă”, în AIO, II, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2001, p. 265-279; Implicarea lui Ioan Mihu şi Aurel Vlad în politica PNR după 1910, în Studii de istorie a Transilvaniei. Volum dedicat istoricului Ioachim Lazăr la 70 de ani, Cluj-Napoca, Argonaut, 2012, p. 296-356; De la haiducie la opoziţie faţă de regimul comunist: Grigore Başotă din Runcu Salvei, în Fabricat în Runcu Salvei, Cluj-Napoca, Eikon, 2013, p. 237-263; Sebastian Bornemisa şi proiectul său jurnalistic-editorial de la Orăştie, în Fascinaţia trecutului. Omagiu istoricului Simion Retegan la împlinirea vârstei de 75 de ani, Cluj-Napoca, Mega; Argonaut, 2014, p. 437-460; Sistemul financiar-bancar din ţinutul Orăştiei, în Diversitate culturală, realităţi politice şi multiconfesionale în Transilvania şi Banat (sec. XVIII-XX). Cercetătorului ştiinţific gr. I dr. Dumitru Suciu la împlinirea vârstei de 70 de ani, Cluj-Napoca, Argonaut, 2014, p. 461-496; Drumul spre Marea Unire, în Marea Unire şi Sălajul. Contribuţii documentare, Zalău, Caiete Silvane, 2018, p. 9-21; ,,Mica istorie” a Marii Uniri, în Contribuţia locuitorilor din Zona Huedin la realizarea României Mari, Cluj-Napoca, Argonaut, 2018, p. 9-15.

IV. Referinţe: Maria Razba, Personalităţi hunedorene: oameni de cultură, artă, ştiinţă, tehnică şi sport (sec. XV-XX), Deva, Emia, 2004, p. 347; Judeţul Hunedoara. Monografie, vol. 5: Personalităţi hunedorene, Deva, Emia, 2015, p. 576-577.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Figurine de Paște din pastă de zahăr în formă de iepurași și ouă, decorate de copii la un atelier de creație, la Cluj

Publicat

La Festivalul Chocolate Saga din Cluj-Napoca a fost o atmosferă de poveste – dulce, colorată și plină de veselie. Reprezentanții cofetăriei Pralina au organizat un atelier de creație special pentru copii, care au avut ocazia să decoreze figurine din pastă de zahăr în formă de iepurași și ouă, chiar în ton cu apropierea Paștelui.

Cu mâini curioase și multă imaginație, cei mici au dat viață figurinelor, alegând culori vesele și detalii haioase.

Unii iepurași au fost decorați cu floricele, fundițe, alții au fost „îmbrăcați” în buline sau inimioare din zahăr, iar ouăle s-au transformat în adevărate opere de artă comestibile.

A fost mai mult decât un simplu atelier – a fost o experiență care a reușit să îmbine creativitatea, jocul și bucuria de a lucra cu ceva atât de delicios. Iar părinții au privit toată activitatea desfășurată cu zâmbetul pe buze, cei mai câștigați, însă, fiind copiii care au plecat nu doar cu figurinele decorate, ci și cu o amintire dulce de la un weekend special.

Astfel, în cadrul atelierului s-a reușit să se îmbine magia copilăriei cu arta deserturilor.

Andreea Ungur

 

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Ora de istorie: Ultimul Paște din timpul războiului și primul din comunism. Ce scria ziarul Scânteia din 10 mai 1945

Publicat

războiului

După ce Armata Roşie a ocupat România în toamna anului 1944, în timpul războiului, sovieticii s-au impus în regiune, iar la 6 martie 1945 a fost anunţată componenţa Guvernului condus de Petru Groza și, odată cu el, și planul de comunizare al României.

În același an, sărbătoarea Învierii Domnului s-a celebrat pe 6 mai, cu trei zile înainte de capitularea Germaniei în fața Aliaților. România era și ea implicată în război, în tabăra învingătoare de data asta.

Cu toate că resursele erau îndreptate pe front, iar populația civilă nu era neapărat în spirit de sărbătoare, conducerea țării a ținut totuși să respecte tradițiile Pascale: să meargă la slujba religioasă și să ciocnească ouă roșii.

Astfel, prin intermediul platformei Arcanum putem observa cum a fost descris acest eveniment de principalul organ de presă al PCR- ziarul Scânteia.

Sărbătorirea tradițională a Paștilor la regimentul de Gardă Călare

Printre titluri tehnice ca „Moarte criminalilor de război” sau articole despre înființarea economatelor, cei din redacția Scânteia au inclus în ediția zilei de 10 mai și o secțiune despre sărbătorile Pascale.

E vorba despre cum au sărbătorit cei cu funcții înalte, nefiind menționat nimic despre obiceiurile oamenilor de rând.

„Şi în acest an, a avut loc la Regimentul de Gardă Călare într-un cadru ostăşesc, serbarea ciocnirii ouălor roşii. În careul înverzit al regimentului, pavoazat de drapelele naţiunilor prietene şi aliate, ostaşi aparţinând Armatelor Română, Sovietice precum şi camarazi din Divizia „Tudor Vladimirescu“, aşteptau sosirea oaspeţilor.”

Dintre cei prezenți la serbare au fost și ministrul de război, general de C. A. Vasiliu Răşcanu și şeful de Stat Major, general de armată Sănătescu, însoțit de membrii delegaţiilor misiunilor militare aliate engleze și americane:

„(…) După primirea raportului, domnul ministru de război a trecut trupa în revistă, adresându-se soldaţilor cu „Hristos a înviat“.

S-a oficiat apoi un scurt serviciu divin, la sfârşitul căruia domnul ministru de război a rostit o caldă cuvântare ostaşilor, încheind cu urări pentru Maiestatea Sa Regele Mihai I, Mareşalul Stalin, M. Sa Regele George al Angliei şi Preşedintele Truman al Statelor Unite ale Americii de Nord. Într-o atmosferă de camaraderie, invitaţii au ciocnit ouă roşii cu ostaşii luând masa împreună cu ei în această zi de sărbătoare.”

Conducerea țării la slujba solemnă de la București

„În Capitală, Slujba învierii s-a oficiat într-un cadru solemn Sâmbătă 5 Mai orele 23.45 în Biserica Sfintei Patriarhii, de faţă fiind d-nii: General Vasiliu Răşcanu, ministrul de război, profesor P. Constantinescu-Iaşi, ministrul Propagandei. Deasemeni au asistat din partea Comisiei Aliate de Control în România, numeroşi ofiţeri şi ostaşi sovietici, dar și din misiunile anglo-americane.

„Au mai fost prezenţi d-nii: Cornel Cireş, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie, general Constantin Sănătescu, şeful Marelui Stat Major, Poulopol, prim procuror general, Savel Rădulescu, precum şi un mare număr de personalităţi din viaţa noastră politică şi militară.” se menționează în articol.

„Serviciul divin a fost oficiat de I. P. S. S. Patriarhul Nicodem asistat de P. S. S. Episcopul Moruşca al Americii, P. S. S. Veniamin Sinaitul şi un mare sobor de înalţi Erarhi bisericeşti, preoţi şi diaconi. După terminarea serviciului religios, membrii guvernului în frunte cu d. general Vasiliu Răşcanu, ministrul de război, au prezentat urări I. P. S. S. Nicodem Patriarhul României, în sala Tronului Patriarhal, după care Patriarhul a ciocnit cu cei de faţă tradiţionalele ouă roşii.

Adresându-se apoi asistenţei, Patriarhul României, a făcut urări în sănătatea Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi a Augustei Sale Mame Regina Elena, dorindu-le domnie lungă şi fericită.Apoi Patriarhul a a făcut urări guvernului. Ceremonia a luat sfârşit la orele 2.30 dimineaţa.”

Primul Paște al păcii, redat în ziarul Scânteia din 26 aprilie 1946

Economatele au fost în acea perioadă invenția salvatoare a comuniștilor.

„Din bătrâna clădire din str. Vasile Boerescu, unde sunt birourile Oficiului de Aprovizionare a Capitalei, câţiva oameni, au muncit fără de preget pentru a realiza acest lucru -Tovarăşul Petre Ion, ajutor de Primar General al Capitalei și şeful Oficiului Economic de Aprovizionare, înconjurat de o echipă de oameni tot atât de hotărîţi.”, menționează Gheorghe Florescu, autorul articolului.

Două treimi din populaţia Capitalei, adică un număr de peste 30.000 de oameni, s-au aprovizionat prin economate, iar mii de maşini şi zeci de vagoane au descărcat transporturile pe piaţă sau în magazii.

Elogiu sistemelor de economate

„Fără economate, muncitorii şi funcţionarii ar fi fost cu prilejul Paştilor pradă lipsurilor şi speculei celei mai crunte. Se poate spune că Bucureştiul au trecut destul de bine gruel examen al aprovizionării de Paşti. Timp de câteva zile populaţia muncitoare a Capitalei a putut să dea uitării grija chinuitoare a coşniţei. La măcelării s-a găsit carne din belşug, economatele şi cooperativele au distribuit mari cantităţi de alimente. Paştele anului acesta, primul Paşte al păcii, a putut fi prăznuit cu voia bună tradiţională.”

