EXCLUSIV – VIDEO/ „Ultima redută” a Clujului: imagini de la stația de epurare a orașului. Tu ce arunci în chiuvetă sau la WC?

Cluj24.ro a realizat un demers jurnalistic în premieră și a fost la stația de epurare a apelor uzate de la Someșeni, locul unde se purifică apa folosită de peste o jumătate de milion de clujeni care trăiesc în oraș sau în localitățile învecinate.

Demersul nostru are două scopuri: de a te informa pe tine, cititorule, ce e cu stația asta și ce fac cei 35 de oameni care lucrează aici pentru tine, și de a te convinge să nu mai arunci toate mizeriile în chiuvetă sau la WC.

Site-ul nostru îți prezintă foto și imagini în exclusivitate. 

Foto: Deșeurile sunt reținute de grătare

CONTEXT. Cum ajung apele uzate în stațiile de epurare

• Rețelele de canalizare din localități preiau apele uzate (menajere) si meteorice (precipitații, spălarea străzilor etc.) de la toți consumatorii Companiei de Apă Someș și le transportă la stațiile de epurare. În cazul de față, la Stația de Epurare Someșeni.

Asta înseamnă că apa folosită la chiuvetă, vană și toaletă din gospodăriile celor peste 320.000 de locuitori ai Clujului, plus cei aproape 100.000 de neînregistrați oficial, la care se adaugă apa uzată din localitățile limitrofe, se varsă în rețelele de canalizare ale orașului.

• Colectoarele preiau apele uzate din mai multe rețele de canalizare și le transportă la stațiile de epurare.  Colectoarele sunt conducte de mari dimensiuni (diametre), iar construcția lor pe sub orașe impune de multe ori tehnici și tehnologii avansate, asemănătoare celor practicate în minerit.

Prin asemenea colectoare ajunge apa uzată și la Stația de Epurare din Someșeni. Chiar la intrare, apa nu mai este apă, e mai degrabă o substanță gri, cu un miros înțepător.

Mai departe, după parcurgerea unor etape și procese în cadrul stației, apele uzate vor deveni nămol (o parte) și „apă limpede” (cea mai mare parte), care va fi redată naturii. Respectiv, va fi eliberată în Someșul Mic.

Foto: După ce a fost procesată mai multe etape, apa uzată arată ca în imaginea de mai sus, în care și norii se pot vedea oglindindu-se în ea. Apa astfel epurată va fi redată naturii.

Șeful stației de epurare: Suntem „Ultima redută” a Clujului

„Apele uzate din Gilău, Florești, Baciu cu satele lui, dar și din municipiul Cluj-Napoca ajung aici, în Stația de Epurare Someșeni. Îmi place să spun că suntem <Ultima redută a Clujului>.

Misia noastră este de a elimina acești poluanți toxici. Apa uzată e tratată între 8 și 12 ore, urmând ca mai apoi să fie redată naturii, respectând reglementările unei autorizații de Mediu, care ne impun monitorizarea a peste 30 de indicatori fizico-chimici.

Foto: În acest bazin uriaș are loc eliminarea grăsimilor și a nisipului.

Indicatorii ăștia nu trebuie să depășească niște concentrații maxime admise. Și de multe ori, unii indicatori sunt mai restrictivi pentru apele epurate decât pentru apa potabilă.

Și încă ceva: după epurare, apa din stația asta e mai curată decât cea a Someșului”, afirmă Marius Brehar, șeful secției Epurare Ape Uzate Cluj-Napoca.

Atenție! Este apă epurată, nu apă potabilă!

Stația de la Someșeni se întinde pe 17 hectare

Marius Brehar este inginer chimist cu doctorat în domeniu, conduce Stația de Epurare din Someșeni, cu un colectiv de 35 de persoane (ingineri, ecologiști, operatori, muncitori de mentenanță), plus alte 26 de stații mai mici.

În stația de la Someșeni mai lucrează și 14 laboranți.

Stația de epurare a apelor uzate de la Someșeni se întinde pe o suprafață de 17 hectare și a avut parte în ultimii ani de ample lucrări de modernizare din fonduri europene.

„Noi epurăm în fiecare secundă 1,4 metri cubi de apă, iar în dreptul stației – din discuțiile cu cei de la Apele Române -, Someșul Mic are un debit mediu de 7 metri cubi/secundă.

Asta înseamnă că la cinci metri cubi din Someș, unul e epurat de noi. Iar apa noastră este mai presus, calitativ vorbind, decât apa din Someș”, declară, sigur pe sine, inginerul Brehar.

Un calcul matematic arată că Stația de Epurare din Someșeni purifică 120.000 de metri cubi în 24 de ore. Ceea ce nu e deloc puțin.

Foto: Utilajul din imaginea de mai sus ajută la eliminarea deșeurilor grosiere.

„Canalizarea e privită de români ca o toaletă. Sau un tomberon”

Marius Brehar a adus în discuție și lipsa educației civice întâlnită la mulți români, care fără discernământ sau vreo remușcare față de Mediu și de comunitatea în care trăiesc aruncă în canalizare tot ce le prisosește ori e stricat.

„Oamenii aruncă în rețelele de canalizare tot ce le trece prin cap: saltele, paturi, cauciucuri, vase, nu mai zic de peturi și plasticuri! Canalizarea e privită de români ca o toaletă. Sau un tomberon. Rușine nouă!

Foto: Îndepărtarea deșeurilor și a suspensiilor din apa uzată.

Ar trebui să-i admirăm pe oamenii ăștia care exploatează rețelele de canalizare și care lucrează în stațiile de epurare și să ne punem în locul lor câteodată. Să le apreciem munca la adevărata ei valoare!

Compania de Apă Cluj-Napoca încearcă să conștientizeze lumea prin intermediul unor campanii că nu e un tomberon canalizarea. Prezentăm imagini cu ceea ce se scoate din rețelele de canalizare.

Sperăm că într-un viitor apropiat să ne schimbăm conduita”, lansează un eufemism șeful stației.

Turul stației alături de specialist

Reporterul cluj24.ro a făcut turul stației, alături de inginerul Marius Brehar, care a fost și ghid, plecând de la intrarea apei uzate în stația de epurare și ajungând în final la cele șase bazine uriașe unde se strânge „limpedele”. Adică apa epurată care va fi redată naturii.

Demersul nostru are două scopuri. Primul, care este și misiunea primordială a jurnalistului: de a informa cititorul. Al doilea: de a se alătura, prin această acțiune, de protejarea mediului prin campania „Canalizarea nu e un tomberon” a Companiei de Apă Someș SA.

Circuitul apei în stația de epurare – de la apa-mâloasă la apa limpede

Explică specialistul: „Apa uzată are o componentă menajeră, una industrială și una meteorică. Tratăm aceste ape, eliminăm toți poluanții toxici din apă și toate suspensiile.

Facem un tratament mecanic, în prima fază, prin care reținem deșeurile grosiere. Apa este trecută prin grătare rare și dese. Sunt reținute corpurile cu diametre mai mari de 5 milimetri.

Apoi, într-o altă etapă, eliminăm grăsimile și nisipul, care are un efect abraziv pentru utilaje. Această etapă se numește deznisipare.

În următoarea etapă are loc o decantare primară, prin care se sedimentează nămolul care urmează să fie eliminat, urmând ca ulterior să se facă o tratare biologică (nitrificare și denitrificare), apoi o decantare secundară, iar la final o tratare terțiară folosindu-se clorură ferică”.

Pentru a fi redată naturii, apa uzată trece rând pe rând prin etapele specificate mai sus, urmând ca la final, apa să fie evacuată în emisar (Someșul Mic).

Turul stației a continuat în clădirea administrativă, care adăpostește laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație și un colectiv inimos și foarte sudat.

Stația de epurare produce energie electrică și termică din valorificarea biogazului rezultat din fermentarea nămolurilor de epurare. Energia rezultată acoperă 35 – 45% din necesarul stației (toată energia se consumă în stație). Anul trecut, producția de energie electrică a fost de 4,3 giga watti.

De când e construită Stația de Epurare din Someșeni. Scurt istoric al stației

• Se construiește între 1973 și 1977 Stația de epurare Cluj, amplasată pe malul stâng al râului Someșului Mic, în aval de municipiu. Soluția tehnologică include din construcție epurarea cu treaptă mecanică și biologică.
• În 2002, are loc recepția lucrărilor Etapei a II-a de reabilitare, modernizare și retehnologizare a Stației de Epurare a apelor Cluj, în cadrul programului MUDP II. Stația devine una din cele mai moderne din țară.

• În 2013 se finalizează modernizarea capitală a stației, cu treapta terțiară în cadrul programului POS Mediu 2007 – 2013.

Fonduri europene

• Pe 18.02.2020, s-a semnat primul contract de lucrări din cadrul proiectului „PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ din județele Cluj și Sălaj în perioada 2014-2020″.
• Proiectul, a cărui valoare totală este de 421.964.965 EURO din care, o valoarea eligibilă de 324.457.570 EUR este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fonduri de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -2020.
• Acest proiect este cel de-al 5-lea program major de investiții cu finanțare atrasă de la Uniunea Europeană și implementat de Compania de Apă Someș SA și se derulează cu sprijinul Asociației Regionale de Dezvoltare a Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someș-Tisa și al autorităților publice din județele Cluj și Sălaj.
• 2019 – 2023 – În cadrul POIM Cluj-Sălaj, se construiește o instalație de uscare și valorificare a nămolului care va fi transformat în peleți, cu distrugerea completă a patogenilor. Peleții din nămol vor fi valorificați energetic sau în agricultură.
• 

Compania de Apă Someș a derulat, și o face în continuare, o campanie de informare a consumatorilor intitulată: „Toaleta și chiuveta nu sunt tomberoane”.

Mesajul e următorul: nu trebuie să aruncați solvenți, carburanți, substanțe chimice, șervețele și ștergare de hârtie greu degradabile în apă, prezervative, scutece și lenjerie.

Nu se aruncă uleiuri, grăsimi și mâncăruri, mucuri, medicamente, seringi și bandaje, păr și materiale de igienă femei, pet-uri.

Aceste materiale și substanțe vor duce la refularea canalizării și vor polua mediul înconjurător. Și, până la urmă, tot noi, consumatorii finali, vom avea de suferit!

Un ghid practic care vorbește despre această campanie poate fi consultat AICI.

Dacă ai nelămuriri referitoare la relația contractuală dintre consumator și Companie, dar ai nevoie și de alte sfaturi, poți accesa GHIDUL CLIENTULUI și vei afla toate informațiile.

Compania deservește două județe cu 750.000 de consumatori

Compania de Apă SOMEȘ S.A. deservește opt municipii și orașe din județele Cluj și Sălaj (Cluj-Napoca, Huedin, Gherla și Dej, respectiv Zalău, Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei și Jibou) și 281 localități rurale din județele Cluj, Sălaj și Mureș.

În total, Compania deservește aproximativ 750.000 de consumatori din cele două județe, din care în jur de 550.000 sunt din județul Cluj.