Connect with us

ACTUALITATE

EXCLUSIV/ Noul proiect muzical din Cluj sub numele de Room, creat în lockdown

Publicat


Trei tineri, Lorena Copil, Silaghi Matei și Sebastian Arvai au creat o trupă din propriile camere. Inspirația și energia necesară au fost de ajuns pentru a alcătui acest proiect muzical numit Room și debutează cu un EP sub numele de Homeland care vorbește despre energia la care trebuie să apelăm pentru a nu ne cufunda în anxietate.

Piesele trupei Room îndeamnă la o stare pozitivă și la a nu renunța în momentele dificile. Muzica lor are influențe synthpop, un gen muzical derivat din new wave și muzica electronică.

Lorena Copil este absolventă a secției de Teatrologie din cadrul Facultății de Teatru și Film din Cluj, Silaghi Matei este absolvent al Universității din Bolton, Anglia și inginer de sunet, iar Sebastian Arvai a studiat Comunicare și PR la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj.

Doi membri ai proiectului au acceptat să ne povestească despre ideea din spatele acestuia și cum au pus-o în aplicare.

De ce ați ales numele Room?

Lorena Copil: Noi am făcut proiectul acesta în două camere în perioada de carantină când eram cu toții izolați. Matei era la Cluj în camera lui și făcea track-urile, eu eram la Satu-Mare în camera mea și făceam versurile și partea de voce. Astfel am zis că ar trebui să ne numim Room. Până la urmă este și despre această idee a spațiului personal în care creezi, în care experimentezi. Piesele noastre au și o diversitate pe care o găsești într-un spațiu în care îți place să te joci, în care îndrăznești să te joci.

Care este legătura dintre camera voastră și acest spațiu verde înconjurat statui din piatră?

Lorena Copil: Camera noastră este cumva un spațiu al evadării, amândoi am evadat către muzică și așa au ieșit piesele acestea, printre care și Don’t Stop, piesa pe care i-am arătat-o unui prieten, Doru Vatavului pe care l-am rugat să ne ajute cu partea de video. În sensul acesta el a acceptat, iar acest concept cu ferigi și statui îi aparține. Plus de asta, el cunoștea foarte bine locul în care s-a filmat, Muzeul Florean din Maramureș și i se părea un loc reprezentativ pentru vibe-ul pe care îl transmite piesa.

Ce mesaj alcătuiesc toate aceste elemente?

Lorena Copil: Conceptual vorbind, ne-am legat de „moștenirile” emoționale pe care ne vine foarte greu să le lăsăm. Toate acele statui din videoclip sunt extrem de expresive și ne-am gândit că portretizează bagajele pe care ne vine foarte greu să le lăsăm în urmă ca să creștem, să nu ne oprim, să nu ne fie frică. În videoclip, prin contactul dintre performeri, prin mișcare, prin descoperirea propriilor noastre corpuri și identități ne-am îndepărtat de statuile respective, adică de acele bagaje emoționale. Ideea de bază este despre ce lăsăm în urmă și spre ce tindem.

Videoclipul vorbește despre a renunța la grijile care nu te definesc

A fost tare drăguț că și filmările la videoclip au început la 6 dimineață când încă era ceață și le-am terminat după amiază când tot acel spațiu arăta complet diferit într-un soare plin. Eu am văzut acest aspect ca o metaforă, când te îndepărtezi de greutăți, de pietre, de statui în spre lumină, spre ceva liber.

Matei Silaghi: Plus că se creează și acest contrast, era culmea să facem primul video într-o cameră.

Cum ați gândit coperta albumului?

Lorena Copil: Stâncile de pe coperta EP-ului ne-am gândit să poată fi asociate cu munții, dar un pic distorsionați, apoi ne-am jucat cu cromatica. Noi l-am conceput, totul este home made cum s-ar spune. Dacă te uiți la acele stânci ele formează un soundwave, adică acea undă de sunet care se  înregistrează în program. Toate se leagă ca simbolistică, este ca un dreamscape (eng. peisaj de vis) unde poți explora cât de departe vrei.

Piesa Don’t Stop de pe albumul lansat a avut cel mai mare impact, probabil și datorită videoclipului. Ce mesaj are?

Lorena Copil: Da, am zis să ieșim cu ea în față fiind și preferata amândurora. Are un mesaj pozitiv când simți să te oprești, dar poate ar fi mai bine să nu o faci, poate ar fi mai bine să nu îți pierzi încrederea chiar dacă treci printr-o perioadă anxioasă și nu vezi o cale de ieșire. Mi se părea că rezonează cu ce simțim noi într-un moment din pandemie, într-un moment în care te simți imobilizat și posibilitatea de a renunța este mai aproape de oricare altă.

Matei Silaghi: Lumea are nevoie de o doză de pozitivism care este oricând binevenită.

Lorena Copil: Fiecare melodie merge într-o altă zonă la nivel de mesaj, dar toate sunt unite de ideea de feeling your feelings (eng. simte ceea ce simți). Noi am pus totul într-o cameră, pentru că fiecare în camera lui o dată este în pijamale toată ziua, o dată simte nevoia să fie un pic mai fancy (eng. extravagant, special), mai ales în carantină unii oameni simțeau nevoia să play a party sometimes (eng. fă o petrecere) ca să fie mai ușor să facă față acestei situații. Albumul Homeland caută să exploreze diferite sentimente de la prima piesă Breath Again până la Don’t Stop este un parcurs emoțional.

V-ați plănuit să participați și la festivaluri?

Lorena Copil: Nu ne-am gândit unde, dar ar fi super. Noi am început în formula asta de trei oameni, eu, Silaghi Matei și Sebastian Arvai, care ne-a ajutat cu partea de tobe, dar încă nu avem o versiune de trupă live. Mai ales că este și această pandemie ne-a fost greu să coagulăm o serie de instrumentiști în această direcție, dar ne-ar plăcea foarte tare să mergem mai departe cu proiectul și să experimentăm piesele într-un format live la concerte, cu oameni.

Silaghi Matei: Piesele nu sunt neapărat gândite pentru o varianta live, nu am vrut să ne îngrădim  cu chestia asta, să poată fi cântate doar live. Însă cu oamenii potriviți creezi un context unde putem încropi o astfel de formulă. Ce mi se pare foarte fain este că noi am creat piesele ele în sine au adunat o echipă lângă noi.

În cadrul filmărilor parte din echipa formată sunt Alexandra Bob, Alin G. Diaconu, Sabina Lazăr, Răzvan Mîndruță, Cătălina Nichitin și Raul Păcurar ( performeri), Sebastian Arvai (tobe), Nimrod Szedlacsek (mastering), Paul Luchian (video), Patricia Niță (editor), Doru Vatavului (regie), Diana Flore (costume), Alice Mureșan (coregrafie).

Room poate fi urmărit pe Facebook și Instagram, iar EP-ul Homeland poate fi ascultat pe Youtube, SpotifyApple Music, Soundcloud, BandCamp.

Dana Coțovanu

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

VIDEO/ Edward Iordănescu, despre meciul cu Sepsi Sf. Gheorghe: Mă aștept la cea mai grea deplasare din retur

Publicat

Antreorul CFR-ului, Edward a susținut o conferință de presă înaintea duelului împotriva lui Sepsi Sfântu Gheorghe, de duminică. Partida va conta pentru etapa a 17-a din Liga 1 și se va disputa pe Stadionul Municipal. Clujenii vin după succesul cu 3 la 1, obținut în fața celor de la Academica Clinceni. 

Principalele declarații

„Am început bine campionatul. Rezultatele sunt cele care influențează cel mai tare atmosfera. Avem nevoie de un rezultat foarte bun, dar suntem conștienți că întâlnim un adversar foarte valoros, un adversar care traversează o perioadă foarte bună.

Vom avea un meci foarte greu. Va fi și o deplasare destul de lungă cu autocarul. Sunt două zile în minus față de adversar pentru pregătirea jocului și toate aceste lucruri trebuie luate în calcul și analizate pentru a vedea cum putem să ne pregătim pentru ca la ora jocului să arătăm bine.

Echipa din Sfântu Gheorghe reprezintă o contracandidată la titlu

Sepsi este o contracandidată la titlu. Chiar dacă toată lumea se focusează pe cele trei mari candidate care sunt an de an, Sepsi a arătat elemente bune și foarte bune. Nu au pierdut cu echipele care se bat la campionat și acest lucru o califică automat în lupta pentru titlu. Este o echipă agresivă, în sensul pozitiv al cuvântului, o echipă combativă și cu un ritm foarte bun de joc.

Este foarte greu să ne adaptăm. În trecut, în această perioadă, eram în țări cu climă mai blândă pentru pregătirile centralizate. Mă bucur că s-a schimbat ora pentru că ne permite să jucăm cât de cât în condiții mai blânde.

Este cea mai grea deplasare din retur, potrivit lui Edward Iordănescu

Sepsi a făcut un joc foarte bun la Craiova. Puteau chiar să câștige. La fel s-a întâmplat și la ultimul meci din 2020 cu FCSB. Leo Grozavu a reușit să construiască o echipă foarte competitivă. Mă aștept la cea mai grea deplasare din acest retur, asta în condițiile în care vom juca și la FCSB și Craiova”, a afirmat antrenorul campioanei României.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Polițiștii clujeni au efectuat șase percheziții la locuințele unor persoane bănuite de înșelăciune

Publicat

politie

Polițiștii clujeni au efectuat șase percheziții la locuințele unor persoane bănuite de înșelăciune, în cursul zilei de joi, 14 ianuarie. Doi tineri, de 20 și 28 de ani, au fost reținuți, pentru 24 de ore, fiind cercetați într-un dosar penal de înșelăciune, falsuri privind identitatea și uz de fals.

Acțiunea oamenilor legii a avut loc în București, Râmnicu Vâlcea și în județul Argeș.

Din cercetări a reieșit că, în perioada 31 decembrie 2020 – 3 ianuarie 2021, cei în cauză ar fi indus în eroare persoanele vătămate, prezentând diferite anunțuri pe un site.

Cum procedau infractorii?

Prin intermediul anunțurilor, ar fi oferit spre închiriere cabane, despre care persoanele bănuite ar fi susținut că se află în zone turistice din județele Cluj, Alba și Hunedoara.

Sub pretextul închirierii cabanelor respective, aceștia ar fi încasat diverse sume de bani, cauzând astfel un prejudiciu de aproximativ 23.000 de lei.

De asemenea, pentru încheierea contractelor de închiriere a spațiilor de cazare, tânărul de 28 de ani s-ar fi folosit de identități false.

În urma perchezițiilor efectuate, polițiștii au ridicat telefoane mobile, mai multe cartele de telefonie, laptop-uri și 2.000 de lei.

Cei doi au fost reținuți pentru 24 de ore

Față de cei doi tineri a fost luată măsura reținerii pentru 24 de ore. Cercetările continuă în cauză, pentru documentarea întregii activități infracționale

La acţiune au participat poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vâlcea şi Direcţiei Generale de Poliţie a municipiului Bucureşti.

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO. Povestea dureroasă a “Luceafărului”. Mihai Eminescu şi Veronica Micle, o iubire ucigaşă. Cei doi au fost prin Cluj

Publicat

S-au iubit, dar pe pământ i-a despărţit viaţa. Veronica Micle şi Mihai Eminescu s-au născut şi au murit în acelaşi an. Ea s-a otrăvit după 50 de zile după moartea lui. Au vrut să se căsătorească de două ori. S-au minţit, s-au înşelat, s-au detestat, dar n-a putut unul fără altul. Iar din iubirea şi din durerea lor s-a născut “Luceafărul”. Deşi Mihai Eminescu voia să renunţe la scris pentru Veronica. Secretul a fost ţinut 42 ani. Şi încă un amănunt: şi Veronica, şi Mihai Eminescu au văzut Clujul. Dar în ani diferiţi. Ea, la 14 ani, în 1864, când s-a măritat la Cluj. Iar el, la 16 ani, în 1866, în drumul dintre Cernăuţi şi Blaj. Încă nu se cunoşteau…

Veronica a murit pe 3 august şi ironia sorţii face ca într-o zi de 4 august să fi murit şi fostul ei soţ, Ştefan Micle, cu care s-a căsătorit, într-o zi de 7 august, în Biserica Bob din Cluj.

În revista Familia din martie-aprilie 1937 (în imagini, arhiva Cluj24), Ion Al. Brătescu-Voineşti face o mărturisire pe care a ţinut-o secretă 42 de ani. În 1898, el avusese o discuţie cu Titu Maiorescu, în care acesta din urmă dezvăluia faptul că, din dragoste pentru Veronica, Eminescu voia să renunţe la scris. Şi că din durerea pricinuită de faptul că Veronica avusese o aventură cu IL Caragiale s-a născut “Luceafărul”.

Veronica, prietena multora

Titu Maiorescu către Ion Al. Brătescu Voineşti, despre Eminescu: “Dumneata, ca toţi cei din generaţia dumitale, nu-l cunoşti îndeajuns şi nu-ţi poţi da seama de genialitatea lui; dumneata nu-l cunoşti decât ca poet. (…) Mai târziu (…) aveţi să vă daţi seam ace vastă minte avea, constatând că nu există problemă a neamului nostrum care să nu-l fi preocupat ţi asupra căreia să nu se fi pronunţat cu desfăvârşită competenţă şi claritate. A! ce şubrezi suntem, dacă o astfel de minte… Luceafărul a răsărit din noaptea unei mari dureri. Am să-ţi fac o mărturisire, dar şi o rugăminte: păstreaz-o pentru mult mai târziu.

Între Eminescu şi mine exista o legătură ca aceasta care ne uneşte pe noi doi, ba poate şi mai strânsă. Cu timpul, ne ajunseseră ca o rudă apropiată şi dragă, căreia îi era uşa deschisă la orice oră. De câtăva vreme însă, vizitele lui se răreau şi în curând începu să să lipsească şi de la adunările noastre literare. Am aflat degrabă pricina acestei schimbări; era legătura cu Veronica Micle, legătură care pe zi ce trecea ameninţa să-l înstrăineze cu totul de cercul “Junimei”. (…)

Poţi deci înţelege cât mă îngrijora şi mă durea faptul că-l vedeam în fiecare zi mai învălui în mrejele unei femei ca Veronoca Micle. Cunoşteam bine reputaţia de care se bucura. Ştiam că fusese… prietena multora, între cari şi a lui Caragiale. Mi-o mărturisise chiar el”.

Replica lui Eminescu: “Canalia!”

Dialogul dintre Titu Maiorescu şi Mihai Eminescu:

Maiorescu: În ce mreje ai fost prins, de n-ai dat atâta vreme semen de viaţă?

Eminescu: Domnule Maiorescu, situaţia e mult mai serioasă decât credeţi. Nu mai pot continua viaţa pe care am dus-o până acum… Vreau să-i pun capăt… Vreau să mă căsătoresc.

Maiorescu: Cu cine?

Eminescu: Cu Veronica Micle. (…) Voi munci pentru amândoi. Voi munci şi la nevoie vom munci amândoi.

Maiorescu: Şi atunci poezia?

Eminescu: Mă las de poezii. Poate ar fi fost mai bine pentru mine dacă n-aş fi scris nici un rând de poezie!

Maiorescu: Eminescule, iartă-mă, te rog, de sfâşierea pe care ştiu că o să ţi-o pricinuiesc, dar aceea pe care ţi-ai ales-o drept tovarăşă de viaţă nu merită această cinste… N-o merită. Înainte de dumneata a fost… prietena multora, a fost şi a lui Caragiale. Mi-a mărturisit-o chiar el…

Eminescu: Canalia!

Scene de gelozie, rupturi

Maiorescu către Ion Al. Brătescu Voineşti despre continuarea dialogului cu Eminescu: S-a sculat şi a plecat. Multă vreme nu l-am mai văzut. Luceafărul n-a apărut în Convorbiri, ci într-o publicaţie din Viena, de unde apoi a fost reprodus în Convorbiri. S-a jenat să mi-o trimeată mie? Căci, oricât de splendidă era haina în care îmbrăcase prozaicele mele cuvinte prin care încercasem să-l conving, ştia c-o să le recunosc. (…) Ce s-a întâmplat în urma plecării lui atunci de la mine, nu ştiu. Probabil scene, ruptură. Încercări de recucerire din partea ei: “Cobori în jos luceafăr blând/ Alunecând pe-o rază…”.

Revoltă, indignare, rezistenţă din partea lui: “El tremura ca alte dăţi/ În codri şi pe dealuri/ Călăuzind singurătăţi/ De mişcătoare valuri/ Dar nu mai cade ca-n trecut/ În mări, din tot înaltul:/ -Ce-ţi pasă ţie, chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul?”…  Da, ai dreptate, dintr-o mare durere a răsărit Luceafărul… Şi totuşi Eminescu, mai târziu, a recăzut “ca-n trecut în mări, din tot înaltul”: s-a împăcat cu Veronica Micle.

Veronica s-a măritat la 14 ani cu Ştefan Micle din Feleacu

Se pare că prima vizită –poate şi ultima- în Cluj a Veronicăi Micle, pe atunci Ana Câmpeanu, a fost când s-a măritat. La 14 ani, în 1864. Soţul ei devenea Ştefan Micle, profesor universitar, din Feleacu, care avea 47 de ani.

“Veronica Micle se pare că n-a stat în Cluj, dar se pare că a stat în Feleacu. Atunci când s-a măritat, câteva zile. Ştefan Micle era din Feleacu şi Biserica Bob din Cluj era singura biserică catolică din zonă. În Feleacu era o biserică, dar nu era de confesiune greco-catolică. Deşi Veronica Micle nu era greco-catolică, din câte ştiu. Dar în Feleacu n-au stat mult, doar pentru nuntă, pentru că el era deja profesor la Iaşi, chiar primul rector, parcă, al universităţii de acolo. Ea s-a măritat la 14 ani, dar atunci erai femeie de măritat la 14 ani.

Se pare că şi Mihai Eminescu a fost în tranzit prin Cluj, în drumul spre Blaj. La Cluj, la Liceul Piarist a studiat şi profesorul său Aron Pumnul”, spune istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Se pare că, într-adevăr, în 1866, după moartea profesorului său Aron Pumnul, Mihai Eminescu renunţă la şcoală şi pleacă din Cernăuţi spre Blaj. Cu acea ocazie, în drumul său, se presupune că el ar fi trecut prin Cluj. Şi că ar fi şi înoptat la Cluj, într-o casă de pe actuala stradă a Bisericii Ortodoxe. Dar alte surse susţin că din Cernăuţi, el ar fi ajuns doar în localităţile clujene Dej şi Gherla. După care ar fi mers la Târgu Mureş şi de acolo la Blaj.

Despre ei

*Mihai Eminescu (Mihail Eminovici, 15 ianuarie 1850, 15 iunie 1889), poet, prozator și jurnalist, socotit cea mai importantă voce poetică din literatura română.

*Veronica Micle (Ana Câmpeanu, 22 aprilie 1850, 3 august 1889), poetă, a publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului în special datorită relației cu Mihai Eminescu.

*Ștefan Micle (25 septembrie 1817, 4 august 1879), pedagog și fizician, profesor şi rector universitar la Iași. Pe 7 august 1864 s-a căsătorit în Biserica Bob din Cluj cu Veronica Micle, care atunci avea 14 ani.

(MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Platforma digitală pentru programare la vaccinare în etapa a doua este disponibilă

Publicat

Platforma digitală https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/ este disponibilă și poate fi accesată la nivel național, în vederea programării pentru vaccinare.

Procedura de transferare și sincronizare a datelor și serviciilor din aplicația utilizată pentru etapa 1 în aplicația dezvoltată pentru etapa 2 s-a încheiat.

Precizăm faptul că noua versiune a platformei a fost optimizată pentru a facilita înscrierea persoanelor vulnerabile – adulți peste 65 de ani și bolnavi de afecțiuni cronice.

Aplicația are o interfață îmbunătățită, care să vină în sprijinul populației vulnerabile, a medicilor de familie, a angajatorilor și tuturor celor care doresc să se vaccineze.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate