Cluj-Napoca respiră aer poluat mai mult de jumătate din an. Ce arată 1,8 milioane de măsurători

În 2025, locuitorii Cluj-Napoca au respirat aer peste limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății în peste 60% din zile, potrivit datelor colectate de Strop de Aer.

Studiul demonstrează că poluarea nu este un episod izolat, ci o realitate zilnică, cu efecte directe asupra sănătății populației.

Date colectate fără precedent

Rețeaua „Strop de Aer” a funcționat continuu în Cluj-Napoca pe parcursul întregului an 2025.

• 48 de senzori activi au transmis date în timp real.
• 1.875.310 măsurători validate, dintre care 937.640 pentru PM2.5 și 937.670 pentru PM10.
• Fiecare senzor a realizat în medie peste 100 de măsurători pe zi.

Această densitate de date permite nu doar analizarea mediilor zilnice și lunare, ci și identificarea vârfurilor de poluare scurte și intense, cele mai periculoase pentru sănătate.

Ce sunt PM2.5 și PM10?

• PM2.5: particule extrem de fine, invizibile, care pătrund adânc în plămâni și pot ajunge în sânge. Sunt asociate cu boli cardiovasculare și respiratorii. Prag OMS: 5 µg/m³ medie anuală.
• PM10: particule mai mari, care irită căile respiratorii și sunt asociate cu trafic și praf. Prag OMS: 15 µg/m³ medie anuală.

În Cluj, vârfurile zilnice de PM2.5 au depășit de 6 ori limitele OMS, ceea ce poate declanșa efecte acute asupra sănătății.

Cât de poluat a fost aerul în 2025

Analiza datelor arată că poluarea este sezonieră, dar persistentă:

• Iarna (ianuarie–martie și noiembrie–decembrie): valori ridicate pentru PM2.5 și PM10, cu episoade frecvente de depășiri și acumulare persistentă a particulelor.
• Vara (mai–august): scădere semnificativă a PM2.5, dar PM10 rămâne prezent, mai ales în zonele cu trafic intens.

În total, în 2025:

• 222 de zile cu PM2.5 peste pragul OMS
• 70 de zile cu poluare severă (PM2.5 > 15 µg/m³)

Practic, aerul din Cluj a fost nesănătos mai mult de jumătate din an.

Cine resimte efectele poluării?

Poluarea afectează diferit segmentele populației:

• Copiii: inhalează mai multe particule și riscă afectarea dezvoltării pulmonare pe termen lung.
• Vârstnicii: prezintă risc crescut de boli cardiovasculare și respiratorii.
• Persoanele active: beneficiile mersului pe jos sau sportului în aer liber sunt diminuate în zilele cu poluare ridicată.
• Zonele cele mai afectate

Poluarea nu este uniformă în oraș:

• Cele mai mari valori apar în zonele cu trafic intens și cartierele dense.
• Diferențe mari se observă între școli, străzi și zone verzi.
• PM10 are o „amprentă” clară de trafic și resuspensie a prafului.
• PM2.5 crește în sezonul rece, asociat cu încălzirea rezidențială și stagnarea atmosferică.

Dacă poluarea ar proveni din afara orașului, valorile ar fi uniforme. Datele arată că sursele locale sunt principale.

Orele critice ale zilei

Expunerea nu este constantă pe parcursul zilei. Datele arată vârfuri recurente, corelate cu orele de trafic intens. Cartierele dens populate și zonele din apropierea școlilor sunt cele mai expuse în intervalele dimineața și seara.

Stațiile oficiale sunt puține și nu surprind diferențele locale. Rețelele comunitare:

• fac vizibile variațiile între cartiere
• permit cetățenilor să înțeleagă ce respiră
• oferă autorităților date concrete pentru politici de sănătate publică

Fără implicarea cetățenilor, multe dintre aceste concluzii nu ar fi fost posibile.

Potrivit datelor centralizate, aerul din Cluj-Napoca este constant poluat, nu doar episodic. Problema nu sunt doar vârfurile, ci expunerea repetată. Studiul arată nevoia urgentă de:

• politici locale bazate pe date
• intervenții sezoniere în zonele cele mai afectate
• protejarea zonelor sensibile, precum școli și cartiere rezidențiale