Cooperativa Victoria a reuşit o strașnică… victorie

„(…) Începuseră să dispară ouăle de pe piaţă. Se vindeau pe sub mână ca… „cocoşeii“. Cooperativa Victoria avea un stocaj de aproape un milion de ouă ce le stătea ca un ghimpe pe inimă „domnilor’ ce sperau să-şi facă şi acum averi în ajun de Paşte.

Vineri n-au mai putut răbda şi-au început să dea drumul vânzării, încet, cu mare teamă. Şi cereau dacă nu făceai puţină gălăgie, 7-800 lei pe bucată. Vineri după masă, „Victoria“ a anunţat desfacerea de ouă la 550 lei bucata.

Au ameţit domnii negustori, au înghiţit în sec şi au fost nevoiţi şi ei să vândă ouăle tot la acelaşi preţ. „Victoria“ s-a dovedit încă odată că este creată pentru a veni în ajutorul populaţiei şi a înfrîna specula.”

Rezervele alimentare pentru Capitală

„Pentru Paşte au fost programate următoarele cantităţi de alimente: OUĂ: 13.500.000, MIEI: 346.445 şi GĂINI: 50.000  din care numai prin gări au sosit în intervalul dela 9-17 Aprilie următoarele: miei 147.656 kg.,ouă 5 955.940, găini 62.745 kg. În afară de aceste alimente, economatele au mai fost aprovizionate de către cooperativa Victoria şi Oficiul de Aprovizionare şi cu alte alimente: făină albă de cozonaci, griş, paste făinoase, arpacaş, mazăre decorticată, magiun, brânză şi mezeluri.

Cooperativa Victoria singură a distribuit prin sucursalele ei 857.900 ouă, 6275 miei, 23.720 kg. brânză şi alte alimente ca magiun, zahăr, mazăre, etc., în valoare de peste un miliard şi jumătate lei.” se menționează în articol.

După sărbători aceeaşi activitate

„Tovarăşul Petre Ion ne-a declaratcă este hotărît să facă totul pentru ca sistemul de aprovizionare şi control experimentat de Paşte să rămână în vigoare şi pe viitor. Şi nu numai de Paşti oamenii să aibă putinţa de a se aproviziona. Oficiile Economice Judeţene trebuie să-şi dea silinţa să acopere cererile de alimente. Iar organele de control în Bucureşti, să se străduiască pentru a garanta o bună şi dreaptă repartizare a lor”, mai menționa Gheorghe Florescu în Scânteia.

Paula Mariuța

 

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Femeie mușcată de câinii unei stâne, în Florești. A fost dusă la spital de un echipaj SMURD

Publicat

câini

O femeie a primit, duminică, primul ajutor calificat de la echipajul SMURD din Punctul de Lucru Florești, după ce a solicitat asistență medicală în urma unor mușcături de câine în zona gambelor.

Incidentul a avut loc pe Dealul Cetății, iar din primele informații femeia ar fi fost atacată și mușcată de câinii de la o stână din zonă.

”Femeia fost transportată la spital pentru îngrijiri și investigații medicale”, au spus reprezentanții ISU Cluj pentru Cluj24.

La fața locului a fost prezent și un echipaj al Poliției Locale Florești.

Altă femeie atacată mai demult

O altă victimă, tot femeie, a scris pe Facebook că în acel loc a fost și ea atacată de câini mai demult, dar a avut noroc cu niște băieți care au intervenit și au alungat câinii.

”Vine căldura și mulți vrem sa mergem la pădure aer curat. Chiar trebuie sa trecem prin așa ceva? Omul respectiv e proprietar peste tot dealul și toată pădurea?”, s-a întrebat aceasta.

Sursa foto: Trăiesc în Florești – Cluj Facebook

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Din pasiune pentru artă. Absolventă de Jurnalism din Cluj-Napoca, pictează haine și încălțăminte

Publicat

haine

Ioana Mihalachi este o tânără absolventă de Jurnalism din Cluj-Napoca, care personalizează diferite articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, căutând arta în toate activitățile sale. Atracția Ioanei pentru pictură a început încă din copilărie, de la primele ateliere la care a participat.

Adevărata pasiune a ieșit, însă, la iveală în clipa în care o simplă foaie de hârtie a devenit, brusc, prea mică pentru ideile ei. Peretele camerei s-a transformat într-un tărâm al picturii, alb, rece și lipsit de viață, dar cu un potențial imens, odată ce prima picătură de acuarelă l-a atins.

Totul a început cu un elefant creionat pe perete, abia sesizabil. Părinții Ioanei i-au susținut latura artistică, care la acel moment putea să pară o simplă distracție pentru o fetiță.

“Au venit ai mei acasă și au văzut elefantul făcut cu creionul pe perete. Reacția lor fiind: <<Ce-ai făcut, mă, pe perete?>> le-am spus apoi că vreau să-l și pictez, iar ei au spus: <<Bine, hai, pictează, că dacă nu iese bine, dăm cu var>>.

Am pictat elefantul, doar că pe atunci nu eram eu foarte pricepută la materiale și l-am pictat cu acuarele de hârtie. Evident că n-a ieșit cum trebuie și a trebuit să dăm după cu var, dar a fost un început”, povestește tânăra, zâmbind și amuzându-se la gândul amintirii plăcute.

Pasiunea prinde contur… pe blugi

haine

Ani mai târziu, într-o zi ploioasă de weekend, când pânza părea prea banală, Ioana a decis să experimenteze. A cumpărat vopsele pentru textile și s-a apucat de pictat pe blugi.

“M-am dus frumos la o librărie, am cumpărat tot ce mi-a trebuit, am spart ceva bani și m-am întors acasă să mă apuc de treabă. Am început să desenez pe o pereche de blugi, care au ieșit foarte rău. Prima pereche de blugi a ieșit rău, rău de tot”, menționează Ioana.

Apoi a început să picteze hainele din casă care au început să iasă chiar bine și așa a început să ia și primele comenzi de la colege, inițial pe gratis.

”Pe atunci pictam doar blugi și le desenam doar buzunarul de la spate și am zis să cer și bani după un timp: 30 de lei buzunarul, dacă vreți”, își amintește tânăra.

Promovarea în online

Ioana a început să-și promoveze creațiile în mediul online încă de la primele lucrări, când încă locuia în orașul ei natal: “Le postam pe Instagram. Mi-am făcut cont de pictură și postam și pe grupul de Facebook din Piatra Neamț.

Mi-am făcut și pagină de Facebook. Pe atunci nu era TikTok. Și cred că dacă era TikTok, bubuia mai tare”.

Între timp, rețelele sociale au devenit parte din rutina ei, însă rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor.

“Am încercat asta cu Instagramul, am distribuit și pe pagina mea principală, fiindcă aveam mai mulți urmăritori. Și lumea doar dă like și atât, unii nici măcar. Am postat pe toate grupurile din Cluj. Am făcut texte frumoase. Nimeni nu m-a băgat în seamă”, adaugă aceasta.

Nici TikTok-ul nu pare să funcționeze așa cum spera ea, după ce a pus clipuri care au doar 100 de vizualizări.

”Îi rog pe clienți să dea tag, dar… nimic. Încă aștept momentul ăla când cineva o să zică: băi, uite, fata asta chiar face ceva fain”, adaugă tânăra, sesizabil iritată de situație.

Un perete pictat, o lecție învățată

Unul dintre primele proiecte serioase a venit din partea unui prieten, care i-a propus să picteze peretele unui local din Cluj-Napoca, Tucano Coffee. De la pictatul pe peretele propriei camere, la un spațiu care urma să fie în văzul lumii, lucrarea a fost o provocare imensă.

„Foarte inconștientă am fost, nu m-am gândit că era o chestie de trei pe patru metri și că trebuia să pictez pe o schelă. Am avut foarte mare noroc cu Gabriel, prietenul meu, care m-a ajutat”, mai spune Ioana.

Povestind despre dificulățile pe care aceasta le-a întâmpinat de-a lungul timpului, experiența de la Tucano a fost cea care i-a lăsat un gust amar tinerei după ce i s-a spus că verdele nu e verdele care trebuie, deși ea a trebuit să cumpere toate materialele și să facă toate culorile, iar dacă i s-ar fi adus culorile făcute pe nuanță, ”era altceva”.

Tehnici și materiale folosite

Ioana preferă acrilicul și spune că lucrează instinctiv. În procesul de creație nu trebuie să te gândești la ceva exact, nu pornești cu o idee exactă, gândindu-te să nu încalci vreo regulă.

Inspirația pornește de undeva, dar ești liber să adaugi o notă personală, iar rezultatul final să fie viziunea ta, nu a altcuiva.

