Connect with us

Clujul de altădată

EXCLUSIV / Ipoteză-șoc: În Casa Călăului din Cluj n-a fost executată nicio persoană și n-a locuit vreodată un călău

Publicat


Casa Călăului, locul despre care circulă foarte multe legende legate de cruzimi, este încă pe buzele și în memoria clujenilor, deși imobilul nu mai există de mult.
De data asta, cu o dezvăluire-șoc: în Casa Călăului n-a avut loc niciodată vreo execuție și n-a locuit niciodată vreun călău, ci un maistru dogar!
Afirmația îi aparține cercetătorului Lukács József, autor al mai multor cărți despre viața din interiorul cetății Cluj, printre care Povestea orașului comoară.
Casa Călăului, înainte de anii 2000. Acum, în locul ei, sunt doar ruine. Foto: Dan Bodea

În Casa Călăului locuia, de fapt, un maistru dogar

„În Cluj s-a tot pomenit de această Casă a Călăului de pe actuala stradă Avram Iancu. S-a tot vorbit despre ce atrocități s-ar fi petrecut acolo, multe vorbe și legende. Că regele Matia ar fi construit-o și atâtea altele. În mod sigur, casa n-a fost a niciunui călău.
Era a unui maistru dogar din Cluj pe nume Gilovics. Clădirea a fost construită în jurul anilor 1830. Mai devreme nu putea fi construită pentru că ea e ridicată pe vechiul șanț de apărare al Clujului.
De unde poate veni neînțelegerea? Casa a fost construită chiar lângă zidul orașului. Dincolo de zid și puțin mai sus, cu două-trei clădiri, era închisoarea comitatului. Acolo sunt acum Arhivele Naționale.

Cum s-a „contaminat” Casa Călăului

Clădirea cea veche din interiorul arhivelor este pușcăria. Acolo, în acea curte, chiar lângă zidul de apărare al orașului, au avut loc execuții. De aici s-a <contaminat> clădirea, că oamenii nu mai țineau minte.
Presupun că oamenii se urcau pe zid să vadă execuțiile. Așa s-a <contaminat> așa numita <Casă a călăului>. Practic, în această casă n-a fost executată nicio persoană și n-a locuit niciodată vreun călău.
A locuit un meseriaș cinstit al orașului”, a declarat, pentru cluj24.ro, istoricul Lukács József, adăugând că a ajuns la aceste ipoteze în urma cercetărilor întreprinse de-a lungul anilor.

Așa arată acum, în septembrie 2021, locul în care s-a presupus că ar fi fost Casa Călăului. Foto: Tudor Știrbu

Cine este autorul acestor declarații

Lukács József. Foto: Klein Andrei
Lukács József (foto sus, 51 de ani) a absolvit Facultatea de Litere a UBB Cluj, specializarea Teatrologie, și este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.
Este autorul cărților Povestea oraşului-comoară – Scurtă istorie a Clujului şi a monumentelor sale, pentru care a luat premiul Nicolae Drăganu al Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj;

autor al volumelor Călăuza văii Arieşului – Aranyos-völgyi kalauz (2006), Clujul gotic și co-autor al volumului Povești despre Cluj III.

Lukács József are și o teză de doctorat la UBB Cluj cu titlul: Clujul Renascentist. Aspecte privind viaţa cotidiană în Cluj, în secolele XVI şi XVII. Alimentaţia şi gastronomia.

„Nu există documente pentru Casa Călăului”

Suspiciuni că ar fi existat o Casă a Călăului, unde să aibă loc cruzimi, și-a exprimat încă de acum cinci ani și istoricul Tudor Sălăgean. Acesta spunea atunci că nu sunt documente care să ateste că, la data construirii acestei case, să mai fi existat călăi.
 Tudor Sălăgean. Foto: Dan Bodea / Transilvania Reporter
„Nu există argumente care să susțină legenda potrivit căreia casa distrusă de pe strada Avram Iancu ar fi aparținut unui călău al Clujului.
Casa a fost o construcție târzie, ridicată în secolul al XIX-lea în fostul șanț al incintei fortificate a orașului, loc în care, în perioada anterioară, realizarea de construcții civile era imposibilă.
Nu putem avea nici măcar certitudinea că, în perioada construirii sale, mai existau călăi în Cluj.
Ar fi, însă, posibil ca locuința unuia dintre călăii orașului să fi fost situată, la un moment dat, în apropierea cimitirului, iar memoria colectivă a comunității să fi atribuit mai târziu această funcție unei alte construcții”, a declarat, pentru Transilvania Reporter, istoricul Tudor Sălăgean.
Tudor Sălăgean este istoric și etnograf, specialist în istoria și civlizația Transilvaniei. Din 2011, este directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj.

Cum a intrat Casa Călăului în memoria colectivă

În cartea sa, Așezăminte istorice de patrimoniu din Cluj-Napoca, Ioan Ciorca scrie că imobilul numit „Casa Călăului” era o clădire situată pe Uliţa Turzii Dinafară – actuala stradă Avram Iancu.
„Există mai multe legende legate de clădirea respectivă. Potrivit unora, casa ar fi fost locuinţa călăilor Clujului.
Altele afirmă că aici ar fi locuit un călău venit de pe meleaguri străine, care s-ar fi retras în urbea clujeană.
Cuprins de remuşcări faţă de cei pe care i-ar fi decapitat, fostul călău s-ar fi ocupat până la sfârşitul vieţii de acţiuni caritabile. Nu se ştie dacă aceste povestiri sunt sau nu reale.
Cert este faptul că edificiul se afla lipit de vechiul zid al cetăţii, dar în exteriorul acestuia.

Legende despre Casa Călăului

Unii istorici sunt de părere că imobilul în care ar fi locuit călăul oraşului medieval Cluj nu s-ar fi putut afla în afara zidurilor cetăţii.
Aşadar, cea de-a doua legendă conform căreia un călău de pe alte meleaguri s-ar fi retras aici este mai plauzibilă.
Pentru o lungă perioadă de timp, clădirea nu a mai beneficiat de atenţie din partea autorităţilor, după 1989 ea ajungând să fie locuită de romi.
În 2002 clădirea a fost distrusă în totalitate, în urma unui incendiu”.




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate