EVENIMENT
Eroism tăcut la Revoluția din 1989. Povestea militarului din Cluj care a refuzat să tragă în oameni

În haosul Revoluției din decembrie 1989, când regimul comunist începea să se sfărâme sub presiunea poporului, fiecare decizie militară putea înclina balanța între viață și moarte. Printre militarii trimiși pe străzile Clujului în acele zile de foc s-a aflat și locotenentul-major Ionel Marian Hetea, care a demonstrat că, în mijlocul haosului, conștiința și umanitatea pot prevala.
Amintiri marcante și după 35 de ani
„Se împlinesc 35 de ani de la acea zi și noapte tragică pentru țară, dar și pentru militari, care au ieșit și eram într-o situație disperată, între ciocan și nicovală. Eu am trăit niște clipe atât de intense, încât și după 35 de ani, când trec la Fabrica de bere mă trece un fior. M-a marcat existențial pentru toată viața”, își amintește Ionel Marian Hetea, căpitan în retragere.
În 1989, Marian Hetea avea 32 de ani și era locotenent-major artilerist la Unitatea Militară 01215 Floreşti. Duminică, 17 decembrie 1989, la o zi după ce la Timișoara începea Revoluția anticomunistă, Hetea și camarazii săi din unitatea militară 1215 din Florești au fost puși în stare de alarmă sub codul „Radu cel Frumos” . Ordinul i-a țintuit în cazarmă, în așteptarea ordinului „Ștefan cel Mare”, care indica ieșirea în dispozitiv pentru apărarea ordini publice.
„Noi eram într-o alarmă de exercițiu «Radu cel Frumos». Acest indicativ ne obliga să ne pregătim tehnica de luptă, noi eram artileriști acolo la 1215 în Florești, și să rămânem în cazarmă, să așteptăm «Ștefan cel Mare», indicativ care ne scotea la hotar. În 17 s-a dat alarma «Radu cel Frumos», duminica, și în 19, marțea, am ieșit la recunoaștere. Eu trebuia să ocup dispozitivul pe Babeș, pe Republicii și pe Napoca. Când am venit, ne-au oprit acolo, la Fabrica de bere”, a arătat fostul militar.
Din cazarmă în mijlocul evenimentelor
La 21 decembrie, Hetea și subunitatea sa au fost trimiși în fața Fabricii de bere, un loc strategic pentru a împiedica mulțimile din cartierul Mănăștur și din Hașdeu să ajungă în centrul orașului. Dar cine erau inamicul care trebuia oprit? Manifestanții clujeni, etichetați drept „huligani” sau „forțe perturbatoare”.
„În 21, s-a citit ordinul în 14 puncte al ministrului Apărării Naționale. În momentul în care s-a ajuns la uzul de armă și spunea în ordin că o să fie copii, femei puse în față… În armată se știa deja cine e inamicul, cu ghilimelele de rigoare: era poporul. Nu ne putem sustrage, noi, militarii, că nu am știut despre ce e vorba. Ascultam și noi Europa Liberă, mai aveam rude. Am fost coleg de bancă, Dumnezeu să-l ierte, cu László Tőkés. Când am venit, luni dimineața, deja se vorbea despre Tokes în cazarmă.
Am ieșit în oraș două subunități: subunitatea compania 1 formată din 3 plutoane, sub comanda căpitanului Carp Dando și compania a 2-a, din două plutoane, care era sub comanda căpitanului Mureșan. Am rămas unde este stația de troleu lângă strada Mărginașă, în fața Institutului Agronomic, USAMV-ul de astăzi, am ocupat un dispozitiv cu opt militari. Restul trupelor din 1215, Dando, mersese în Piața Libertății, acolo unde se produse și nenorocirea, prima dată în Cluj acolo a apărut. Celelalte trupe erau pe sensul unic, pe Clinicilor, deci aveam vreo 200 de metri. Aveam ordin să nu permitem coborârea în oraș a «huliganilor» și «forțelor perturbatoare» a ordinii publice. Ceaușescu le deduse vacanță cu două zile înainte, că astea erau «forțele perturbatoare» din Hașdeu. Eram în cunoștință de cauză”, a mai povestit Hetea.
Viața, mai presus de ordine
Aflat în fața unei situații critice, Hetea a luat o decizie curajoasă și a ordonat militarilor din subordinea sa să scoată încărcătoarele de la arme și să se retragă într-o curte, la adăpost de privirile oamenilor. Vecinătatea i-a primit cu căldură: un localnic, care tăiase porcul, le-a oferit un castron cu jumări și o franzelă, un gest de umanitate.
„În atare situație, trebuie să îți iei toate măsurile ca să nu fii tu victimă și să nu produci victime. Aceasta a fost gândirea mea de atunci, plus că am ascultat Europa Liberă la un cetățean pe strada Mărginașă, era defazat la jumătate de oră, 45 de minute de evenimente. Am plecat de la strada principală pe strada Mărginașă, că oamenii se uitau la noi cu spaimă, cu dojană și alții ne compătimeau, cei care înțelegeau ce-i cu noi acolo. Nu era armată de elită, eram din popor, tata stătea în Mănăștur, trebuia să ducă pomul pe Pata unde stăteam eu la fiice, trei fetițe. Toată situația mea familială și felul de a fi m-au învățat că viața e un dar și numai cine a dat-o o poate lua. Atunci, am luat această hotărâre, am zis scoateți încărcătoarele de la armă și am intrat în curte la un cetățean maghiar, tăiase porcul, ne-a adus o bătrânică un castron cu jumări. Nu aveam voie să luăm legătura cu populația. În trei minute nu a mai fost nici jumară, nici franzelă, nimic”, își amintește Hetea.
Amenințat cu Curtea Marțială
După retragerea în curtea clujeanului, Hetea a fost confruntat de superiori. Comandantul unității, maiorul Valeriu Burtea, l-a amenințat cu Curtea Marțială pentru părăsirea dispozitivului: „Dimineața, pe mine nu m-a mai luat, nici pe oamenii mei, nici măcar mașina. M-a amenințat cu Curtea Marțială, dar mă mai dojenise el. Nu puteam să îmi dau seama de amploarea acțiunilor”.
Hetea, marginalizat de colegi pentru deciziile sale, a părăsit armata câțiva ani mai târziu, în 1991.
„Eu sunt dator Armatei și cu creșterea mea, nu numai cu educația, că de la 15 ani am intrat în ea și a fost mamă, tată, acolo am crescut 14 centimetri, ne-a călit și ne-a obligat să învățăm. Îți ordon să înveți, punct. Nu puteai face comparație cu viața civilă, era o maturizare precoce, care se observa, în vacanțe când veneam, ei erau cu discoteca, eu cu guvernele din Africa”, a arătat acesta.
27 de morți la Cluj
Clujeanul Ionel Marian Hetea s-a numărat printre puținii ofițeri ai Armatei Române implicați în evenimentele din decembrie 1989 care au avut curajul să nu execute ordinul de a trage în oamenii ieșiți pe străzi cerând căderea regimului comunist.
„De atunci se vorbește în fiecare decembrie de curajul meu, dar cred că și alt coleg care nimerea acolo tot la fel proceda, noi am învățat să ne apărăm țara, nu să fim criminali”, a mai spus acesta.
La Cluj-Napoca, Armata a tras în oameni în Piaţa Libertăţii – acum Piaţa Unirii, la Astoria, Fabrica de bere și în Piața Mărăști. În 21 decembrie 1989, în oraş au murit 27 de persoane, iar 51 au fost rănite.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


FCSB și Universitatea Cluj s-au întâlnit sâmbătă, pe Arena Națională, în cea de-a treia etapă a play-off-ului Superligii.
U Cluj nu a reușit să înscrie. Meciul s-a terminat 1-0 pentru FCSB, care devine lider cu 35 de puncte.
Echipele de strat:
FCSB: Târnovanu – V. Crețu, Ngezana, M. Popescu, Radunovic – Chiricheș, Alhassan – Miculescu, Cisotti, M. Toma – Bîrligea Rezerve: Zima, Tănase, Oct. Popescu, Kiki, Ștefănescu, Edjouma, Cercel, Băluță, Musi, Gele, Gheorghiță, Al. Stoian
Antrenor: Elias Charalambous
U Cluj: Gertmonas – Boboc, Masoero, Artean, Chipciu – G. Simion, Codrea, Silaghi – Nistor Macalou, Thiam Rezerve: Lefter, Oancea, Mitrea, Oaidă, Rață, Fabry, Bota, Bettaieb, Miranyan, Blănuță
Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău
Miculescu înscrie de la 11 metri
FCSB a avut posesia în prima repriză, pe Național Arena. Meciul a fost oprit după ce Mihai Popescu a căzut pe gazon, în minutul 20, dar a revenit rapid în joc.
În minutul 40, David Miculescu a executat o lovitură după ce Silaghi îl faultează pe Baba Alhassan liberă. Dar balonul trece peste poartă. Deși jucătorii ambelor echipe au încercat să creeze faze periculoase, niciun șut nu a ”găsit” poarta, la pauză scorul a rămas 0-0.
În minutul 56 Simion îl faultează pe Daniel Bîrligea, din întoarcere, iar după analiza VAR se dictează penalty. David Miculescu transformă, în minutul 60. Este 1-0 pentru FCSB.
FCSB a avut posesia și după ce a înscris. În primul minut de prelungiri, arbitrul a anulat un gol pentru FCSB, pentru că balonul a ieșit în afara terenului, înainte de a fi trimis în poartă.
Macalou a fost aproape să înscrie în minutul 90+5, dar Tărnoveanu a reușit să respingă.
Foto: FCSB
EVENIMENT
Sociologul Mircea Comșa, UBB, analiză privind relația dintre încrederea în instituții și vot, la alegerile prezidențiale

O analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, publicată pe pagina „Doar un grafic să-ți mai spun”, arată care este intenția de vot a românilor, în funcție de încredrea în instituții cum ar fi Guvern, Parlament sau Biserică.
Analiza privește încrederea în diferite instituții și în oameni, iar prin vot, sociologul se referă la intenția de a vota cu un anumit candidat la alegerile prezidențiale din mai 2025.
Mircea Comșa, UBB, analiză privind relația dintre încredere și vot
Datele analizate, arată Mircea Comșa, provin din ultimul sondaj MKOR, iar analizele, graficele și comentariile îi aparțin.
Citește și: Sociologul Mircea Comșa, UBB: Cât de „disciplinat” e electoratul partidelor? Analiză în perspectiva alegerilor prezidențiale
“Tabelul de mai jos prezintă comparativ încrederea medie în instituții a votanților principalilor candidați (AL = alt candidat), plus total votanți. Scala utilizată a fost 1-7, unde 1 înseamnă încrederea cea mai mică, iar 7 încrederea cea mai mare (4 = mijlocul scalei).
Mărimea valorilor medii variază în funcție de candidat, dar mai ales în funcție de instituția evaluată. O singură valoare medie este mai mică de 2 și foarte puține sunt mai mari de 5. La un pol avem instituții care beneficiază de un nivel foarte redus de încredere (Guvern, Parlament, Partide), la celălalt pol instituții în care votanții au un nivel intermediar de încredere (Școală), restul instituțiilor beneficiind de un nivel redus de încredere”, explică sociologul clujean.
George Simion, votat mai degrabă de cei care au încredere minimă în Guvern
Sociologul, arată prin grafice, relația dintre preferința de vot și încredere așa cum este descrisă de rezultatele unui model de regresie logistică multinominală (variabile de control: sex, vârstă, educație și mediu de rezidență), arată sociologul.
“Celelalte condiții considerate fiind aceleași (sex, vârstă etc.), probabilitatea de vot pentru candidatul X crește/scade/rămâne constantă pe măsură ce încrederea în instituția Y crește (cele două fenomen corelează; strict pe baza acestor date și analize nu poate fi stabilită cu certitudine existența unei relații de tip cauzal între încredere și preferința de vot). De exemplu, dacă un alegător <<mediu>> are o încredere minimă în Guvern (1, pe o scală de la 1 la 7), probabilitatea acestuia de a vota cu George Simion este 45% (respectiv 8% să voteze cu Crin Antonescu); dimpotrivă, dacă un alegător <<mediu>> are o încredere maximă (7), probabilitatea de a vota cu Crin Antonescu este 45% (respectiv 5% să voteze cu George Simion)”, arată Mircea Comșa.
Probabilitatea de vot pentru principalii candidați
- În general, probabilitatea de vot pentru Elena Lasconi nu variază în funcție de încrederea în instituții. Observăm totuși o relație pozitivă în cazul încrederii în Justiție, Companiile private și alți oameni, prin urmare, probabilitate de vot pentru Elena Lasconi crește pe măsură ce crește încrederea în aceste instanțe.
- În general, probabilitatea de vot pentru Victor Ponta variază puțin în funcție de încrederea în instituții. Observăm o relație pozitivă în cazul încrederii în Administrația publică locală, Bănci și Biserică. O relație negativă apare în cazul încrederii în Sistemul sanitar.
- Probabilitatea de vot pentru Crin Antonescu variază destul de mult în funcție de încrederea în instituții. În doar câteva instanțe (Școală, Presă și Bănci) observăm lipsa unei relații. În restul situațiilor (mai ales Guvern, Parlament, Partide, Justiție, Companii private și alți oameni), observăm o relație pozitivă, adică, cu cât încrederea este mare, cu atât probabilitatea de vot pentru Crin Antonescu este mai mare.
- Probabilitatea de vot pentru Nicușor Dan variază destul de mult în funcție de încrederea în instituții. Observăm o relație pozitivă în cazul încrederii în Justiție, Poliție, Sistem Sanitar, Companii private, Presă și BNR: o încredere mai mare în aceste instituții este însoțită de o probabilitate mai mare de vot pentru Nicușor Dan. O relație negativă apare în cazul încrederii în Biserică.
- Probabilitatea de vot pentru George Simion variază destul de mult în funcție de încrederea în instituții. Comparativ cu Crin Antonescu, relația dintre vot și încredere este în general inversată. În două instanțe (Sistemul sanitar și Administrația publică locală) relația este redusă și ușor negativă. În cazul Bisericii este puternic pozitivă, iar în cazul Școlii pozitivă. În restul situațiilor relația este cel puțin negativă. O relație puternic negativă apare mai ales în cazul încrederii în Guvern, Partide, Justiție, Poliție, Companii private, Presă, BNR și alți oameni: o încredere scăzută în aceste instanțe este însoțită de o probabilitate mai mare de vot pentru George Simion.
Opțiunea de vot, asociată cel mai puternic cu încrederea în Guvern, Partide și Justiție
Sociologul clujean arată că există o relație puternică între vot și încrederea în instituții.
“Pe baza acestor date, considerând toți candidații, pare că opțiunea de vot este asociată cel mai puternic cu încrederea în trei instituții: Guvern, Partide și Justiție. Un alegător fără încredere în aceste instituții are o probabilitate foarte mare de a vota cu George Simion. Un alegător cu încredere mare în aceste instituții are o probabilitate foarte mare de a vota cu Crin Antonescu. Restul alegătorilor se situează undeva între aceste extreme”, este concluzia sociologului Mircea Comșa.
AICI găsiți graficele explicative
EVENIMENT
Cine e bărbatul reținut după ce i-a aruncat o sticlă în față unui tânăr, după derby-ul Clujului. E fan U Cluj

Bărbatul reținut sâmbătă de polițiști pentru 24 de ore, în urma mai multor incidente care au avut loc după derby-ul Clujului, este un suporter al echipei de fotbal Universitatea Cluj.
Acesta a ajuns 24 de ore după gratii după ce a agresat doi tineri maghiari de 19 ani în parcul Central, la finalul meciului de luni, 31 martie, dintre U și CFR Cluj.
Cine e bărbatul reținut după ce i-a aruncat o sticlă în față unui tânăr, după derby-ul Clujului. E fan U Cluj
Potrivit unor surse Cluj24.ro, bărbatul de 38 de anise numește Marius Băncilă și fost identificat după aproape 6 zile de o echipă complexă de investigații.
Acesta a fost identificat după ce polițiștii au
vizionat zeci de ore de imagini de pe camerele de supraveghere și au vorbit cu membri ai galeriei U Cluj.
Tânărul rănit este fan CFR Cluj și student al UBB
Bărbatul reținut de polițiști era cu un grup de alte 7 persoane cțnd i-au agresat pe cei doi fani ai CFR Cluj în Parcul Central din Cluj-Napoca. Ulterior, când cei doi tineri se aflau pe Spaiul Independenței, Marius Băncilă a aruncat cu o sticlă care l-a rănit în față pe unul dintre fanii CFR Cluj.
Tănărul de 19 ani s-a prezentat la UPU și a fost diagnosticat cu fractură de piramidă nazală. Analizele medicale și investigațiile imagistice efectuate în UPU și la Camera de gardă ORL nu au evidențiat alte afecțiuni. A plecat la domiciliu cu recomandări de tratament. Tânărul este student la UBB și și-a scos certificat medico-legal în urma loviturilor primite.
Polițiștii continuă cercetările și față de celelalte persoane identificate, 7 la număr, cu vârste între 25 și 35 de ani, respectiv un băiat de 16 ani. În funcție de participația și implicarea fiecăreia în comiterea faptelor vor fi dispuse măsurile legale care se impun, au precizat reprezentanții IPJ Cluj.
Polițiștii au mai transmis că, până în acest moment, din verificările efectuate nu au rezultat date sau indicii care să conducă la concluzia că faptele ar fi fost săvârșite pe motive de etnie sau rasă.

Administrația Națională de Meteorologie a emis un Cod Galben de vreme rea, valabil și pentru județul Cluj.
Astfel, începând de sămbătă, 5 aprilie, ora 23.00 și până luni, 7 aprilie, ora 18.00, se vor semnala intensificări ale vântului în tot județul, precipitații, inclusiv ninsori, și viscol la munte.
Vremea schimbă foaia la Cluj
Potrivit meteorologilor, vor fi perioade în care vântul va avea intensificări cu viteze de 50 -70 de kilometri pe oră. La munte rafalele vor fi de 75 – 85 de kilometri pe oră, iar la peste 1.700 de metri de 90 – 100 de kilometri pe oră, și temporar va fi viscol.
În Tranasilvania vor predomina ninsorile, care local și temporar vor fi viscolite. Se va depune strat de zăpadă în medie de 5 -10 centimetri și de 15-20 de centimetri la munte.
Nopțile și diminețile vor deveni deosebit de reci, cu temperaturi preponderent negative. Temperaturile minime se vor situa în general între -7 și 2 grade. Local se va produce brumă și îngheț la sol.