Așadar, aceasta nu desenează după poze, nu copiază, ci creează din emoție și starea pe care o are în acel moment. “Niciodată nu am făcut după poză, de exemplu, când era de pictat ceva, dacă mi se părea mie că dacă acolo merge pus alb, puneam alb și arăta foarte bine.

Deci, cumva, la mine pictatul e din instinct, nu neapărat cine știe ce tehnică. Bine, și astea contează, dar eu nu mă ghidez după ele”, mai spune Ioana, care recunoaște că nu este bună la desen cu creionul, pentru că nici o linie dreaptă nu poate face.

”Dar cu acrilicul, totul e altfel. Și pictura pe haine rezistă perfect, am perechi de adidași pictați de 5 ani care arată la fel”, susține artista.

Pentru textile, aceasta folosește culori speciale și un top coat protector: “Am pictat pe geci, pe tricouri, pe pantaloni, pe blugi, pe papuci, pe pereți, pe tablouri. Pe tot ce se poate picta”.

Poți face bani punând în practică pasiunea?

Financiar, Ioana recunoaște că nu poate trăi încă din artă. Dar dacă ar avea comenzi constante, ar vrea să facă un job full time din pasiunea ei.

“Sincer mi-ar plăcea să fac un job full-time din asta, pentru că, până la urmă, e pasiunea mea șimereu dacă faci ceva cu drag o să iasă bine.

Dacă ar fi să am comenzi constantar fi o idee să fac asta pe viitor, pentru că orice lucru care e handmade și unicat, evident, costă mai mult.

Momentan, cred că nici măcar o cafea nu aș putea să-mi cumpăr, având în vedere că comenzile nu sunt atât de dese”, mai spune Ioana.

Fără studii în domeniu, dar cu potențial

Ioana este o fire artistică, după cum se poate observa chiar din lucrările ei. Totuși, nu are studii în domeniu și, lăsându-se îndrumată de cei din jur, a ales altă facultate.

“Toată lumea zicea că te duci la Arte, că mori de foame, clasica poveste despre pictorii care fac bani după ce mor. Și am zis că ok, hai, să ascult și eu o dată în viață de lumea care îmi spune să nu fac asta.

Și am ajuns la Jurnalism, unde chiar mi-a plăcut, doar că nu partea de scris. În schimb, tot ce înseamnă partea de design, de creat, îmi place.

Am observat că eu mereu îmi caut artă în orice aș face”, subliniază absolventa.

Mai mult decât pictură: genți croșetate, o nouă direcție

Creativitatea Ioanei nu s-a oprit la culori și pensule astfel că și-a spus că, dacă tot se pricepe atât de bine la artă, cât de greu poate fi să învețe să croșeteze? Așa că s-a dus la bunica sa și i-a zis: ”Hai, învață-mă! La un moment dat, chiar i-am arătat eu cum se face.

În vreo trei ore, cred că atât a durat, am făcut prima mea geantă, care a ieșit foarte drăguță. După aceea am început să croșetez încontinuu”.

Prima geantă croșetată de Ioana a fost postată la vânzare cu doar 40 de lei. “E foarte puțin”, recunoaște ea, “dar nici nu ieșise exact cum ar fi trebuit”.

Care sunt prețurile

Printre ultimele lucrări realizate de Ioana se numără un tablou cu Freddie Mercury, de dimensiuni mari, cât un chevalet, pe care l-a vândut cu 300 de lei.

De asemenea, o pereche de papuci pictați manual cu un model de trandafiri a ajuns la 350 de lei. Totodată, prețurile variază în funcție de complexitate și suport: un buzunar pictat costă în jur de 100 de lei, iar lucrările pe pereți se negociază în funcție de dimensiune și detalii.

Totuși, aici intervine și pasiunea și dorința de creație, unde prețul nu mai reprezintă un factor atât de important pentru aceasta.

“Sinceră să fiu, prețurile nu prea le stabilesc eu, pentru că, dacă ar fi după mine, le-aș face pe toate gratis. Mă consult mereu cu prietenul meu, pentru că el este mai obiectiv și îmi spune exact cât consideră că valorează munca mea”, menționează Ioana.

Pentru susținere sau comenzi o puteți găsi pe Ioana pe conturile sale de Instagram și TikTok:

Instagram: https://www.instagram.com/iwaas_art

TikTok: https://www.tiktok.com/@iamiwaa?_t=ZN-8vPvZCzUUSs&_r=1

 

Denisa Davidaș

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate